19 December 2018
Home / Analiză-Statistică (page 3)

Analiză-Statistică

Toată lumea revizuiește în sus creșterea PIB. Să fim serioși

INS a revizuit în sus creșterea (adică scăderea) economică înregistrată pe primele două trimestre: de la -0,2 la-0,1% în T1, respectv de la -1 la -0,9% în T2. Ieri am aflat că FMI a revizuit în sus prognoza de creștere pe acest an, de la 2,2 la 2,4%. În așteptarea cifrelor finale, să recapitulăm: trendul economic este descendent. Florin Cîțu surprinde bine dinamica cifrei de afaceri din industrie în graficul următor.   La fel de bine se vede în dinamica comenzilor din industrie, raportată ieri de INS, care a atins în luna august ce mai mic nivel de la sfârșitul anului 2012. Comerțul a stagnat în acest an. Agricultura? Ei, sunt curios să văd agricultura. După declarațiile ministrului de resort am obținut producții aproape record la cereale, dar în continuare mă îndoiesc că vom depăși performanța de anul trecut. Poate sunt excesiv de pesimist, dar mie îmi vine să revizuiesc …

Citeşte în continuare

Acciza 7 cenți. Cât de mult doare cuiul bătut de stat în talpa economiei?

Am avertizat. În noiembrie anul trecut am arătat cum introducerea accizei de 7 cenți la vânzările de carburanți echivalează cu creșterea cotei unice la peste 17%. Sau că, pentru șoferi, în funcție de cât carburant consumă, echivalează cu dublarea poliței RCA. Deci că efectele acestei accize nu sunt deloc neglijabile. Că indiferent de cât de mult cresc prețurile acciza provoacă sărăcie. O mare parte a presei economice a punctat corect amploarea acestei poveri fiscale. În replică, guvernul a zis că are nevoie de bani pentru autostrăzi. Un argument absurd – este ca și cum am raționaliza mâncarea ca să avem dinți frumoși – dar pe care puțină lume l-a contrazis, fiindcă autostrăzile sunt aproape un obiect fantastic în psihologia mulțimii. Este de ajuns să pomenești de autostrăzi și brusc procesele cognitive ale interlocutorilor se gripează, un gol se pune în stomac și lumea trepidează de emoție. În fine, păcăleala a …

Citeşte în continuare

Economia a rămas fără benzină, semnal prost pentru PIB-ul din trimestrul III

Deși unele voci spuneau că scăderea vânzărilor de carburanți după impunerea accizei de 7 cenți sunt doar un efect pasager, iar eu însumi consideram scăderea masivă din luna aprilie ca fiind doar un protest fiscal, lucrurile au mers mai rău decât așteptările pesimiste – și mult mai rău decât prognozele oficiale, desigur. Conform datelor INS în luna august vânzările de carburanți și-au continuat trendul descendent, din perspectivă sezonieră acestea situându-se sub nivelul de referință din 2010. Scăderea comerțului cu carburanți se datorează atât arbitrajului făcut de transportatori, care au preferat să alimenteze în străinătate, cât și încetinirii ritmului economiei. Că economia merge prost o confirmă datele privind comerțul cu amănuntul, în evidentă stagnare față de sfârșitul anului 2013. Dacă acest trend se păstrează atunci anticipările pesimiste vor trebui revizuite încă o dată, în jos, iar creșterea economică s-ar putea să fie cu minus.   Să recapitulăm un pic cifrele: în …

Citeşte în continuare

De 10 ani presiunea fiscală pe muncă a tot crescut

Florin Cîțu aduce din nou în discuție presiunea fiscală pe muncă, postând următorul grafic: Dacă sunteți amatori de grafice atunci vă ofer varianta updatată la unul lucrat mai demult: Cu excepția unui moment de respiro în 2008, dinamica salariului net a fost inferioară celei a salariului brut din 2005 încoace, ceea ce înseamnă că din venitul câștigat salariatul a plătit o parte din ce în ce mai mare statului. De exemplu, dacă la începutul ultimul an de boom economic (martie 2008) salariul mediu brut și net era de 1623, respectiv 1192 lei, la mijlocul acestui an (iunie 2014) salariul brut era de 2334, iar cel net de 1687 lei. Adică în acest interval salariul brut a crescut cu 43,8%, dar salariul net doar cu 41,5%. O diferență care nu este mare, dar care – așa cum se vede din grafic – se mărește în timp și, mai ales, este în defavoarea …

Citeşte în continuare

Ocuparea s-a prăbușit față de 2013. Doar o eroare statistică?

Cât este de ciudat că aflăm mai repede de la Eurostat decât de la INS cum mergea treaba în România? Destul de ciudat, dar se pare că șefii de la INS, plătiți din banii noștri, au o bască groasă și nu simt nimic. În fine. Eurostat a comunicat azi ultimele date privind numărul persoanelor care au un loc de muncă, iar în dreptul României apare un minus 3.1% Q2 2014/Q2 2013. Adică exact cât scrie în dreptul Ungariei, doar că la ei este cu plus. De fapt, față de vara trecută România înregistrează cea mai mare scădere a ocupării forței de muncă din toată Uniunea Europeană. Acum, știm că economia nu merge grozav față de anul trecut, dar totusi, -3,1%? În raportul privind ocuparea și șomajul pe primul trimestru INS a arătat că rata de ocupare a crescut, însă a avut grijă să precizeze că “datele pentru trimestrul I 2014 …

Citeşte în continuare

Alimentele, mai ieftine ca toamna trecută. Oare ce-i așteaptă pe țărani?

