19 December 2018
Home / Analiză-Statistică (page 4)

Analiză-Statistică

Ce explică mai bine creșterea numerarului: economia subterană sau dobânzile mici?

Într-un articol recent Ionuț Bălan despre volumul numerarului ca semn al creșterii economiei subterane. Așa cum știm, economia informală presupune tranzacții efectuate în afara sistemului bancar; deci cu cât numerarul ocupă un loc mai important printre componentele masei monetare, cu atât putem presupune că apetitul pentru tranzacții neînregistrate sau afaceri subterane este mai mare. Mai mult, Ionuț Bălan are o teorie fiscală despre acest fenomen. El spune că creșterea impozitelor împinge mediul de afaceri în afara legalității și acest lucru ne face să observăm creșterea numerarului. Cu alte cuvinte, creșterea numerarului este precum febra – simptomul unui organism (economia) infectat cu un virus (impozite mari). Bineînțeles, sunt complet de acord cu ideea că impozitele mari provoacă extinderea economiei subterane și stimulează tranzacțiile cash. Dar cred că pentru a explica adecvat dinamica numerarului este nevoie de o explicație suplimentară. Mai precis, eu am o teorie monetară a fenomenului: descurajarea economisirii prin …

Citeşte în continuare

Programul prima mașină: cum ajuți producătorii de automobile pretinzând că faci bine populației

Programul “Rabla” va fi înlocuit cu programul “Prima mașină”. Tehnic vorbind, măsura va consta din acordarea unui credit preferențial către tinerii care vor să își cumpere un automobil. Astfel, la prima vedere este ușor de susținut faptul că guvernul vrea să facă un bine populației care nu deține o mașină. Dar, aparențele sunt de multe ori înșelătoare. Tot la prima vedere, un copil ar putea crede că îi faci un bine porcului dacă îi dai de mâncare și îl îngrași. Nu mai târziu de Crăciun însă, oricine descoperă că țăranul nu s-a gândit de fapt la bunăstarea porcului atunci când s-a chinuit să-i asigure traiul zilnic, ci la propriul frigider; creșterea porcului nu este decât un mijloc (mai întortocheat) pentru atingerea unui interes cât se poate de „egoist”: satisfacerea nevoii de hrană. Așadar, este necesar să privim pe termen lung, până la consecințele ultime ale programului guvernamental pentru a-i înțelege …

Citeşte în continuare

Care creștere economică?? Venitul gospodăriilor pe trim. I 2014 < decât în 2013 sau 2012

Oops! Iar nu s-a înțeles stânga cu dreapta la raportările statistice și, prin urmare, a apărut o nouă incongruență hilară în comunicatele autorităților. În vreme ce guvernul tocmai ne-a anunțat marea veste bună rezultată din revizuirea PIB – E un început de lună foarte bun. INS-ul ne-a spus că a greşit, nu e 3,8 creşterea economică, e chiar 3,9. Același INS vine și dezvăluie veniturile gospodăriilor. Surprize-surprize, venitul mediu al unei gospodării a fost în primul trimestru de 2477 lei, adică mai mic decât în trimestrul I din anul precedent (2521 lei), ba chiar mai mic decât în 2012 (2480 lei). Dar marea surpriză abia acum vine, deoarece așa cum se vede din graficul de mai jos, venitul real pe care o gospodărie l-a câștigat în primul trimestru a ajuns la un minim istoric post-criză! Într-adevăr, dacă ținem cont de pierderea puterii de cumpărare a leului venitul real înregistrat în primul …

Citeşte în continuare

Ce am pierdut din cauza crizei, salarii sau capital?

