19 December 2018
Home / Analiză-Statistică (page 2)

Analiză-Statistică

Ce se va întâmpla cu puterea de cumpărare a leului și prețul alimentelor după scăderea TVA?

Evolutia pretului painii

Acesta este întrebarea care interesează majoritatea românilor: ce vor face prețurile de la 1 iunie, când TVA la alimente va fi de 9%. Foarte foarte pe scurt, răspunsul este: nimic; nu se va întâmpla nimic. Dar hai să o luăm sistematic și să analizăm problema așa cum ar trebui să o facă un economist. Vă propun să începem cu prețul pâinii, la care TVA a fost redus la 1 septembrie 2013, tot la de 24% la 9%. Ce s-a întâmplat cu prețul pâinii? A scăzut proporțional cu reducerea TVA și a rămas la un nivel permanent mai jos decât prețurile celorlalte bunuri. Altfel spus, scăderea TVA la pâine s-a văzut la raft, furnizorii de pâine nu s-au folosit de prilej pentru a-și crește marja de profit. Observația este încurajatoare. Dacă reducerea TVA într-un caz “a funcționat” – în sensul că a dus la ieftinirea produsului – atunci înseamnă că reducerea …

Citeşte în continuare

Deficitul bugetar pe primul trimestru și Codul fiscal

Deficitul bugetar pe primul trimestru

Statul a încheiat primele două luni cu un excedent de 2,3 mld. lei, adică 0,33% din PIB. Situația este semnificativ mai bună decât cea din anii precedenți, după cum se poate vedea din graficul alăturat. Mai exact, în perioada ianuarie-februarie, din 2012 până în 2014, bugetul public a avut deficit. Acum avem excedent. În plus, Victor Ponta a anunțat că datele estimate pe primul trimestru indică un surplus de 1,5 mld. lei (circa 0,2% din PIB), în scădere dar totuși un surplus – față de situația din anii precedenți când am avut deficit. De unde acest excedent? Statistica de la sfârșitul lunii februarie arată că atât din cauza creșterii veniturilor bugetare (cu 11%), cât și a scăderii cheltuielilor (cu 6%). Pe partea de venituri impresionantă este creșterea colectării TVA, cu 19,5%, și a impozitului pe venit, cu 11,4%. Situația este diametral opusă celei înregistrate în iarna-primăvara anului trecut, când colectarea …

Citeşte în continuare

Ieftinirea benzinei trage în jos inflația

Inflație de sub 0,83% măsurată de INS, decembrie la decembrie, aproape la jumătate față de cea constatată în anul 2013. Prețurile au scăzut în luna decembrie față de noiembrie, trase în jos printre altele de prețul combustibililor, care s-au redus cu 3% și care au o pondere de 8,3% în coșul de consum. Cu toată ieftinirea carburanților, citricile conduc detașat în topul ieftinirilor, în decembrie prețul lor a reprezentat doar 92% din prețul înregistrat în noiembrie. Evoluția prețurilor în ultimii 2 ani arată că de Crăciun am mâncat mai ieftin ca în 2013 sau în 2012, serviciile scumpindu-se aproape în același ritm cu mărfurile nealimentare. Dar prețul benzinei încă nu s-a oprit din cădere, deci începem anul cu vești bune.

Citeşte în continuare

Creșterea PIB și veniturile bugetare în Europa de Est. Vrem modelul unguresc?

La sfârșitul epocii Băsescu tragem linie și vedem că creșterea PIB s-a încadrat în media înregistrată în Europa de Est. Din acest punct de vedere regimul Băsescu nu a fost nici prea bun nici foarte prost, cu altă ocazie v-am spus că pe termen scurt nu prea contează cine ne conduce, dinamica economică este imprimată de factori exogeni politicii de la București. Păcat că talibanii din stânga și din dreapta nu înțeleg, păcat că lumea nu dă atenție fenomenelor economice globale. Din grafic se vede însă că Polonia a crescut mult mai rapid decât România, iar Ungaria a rămas de căruță. Evoluția foarte bună a Poloniei, respectiv involuția Ungariei – al cărei nivel de dezvoltare a rămas foarte aproape de cel înregistrat în urmă cu un deceniu – au fost cauzate de mai mulți factori, fără îndoială, dar mă gândesc că situația surprinsă în cel de-al doilea grafic nu este …