Cu ultimele date de la INS foarfecele prețurilor arată cam așa. Prețurile alimentelor au scăzut în luna august sub nivelul minim înregistrat anul trecut, în septembrie, când am avut o producție agricolă excepțională. Deci scăderea prețurilor este legată mai cu seamă de cerere decât de ofertă. Ceea ce spune ceva despre puterea de cumpărare a oamenilor, despre veniturile acestora și despre comportamentul lor. Lucrurile nu stau atât de roz ca în analizele guvernului sau în statistica salariului mediu, aflat în continuă creștere; mai degrabă rimează cu evoluția venitului pe familie, care a tot mers în jos. De asemenea, graficul oferă un hint celor care sunt interesați de polarizarea socială din România. Este clar că nivelul de trai al țăranilor are de suferit de pe urma evoluției diferite a prețurilor diverselor produse. Cât timp ceea ce ei vând se ieftinește sau se scumpește dar mai încet decât produsele industriale, atât timp …

Citeşte în continuare

Câte taxe sunt în PIB sau cât PIB este în taxe?

Dacă deja antologica asociere dintre PIB și accize vi se pare plictisitoare, atunci vă propun una nouă: cea dintre PIB și impozite indirecte. Conform INS, după factorii care au contribuit la formarea PIB, valoarea adăugată de diversele companii reprezintă 86,6%, iar impozitele pe produs 13,4%. Mai mult, dacă vorbim de contribuția fiecăruia dintre acești factori la creșterea PIB cu 2,4% pe semestrul I 2014 față de perioada similară din 2013, atunci valoarea adăugată reprezintă 1,6 p.p., iar taxele 0,8 p.p. Deci taxele au contribuit cu o treime la creșterea PIB, se poate mai clar de atât?! “O contribuţie pozitivă semnificativă au avut-o impozitele nete pe produs (+0,8%), a căror pondere la formarea PIB a fost de 13,4% şi care au înregistrat o creştere a volumului lor de 6,2%.” Iar pentru ca șocul să fie total, observați că creșterea economică dintre trim. II/2014 și trim. II 2013 s-a bazat în proporție …

Citeşte în continuare

Investițiile au coborât aproape de cel mai jos nivel din timpul crizei

Investițiile nete în economie s-au cifrat în primul semestru la 25,2 mld. lei, în scădere cu aproape 10% față de semestrul I din anul 2013. În termeni reali (folosind deflatorul PIB din 2007 încoace) investițiile s-au situat practic la același nivel cu cele realizate în prima jumătate a anului 2011, când s-a atins punctul de minim investițional datorită crizei. Investițiile se situează pe un trend descendent din 2012 încoace. Cauzele? Mulți analiști pun această scădere pe seama reducerii investițiilor statului, însă acest lucru este adevărat strict contabil. Din punct de vedere economic însă, cea mai mare problemă o reprezintă letargia investițiilor private care au fost sugrumate prin creșterea fiscalității și climatul general de incertitudine. Din păcate lozincile oficiale despre „tigrul Europei de Est” și „creșterea credibilității României în ochii investitorilor străini” au rămas fără nici un suport în realitate, deoarece politica economică internă imprevizibilă, plină de măsuri și discursuri anticapitaliste …

Citeşte în continuare

Două mituri pe care economia le-a distrus în ultimii ani

De 4 ani de zile economia crește – lent, voi reveni asupra acestu aspect la final – fără ca două elemente îndeobște considerate de „experți” drept esențiale pentru creșterea economică să își manifeste prezența: expansiunea creditului și creșterea investițiilor publice. Mitul nr. 1: fără relansarea creditării nu poate exista creștere economică De la sfârșitul boom-ului economic creditul privat a rămas aproximativ constant în expresie nominală. În termeni reali, creditul privat a scăzut cu 3,5% în anul 2012 și cu 4,7% în 2013. Scăderea a continuat în același ritm și anul acesta.   Mitul nr. 2: fără investiții publice economia nu se dezvoltă Cheltuielile de capital ale statului au scăzut în expresie nominală în ultimii 3 ani, cea mai abruptă scădere având loc în acest an (conform execuției bugetare pe primele 7 luni). Deci se poate fără expansiunea creditului? Se poate. Se poate fără așa-zisele „investiții publice”? Bineînțeles. Acum, keynesienii (adepții …