Mi-a atras atenția un articol dubios intitulat “România a pierdut în criză circa 11 miliarde de euro din masa salarială anuală. Iar scăderea cheltuielilor cu salariile s-a văzut imediat în consum“. Articolul este OK dacă stai să îl citești, problema nu este cu textul în sine ci cu titlul lui. Acesta sugerează că bunăstarea românilor a fost afectată în principal prin reducerea salariilor și că, eventual, acestea nu ar fi trebuit să scadă în halul în care au scăzut. Ideea rimează cu teza socialistă conform căreia creșterea salariilor în prezent ar duce la încurajarea consumului și la creșterea economică. Cred că o asemenea interpretare – care, repet, este în disonanță cu conținutul articolului, altminteri bine realizat – este încurajată de formularea bombastică, comercială a titlului. Acesta este un grafic din articol:   Sigur, nimeni nu spune că salariile nu au scăzut. Trebuiau să scadă, deoarece forța de muncă este o …

Citeşte în continuare

Curățarea bilanțurilor într-o poză. Care sunt județele subprime ale României?

Datele publicate la sfârșitul săptămânii trecut de BNR ne permit să observăm schimbarea majoră care a survenit în bilanțurile băncilor. Dacă ne referim la creditele în lei, anul 2014 este primul an de după criză în care ponderea creanțelor putrede (în total credite în lei) se situează pe un trend clar descrescător. Acest fenomen are două cauze: reluarea creditării și rezolvarea neperformantelor. De exemplu, în luna mai a acestui an creditele în lei se cifrau la 89 909 mil. lei, din care 13 330 mil. lei erau restante; spre comparație, cu un an în urmă soldul creditelor în lei era de 84 122 mil. lei, din care 12 568 mil. lei restante.   Însănătoșirea bilanțurilor nu merge însă uniform pe județe, ceea ce ne permite să observăm schimbările care intervin în clasamentul județelor în funcție de ponderea creditelor neperformante. În continuare unitățile bancare din județul Sălaj au cele mai mari …

Citeşte în continuare

Execuția bugetară pe mai – semne de întrebare bolduite

Execuția bugetară pe primele 5 luni confirmă toate semnele de întrebare (sau de exclamare) pe care le-am ridicat luna trecută, ba chiar le și îngroașă. Așadar: Încasările bugetare arată o creștere nominală pe primele 5 luni de 3,7%, față de 4,4% cât arătau pe intervalul ianuarie-aprilie, vă amintesc că creșterea nominală prognozată a PIB este 5,4%, deci veniturile colectate la buget nu țin pasul cu creșterea prognozată a producției, ba chiar diferența dintre realizări și prognoze crește. Veniturile bugetare ca pondere în PIB 12,7% față de 12,9% anul trecut, firesc având în vedere ce am spus mai sus. Scăderea colectării TVA în termeni reali s-a accentuat, doar o creștere nominală de 1,4%. La fel impozitul pe venit, scădere chiar și în termeni nominali! Dinamica acestor impozite, esențiale pentru a ilustra mersul economiei, confirmă ipoteza că economia a dat tot ce a putut deocamdată, ba chiar a obosit în prima parte …

Citeşte în continuare

La productivitatea muncii, România este melcul Europei de Est

Productvitatea orară a muncii, cum a evoluat față de ultimul an de boom economic în cele mai importante țări din Europa Centrală și de Est. Puteam să mai adaug pe grafic Slovenia sau țările baltice dar situația devenea și mai ridicolă. Sincer, nu înțeleg foarte exact de ce a crescut atât de puțin productivitatea muncii în anii de criză economică și după aceasta, dar graficul ilustrează ideea că guvernanții României din această perioadă (Băsescu-Boc) au ratat șansa de a reforma economia. Este adevărat că în 2013 productivitatea a înregistrat un salt, dar nimic concludent nu se poate spune pe baza unui singur an. Acum, e adevărat că această statistică a productivității muncii trebuie demitizată. Ea exprimă media productivității unor sectoare care, precum cel financiar-bancar, au avut o contribuție negativă la creșterea bunăstării României. Să ajungi să ai 30% credite neperformante înseamnă că ai muncit mult și prost. Ba pe deasupra, …

Citeşte în continuare

Viața depinde de creșterea economică, politicile economice proaste sunt criminale