Citeşte în continuare

Leul, totuși cea mai fragilă monedă după rublă

Unde sunt vremurile când leul se întărea ca urmare a turbulențelor din Ucraina sau Turcia? Vi le mai amintiți? Spunea în luna mai guvernatorul BNR: “Vor fi capitaluri rătăcite, ieşiri de capital din Rusia, să nu credeţi că vrea BNR să aprecieze cursul, sau cel puţin eu. Nu sunt convins că avem fundamente atât de solide şi exporturile produc atât de bine. Cursul e determinat de piaţă, nu de ce vrea guvernatorul. El se apreciază chiar acum şi dincolo se trage cu mitraliera” Fast-forward în prezent. Cum să mai înțeleagă cineva ceva când de data aceasta fuga capitalului din Rusia slăbește leul?! De ce este leul cea mai afectată monedă din regiune în contextul panicii globale? Nu mai suntem cea mai stabilă economie, cea mai dinamică, cea mai credibilă, cea mai frumoasă și devreme acasă? Well… Nici măcar nu suntem dependenți de prețul petrolului, Rusia nu reprezintă o piață importantă… Leul scade …

Citeşte în continuare

De câte cheltuieli publice are nevoie România pentru a crește cu 5% pe an?

Cu toții vrem ca România să fie tigrul economic al Europei. Dacă este prea complicat să ne luptăm în teorii și explicații, atunci poate este mai ușor să privim la țările care chiar acum, în timp ce vorbim, înregistrează o creștere economică rapidă. Să vedem, oare ele se bazează pe expansiunea statului, pe un nivel ridicat al cheltuielilor publice? În țările în curs de dezvoltare (Emerging Markets) cheltuielile publice se situează în medie în acest an la 29%. Nu au depășit niciodată 30% din PIB. Vă amintesc că media de creștere a PIB în țările în dezvoltare este de 5,5% pe an, adică exact cât spune toată lumea că ar trebui să se întâmple și la noi. În cadrul acestui grup de țări, economiile asiatice au cheltuieli publice încă și mai mici, de doar 24,5% din PIB în acest an și – stranie coincidență! – cresc cel mai rapid, cu …

Citeşte în continuare

Avem nevoie de venituri bugetare mai mari ca să ne dezvoltăm? Nu

Un mit al politrucilor și clovnilor economici: este nevoie ca guvernul să colecteze mai mulți bani la buget, pentru a face investiții, altfel România nu se va dezvolta rapid. În perioada 1996-2005 România a înregistrat o rată medie de creștere de 2,2% pe an, în vreme ce media țărilor în dezvoltare a fost de 5,5%, adică de două ori și jumătate mai rapidă! Graficul de mai jos arată ritmul PIB din 2006 până în prezent și previziunile până în 2019: România este în continuare sub media țărilor în dezvoltare. Nu reușim să creștem rapid deși – ce să vezi? – statul adună la buget cu 6 puncte procentuale din PIB mai mulți bani decât media țărilor în curs de dezvoltare.   Există în lume țări ale căror guverne administrează mai puțini bani dar care se situează cam pe același palier de dezvoltare cu noi. Africa de sud, Mexic sau Thailanda …

Citeşte în continuare

Fascismul economic continuă: salariul minim crește la 1050 lei anul viitor

Guvernul intenționează să mărească salariul minim anul viitor de la 900 de lei cât este în prezent la 975 lei de la 1 ianuarie și la 1050 lei începând cu 1 iulie. Deoarece prin această măsură câteva sute de milioane de lei ajung la buget prin intermediul impozitului pe venit și al diverselor cotizații sociale, această idee vine ca o compensare pentru reducerea CAS și demonstrează încă o dată că în guvernul român nu poți să ai încredere nici când reduce taxele. Salariul minim este trâmbițat ca o măsură socială, una menită să îmbunătățească soarta muncitorilor cu venituri mici. În realitate, salariul minim este o măsură fascistă, care echivalează cu prohibiția angajării forței de muncă slab calificate, afectând șansele acesteia de a găsi un loc de muncă și reducându-i implicit, nivelul de trai. Legea salariului minim îi obligă pe antreprenori să plătească o anumită sumă, indiferent de productivitatea angajatului, indiferent de …