Citeşte în continuare

Rata restanțelor bancare scade cu repeziciune

Anul 2014 este categoric diferit față de toți ceilalți ani de la criză încoace. Dar nu pentru economie, ci pentru sistemul bancar, unde rata restanțelor la credite scade vertiginos. În cazul creditelor în lei această îmbunătățire vine (1) din stabilizarea și mai apoi reducerea ușoară a valorii restanțelor, dar mai cu seamă din (2) reluarea creditării, care a crescut de la începutul anului cu aproximativ 7%. La fel se întâmplă și pe celălalt segment al creditării, anume creditele în valută. Aici volumul restanțelor scade foarte rapid, de la 20 mild. lei la începutul anului ajungând în luna iulie la 16,7 mld. lei, evoluție care însă se suprapune peste scăderea volumului total al creditului: de la 134 mld. lei în ianuarie, la 124 mld. lei în iulie. Rata restanțelor la creditele în valută este în prezent de 13%. Până una-alta, băncile par mai interesate să își facă curățenie în propria ogradă …

Citeşte în continuare

Scăderea natalității firmelor – un semn că economia funcționează?! Vezi să nu

ZF raportează că în primele 7 luni din acest an înmatriculările de companii noi au scăzut cu 24% față de perioada similară din 2013, situându-se astfel la cel mai jos nivel din 2009 încoace. “Economia locală a înregistrat în primele şapte luni din acest an cel mai scăzut nivel al înmatri­cu­lărilor de companii noi din perioada 2009-2014, res­pectiv 63.331 de persoane fizice şi juridice, în scădere cu 24% faţă de acelaşi interval din 2013.” Aceasta este o veste… bună, ne asigură ZF: „Pentru analişti însă, semnalul nu pare a fi unul de neîncredere în economie, ci mai degrabă de însănătoşire a mediului de bu­siness, în sensul că varianta unei afaceri este luată în calcul din ce în ce mai des de către cei care au un plan de business şi nu reprezintă doar un colac de salvare pentru cei rămaşi fără un loc de muncă.” Cum așa?  „Scăderea numărului de …

Citeşte în continuare

Profitul universităților private s-a evaporat. Ne întoarcem la învățământul de stat?

Majoritatea universităților private au avut un excedent apropiat de zero sau chiar au suferit pierderi în 2013, arată datele bilanțiere disponibile (incomplet) pe site-ul Ministerului finanțelor. De fapt excedentul acestor instituții (“non-profit”, conform legii) s-a situat pe un trend accelerat descrescător în ultimii 5 ani și se pune serios problema viabilității sectorului privat de învățământ superior. Cea mai abruptă scădere a profitului s-a înregistrat la Spirul Haret, care înainte de criză ieșea pe plus cu circa 180 mil. lei, dar a încheiat anul trecut cu un excedent de doar 2,7 mil. lei. Această universitate a fost afectată însă puternic și de scandalul diplomelor. O altă instituție importantă, Universitatea Vasile Goldiș din Arad a ajuns de la +19,5 mil. lei în 2009 la doar 0,8 mil. lei anul trecut. În alte părți lucrurile stau însă și mai prost – cel puțin dacă privim lucrurile static – universitățile Titu Maiorescu și Constantin …

Citeşte în continuare

“Analiștii” reduși la tăcere: „tigrul Europei” la un pas de recesiune

14 august 2014, cea mai glorioasă zi din istoria previziunilor pesimiste post-criză. Nu mai departe de ieri, ZF prezenta colecția pronosticurilor economice privind evoluția PIB pe trimestrul II. Anticipările optimiste ale bancherilor (logic!) vizau o creștere “între 3,5% și 4,2%” față de trimestrul corespunzător din 2013 și o creștere de 0,5% față de trimestrul anterior. Cifra reală este pe aproape, dar cu minus. Conform INS, PIB a scăzut în trimestrul II cu 1% față de primul trimestru; creșterea anuală este de 1,2%. Este al treilea trimestru consecutiv în care ritmul de creștere al PIB decelerează. În primul semestru din 2014 România a mers pe marginea recesiunii, am evitat-o doar din cauza acelei creșteri de 0,1% din primul trimestru. Este cel mai prost rezultat trimestrial din 2010 încoace. Anul 2014 este anul 2012 reloaded. Vă amintesc că 2012 a fost un an prost după un an bun (2011). Atunci am avut …

Citeşte în continuare

Viața depinde de creșterea economică (II)

Într-un articol anterior – Viața depinde de creșterea economică. Politicile proaste sunt criminale – vă arătam cum politicile economice care întârzie dezvoltarea economică întârzie totodată și scăderea ratei mortalității, drept pentru care putem spune că proasta guvernare economică produce de fapt un genocid „invizibil”. Ilustram atunci acest acest argument cu situația României și a Poloniei, două țări care la startul tranziției către capitalism aveau același PIB/locuitor și aceeași speranță de viață; treptat, pe măsură ce economia Poloniei a crescut mai rapid decât cea a României, polonezii au început să trăiească mai mult decât românii. În prezent PIB/locuitor este cu 60% mai mare în Polonia decât la noi, iar polonezii trăiesc cu 3 ani mai mult decât românii. Situația este asemănătoare dacă ne comparăm cu țările fost-comuniste care au reușit să se înscrie pe un traseu de creștere economică accelerată. Astăzi reiau această temă prezentându-vă situația comparativă a numărului de decese …

Citeşte în continuare