Cu cât o țară este mai bogată cu atât poate aloca mai multe resurse îngrijirii medicale. Dacă ținem cont și de faptul că creșterea nivelului de trai se traduce printr-o alimentație mai bună și printr-un stil de viață diferit, este ușor să înțelegem de ce oamenii trăiesc mai mult în țările dezvoltate decât în România. Dar țara noastră nu se află doar în urma statelor dezvoltate, ci și în urma vecinilor ei din fostul bloc comunist. În 1990 Polonia și România au pornit de pe picior de egalitate. Cele două țări erau la fel de sărace, așa cum ilustrează PIB/locuitor, și aveau cam aceeași speranță de viață. În cei 24 de ani de tranziție și mai apoi de “economie funcțională de piață”, România a rămas în urma Poloniei. Astăzi PIB/locuitor este cu 60% mai mare în Polonia decât la noi, iar polonezii trăiesc cu 3 ani mai mult decât românii. …

Citeşte în continuare

Vine Apocalipsa! Ne paște deflația în România, fugiți…

Sunt un pic derutat. În vreme ce primul ministru ne anunță pe Facebook cu bucurie că rata inflației este la un minim istoric… principalul articol din ZF (la această oră) ne avertizează că asta era tot ce ne mai lipsea: o dificultate în plus pentru mediul de afaceri care va începe din nou să lichideze, să concedieze, să scadă salarii etc. Bad timing… Acum, dacă vrei să înțelegi economie, pe cine să crezi? Să crezi ce spune primul ministru sau ce scrie la gazetă? Este scăderea inflației sau chiar deflația un lucru bun sau un lucru rău? Dar de ce ar fi un lucru rău? “Această scădere a preţurilor vine în cel mai prost moment pentru economia internă, când companiile care se bazează doar pe piaţa internă, pline de datorii din anii de boom, au nevoie disperată de încasări mai mari ca să facă rost de cash pentru plata ratelor la …

Citeşte în continuare

Aaand, it’s gone! Mai trag exporturile în sus PIB-ul?

PIB = Consum + Investiții + Cheltuieli publice + Export net (exporturi -importuri) În anul 2013 creșterea PIB a fost determinată în bună măsură de creșterea producției pentru export, România fiind trasă în sus de această lăudată locomotivă (alături de recolta agricolă de excepție). Pe parcursul anului 2013 exporturile au crescut cu 12,8%, iar importurile doar cu 2,3%. În același timp consumul populației a crescut nesemnificativ, în vreme ce investițiile și sectorul guvernamental au tras în jos PIB, dar nu au cântărit suficient în rezultatul agregat. Exporturile au jucat de fapt un rol important din 2009 încoace, tot de atunci asistând la diminuarea deficitului de cont curent.   Situația pare să se schimbe în acest an, iar exportul – considerate îndeobște cel mai sănătos izvor de creștere economică – pare să sece. Nu-i vorbă, pe primele 4 luni ale anului 2014 România a exportat mai mult decât în perioada similară …

Citeşte în continuare

În 3 ani de creștere economică, venitul real al gospodăriilor s-a scufundat

Surprize-surprize! INS a dat publicității venitul mediu lunar pe gospodărie în anul 2013 și el arată – cum altfel?! – o creștere față de anul 2012: de la 2475 lei la 2559 lei. Dar leul, zănatec cum îl știți, își pierde puterea de cumpărare – nimic interesant aici, dragi parlamentari vă rog să votați noul, pardon vechiul board al BNR cu două mâini. Drept urmare este interesant de văzut ce s-a întâmplat cu venitul real, care arată de fapt standardul de viață al românilor. Dacă ținem cont de inflație, atunci vedem că venitul real pe gospodărie a scăzut din 2009 încoace. El s-a prăbușit în 2010 pe măsură ce atât sectorul privat cât și cel guvernamental tăiau salariile, și a continuat să scadă lent în anii care au urmat. Cum așa? Simplu: inflația a fost mai mare decât creșterile nominale de venituri, astfel încât a tocat toate câștigurile înregistrate… pe …