Citeşte în continuare

Făcătură sau realitate? Curiosul PIB pe trim. III

Unul dintre sponsorii intelectuali ai acestui blog își dă cu părerea: “Mi se pare ciudat cum a crescut asa de mult in trim 3, cu 3,2% fata de trim 3 anul trecut (serie bruta, iar cu 3,3 pe serie ajustata sezonier), dupa ce in trim 2 crescuse doar cu 1,4% (2,2% pe serie ajustata). Asta pt ca ma raportez deja la un trim 3 din anul anterior in care agricultura crescuse cu 21% iar industria cu 9% iar acum nu ne mai asteptam la o agricultura mare nici la o crestere mare a industriei ca in anul precedent. Inseamna ca s-a umblat nejustificat de mult la servicii, eventual s-a mai umflat si industria.” Deci, să fie întâmplător faptul că creșterea din fix în urmă cu 1 an de zile a fost ajustată considerabil în jos, de la 1,5 la 0,8? Ceea ce a produs scăderea creșterii economice pe anul trecut …

Citeşte în continuare

Prognoza Comisiei Europene: sectorul privat va strânge cureaua până în 2016

Previziunea de toamnă a Comisiei Europene a apărut la începutul acestei săptămâni și – ghiciți ce?! – tigrul Europei de Est stă ascuns în tufișuri, nu vrea să sară indiferent de incantațiile guvernului: creșterea economică va înregistra o medie de 2,4% în perioada 2014-2016, mult sub nivelul care a caracterizat dezvoltarea “miraculoasă” a unor locuri de pe glob în perioada postbelică,   sub nivelul care a caracterizat creșterea economică a Poloniei și, bineînțeles, sub celebrul prag de 5% despre care se tot vorbește. De fapt, după cum puteți vedea din tabel, istoric vorbind, România a fost și va rămâne în plutonul dezvoltării, o rată de creștere medie de 2-2,5% pe termen lung fiind insuficientă pentru a asigura convergența nivelului de trai cu cel din vestul continentului într-un orizont de timp cât de cât rezonabil. Dar nu despre prognoza de PIB vreau să vă vorbesc, ci despre finanțarea acestei creșteri economice  – adică …

Citeşte în continuare

Cât de mult contează cu cine votăm?

Prinși în febra campaniei electorale și bombardați cu mesaje mobilizatoare de genul “Tu decizi viitorul țării!” riscăm să nu mai vedem pădurea din cauza copacilor. Chiar contează cine ne conduce? Pe termen scurt, nu prea, să ne relaxăm. Ca ritm anual de creștere (sau scădere), PIB-ul nostru se sincronizează cu PIB-ul țărilor vecine. De ce? Pentru că dinamica economiilor sărace, inclusiv a noastră, este imprimată de evoluția economiilor dezvoltate. Cum ar zice socialiștii, avem binomul Centru-Periferie. Explicația este simplă: de la Centru vin banii! Atunci când în țară intră capital, se fac investiții, cresc veniturile, consumăm mai mult; dacă nu ne mai vin bani din exterior, atunci rămânem nemâncați. Exagerez, dar ați prins ideea, economia României este dependentă de capitalul extern (gândiți-vă de unde au băncile bani să dea credite) și, cumva, acest lucru este inevitabil și chiar dezirabil. O economie săracă are nevoie de capital pentru a-și crește productivitatea, …

Citeşte în continuare

Comerțul susține ideea că economia stagnează în 2014

Comerțul cu amănuntul a crescut până în primăvara acestui an. Și deși a atins apogeul în martie, acest lucru nu a împiedicat PIB pe primul trimestru să scadă. Deci: la sfârșitul primului trimestru comerțul înregistra o creștere de 9,3% față de trim. I 2013, pe serie brută; la sfârșitul primului semestru comerțul înregistra o creștere de 8,6% față de perioada corespunzătoare din 2013; la sfârșitul primelor 9 luni comerțul înregistrează o creștere de 7,4% față de același interval din 2013;   Deci trendul este de scădere. Pe măsură ce înaintăm în 2014 creșterile înregistrate față de perioada similară din 2013, pe finalul căruia comerțul a bubuit, sunt din ce în ce mai mici. Datele ajustate sezonier arată același lucru și mai clar: în trim. II vânzările au fost mai slabe decât în trim. I, iar în trim. III au fost mai slabe decât în trim. II. Deocamdată, cifra de afaceri …

Citeşte în continuare

PIB România – Turcia. Acum în ce limbă vă mai p… pe el de vot?

M-am uitat la PIB/locuitor, dar statistica nu face suficientă dreptate Turciei, pentru că după Revoluție România s-a depopulat în vreme ce Turcia a crescut demografic. Din 1990 până în 2010 populația Turciei a crescut cu 30%, populația României a scăzut cu 8%, iar trendul s-a păstrat în continuare. Deci PIB/locuitor arată artificial de mare în cazul României, din cauză că numitorul raportului a scăzut (și nu fiindcă am fi devenit noi campioni la creștere economică, așa cum visează unii). Chiar și așa, dacă ne comparăm cu media europeană, standardul de viață din Turcia, reprezentat de PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare, este peste cel din România: ei sunt la 55% din media UE 28, noi la 54%. Dar cred că pentru a ne face o idee exactă despre dinamismul economic al Turciei trebuie să ne uităm la creșterea economică măsurată în dolari ajustați cu puterea de cumpărare, date oferite de …

Citeşte în continuare

La 9 luni, un echilibru bugetar suspect

La sfârșitul lunii septembrie bugetul arăta un foarte mic excedent, de sub 100 mil. euro. Am ajuns la echilibrarea veniturilor și a cheltuielilor datorită faptului că cele din urmă au fost reduse, în special în perioada ianuarie-aprilie, după cum se poate vedea din graficul de mai jos, în vreme ce noile accize și taxe au avut grijă să crească povara fiscală. Ceea ce a făcut ca, teoretic, pentru ultimul trimestru din acest an guvernul să aibă la dispoziție un spațiu fiscal uriaș, de 14,5 mld. lei (deficitul covenit cu FMI este de 2,2% din PIB). Spun teoretic, deoarece așa cum arată creșterea economică de până acum este foarte posibil ca PIB pe 2014 să nu se ridice la 662 mld. lei, așa cum a fost estimat, ci la un nivel inferior. Dacă guvernul se va ține de planul de cheltuieli, atunci vom descoperi – târziu, în 2015 – că deficitul …

Citeşte în continuare

De ce nu țin salariile pasul cu PIB-ul?

Via Curs de guvernare, care ne amintește că, deși suntem în al patrulea an de creștere economică post-criză, salariul mediu real de pe primul semestru nu a ajuns încă să egaleze nivelul atins în 2009-2010: “chiar și pe fondul unei inflații extrem de scăzute, cu niveluri minime istorice, salariații mai au de așteptat anul 2015 pentru a reedita performanța de putere de cumpărare din 2009 și 2010 În treacăt și în fine fie spus, Produsul Intern Brut a crescut în termeni reali între 1990 și 2013 ( numai) cu 40,5%, în timp ce puterea de cumpărare a salariilor a urcat doar pe jumătate, respectiv 20,2%”   Creșterea mai lentă a salariilor față de PIB se explică în opinia mea astfel: – în perioada post-criză este firească, deoarece economia a resimțit puternic penuria de capital din cauza erorilor investiționale din perioada de boom. În anii 2000 ne-am lungit mai mult decât …

Citeşte în continuare