Citeşte în continuare

Evoluția investițiilor în economie ridică semne de întrebare

Conform ultimelor date INS, investițiile din economie își urmează traiectoria de avarie. Față de trimestrul I al anului trecut consemnăm o scădere de 7,4%, în termeni nominali. Dacă punem problema în termeni reali, adică exprimăm valoarea acestor investiții ținând cont de puterea de cumpărare a banilor, atunci vedem că în prezent investițiile nete se situează la cel mai scăzut nivel din ultimii ani. În totală disonanță cu dinamica economică de ansamblu, reflectată de creșterea PIB în ultimii 3 ani.   Ca să fim mai preciși, în anul 2013 investițiile nete din economie s-au situat în termeni reali sub nivelul înregistrat în anul 2005, adică acum aproape un deceniu. Cât de preocupantă este această situație?   În 2013 de pildă, PIB a crescut însă investițiile au scăzut, ceea ce ne face să revenim la întrebarea clasică: cum putem avea creștere economică fără acumulare de capital? În opinia mea există două răspunsuri. Fie …

Citeşte în continuare

Paternalismul – frână în calea dezvoltării

În sondajul Eurobarometru 415 intitulat “Europenii în 2014”, efectuat la cererea Comisiei Europene și dat publicității luna aceasta, găsim la pagina 65 următoarea întrebare: “În ce măsură sunteți de acord sau nu cu afirmația următoare: Statul intervine prea mult în viata noastră?” Cetățenii țărilor UE au răspuns foarte diferit la această întrebare. Ca o curiozitate, 92% dintre greci au declarat că statul intervine prea mult, în vreme ce doar 45% dintre finlandezi împărtășesc această convingere. Nu aș fi crezut că grecii au ajuns atât de liberali, dar probabil criza economică prelungită și maniera defectuoasă în care a fost gestionată de statul elen și de Uniunea Europeană le-a umplut grecilor paharul. Pentru o comparație mai relevantă m-am uitat la țările ex-comuniste din Europa Centrală și de Est, încercând să văd dacă încrederea în stat și așteptarea implicării mai active a guvernului în viața cetățenilor (dovedită prin răspunsul negativ la întrebarea de mai …

Citeşte în continuare

A încetinit ritmul creșterii economice?

Am văzut datele statistice raportate azi de INS și, sub rezerva viitoarelor rectificări, acestea m-au făcut foarte curios să aflu creșterea economică pe trimestrele următoare. Pentru că pe primul trimestru din 2014 lucrurile par clare, am bătut pasul pe loc: PIB a crescut cu 0,1% față de trimestrul 4 din 2013. Și atunci vă întrebați de unde creșterea de 3,8% de care vorbește toată lumea? Simplu, din producția înregistrată în trimestrele 2, 3 și 4 de anul trecut, când aceasta creștea serios. Dacă ne uităm la cifre vedem că creșterea economică a decelerat în ultimele două trimestre; am avut 1,8% în T3/T2 anul trecut (vă întrebați oare cine producea atât pe timpul vacanței de vară?!), apoi 1,6% în T4/T3, și acum 0,1% pe T1/T4. Veți spune că întotdeauna creșterea economică este mai mică pe primul trimestru, datorită iernii – dar ce iarnă am avut noi anul acesta? Anul trecut, ca …

Citeşte în continuare

Cu mândrie raportăm că am depășit planul la impozite

Mulțumită lui Ionuț Bălan, putem să-i confirmăm în sfârșit lui Liviu Voinea că are măcar parțial dreptate: statul a ieșit din criză, reușind să pună noi taxe. Acum, să remarcăm că încasările bugetare ca pondere în PIB (adică în venituri) au scăzut, pentru că nimeni nu este totuși prost să muncească pentru stat. Graficul de mai sus sugerează doar că oamenii au strâns cureaua, au economisit pentru a-și acoperi creditele luate imprudent sau pentru a pune un ban deoparte. Restul sunt bani cheltuiți. O parte din acești bani – cheltuiți fără voia posesorului lor – s-au dus către bugetul statului. [layout show=”1″]

Citeşte în continuare