25 May 2019
Home / Politică monetară (page 8)

Politică monetară

FMI şi dopajul monetar – România – o poveste de succes?

Şeful delegaţiei FMI tocmai ne-a spus că România este o poveste de succes deoarece a evitat intrarea în colaps, evident, şi cu asistenţa FMI. Aceasta este cea mai hazlie afirmaţie pe care am auzit-o de la domnul Jeffrey Franks. În esenţă, este ca şi cum un doctor care îi adminstrează unui bolnav de cancer o doză puternică de morfină îl bate pe umăr spunându-i: stai linştit, eşti pe cale să devi o poveste de succes! De ce este asistenţa FMI echivalentă cu un drog? Pentru că înseamnă injectarea de bani în economie. Pomparea de bani determină falsificarea calculului economic şi distorsionarea alocării resurselor deoarece afectează fluxurilor de venituri, respectiv cheltuieli monetare. Să explic. În mod normal, preferinţele indivizilor impun o anumită structură a cheltuielilor monetare: parte dintre ele se duc către consum (şi se impart în miliarde de direcţii), parte se duc către investiţii (miliarde de proiecte), parte rămân în …

Citeşte în continuare

Câteva răspunsuri

Multumesc pentru comentarii. Pentru ca sunt atat de multe (nu cred ca vreun articol a mai strans 50 de comentarii) m-am hotarat sa postez cateva raspunsuri sub forma unei postari distinct. Imi cer scuze iarasi pentru acele comentarii care au fost refuzate de filtrul spam. Abia la ora 17 am intrat pe blog si am verificat comentariile. Nu practic cenzura. Fiecare e liber sa spuna ce crede, cata vreme foloseste un limbaj civilizat. As vrea doar sa mai adaug ca lucrurile pe care le spun/sustin nu reprezinta, in esenta, idei originale. Economisti de seama le-au aparat de mult timp. Cititi Friedrich Hayek – “Denationalizarea banilor” (la urma-urmei un premiat Nobel merita citit, si va garantez ca nu spune mai multe prostii decat Stiglitz!). Dupa acea, curiosii pot sa imi ceara referinte suplimentare, am o tona. In fine, scuzati va rog lipsa diacriticelor. Raspunsuri @Lucian Davidescu: 1)BNR se pregateste sa ia …

Citeşte în continuare

Ce înseamnă concurenţă/monopol în producţia monetară?

Azi m-am hotărât să postez fragmente dintr-o lucrare mai veche dedicată integrării monetare europene, în încercarea de a clarifica unele aspecte ale reformei monetare pe care o susţin. Am spus că sunt partizanul eliminării legislaţiei care condiţionează actele economice (faptele de comerţ) de folosirea monedei naţionale – aşa-numita legal tender law. Astfel, leul îşi va pierde statutul oficial de monedă unică în România, iar BNR poziţia de monopolist monetar. Simultan, reforma ar presupune instaurarea unei autentice libertăţi monetare: fiecare este liber să intre în competiţie cu BNR producând o monedă mai bună (marfă sau de hârtie). Din comentariile postate de cititori am înţeles că subiectul este în egală măsură pasionant şi confuz. Sper ca cele de mai jos să contribuie la elucidarea problemei. Cât de bună este unificarea monetară ? Există un noian de aprecieri elogioase la adresa integrării monetare europene. Aceste aprecieri subliniază importanţa monedei unice europene pentru promovarea …

Citeşte în continuare

Romanian job: fumătorii au furat ţinta de inflaţie

Din ciclul, „Responsabili pentru inflaţie sunt arabii, seceta, războiul din fosta Jugoslavie şi-oricine-în-afară-de BNR-şi-de-extratereştrii”, domnul Mugur Isărescu a creat în 2010 episodul „Vinovaţi de inflaţie sunt fumătorii”. Adrian Vasilescu a mers atât de departe încât a afirmat că „Nu BNR a ratat ţinta de inflaţie, ci România… [care e formată din] un popor mâncător de pâine şi fumător.” Acest episod a fost lansat oficial, cu fursecurile de rigoare, azi, în cadrul conferinţei „Coşul de consum şi dinamica inflaţiei. Aspecte metodologice şi probleme de interpretare”. Prilej pentru noi de a mai afla câte ceva din culisele politicii monetare. Deci, ce mai e nou? Păi, am aflat că BNR ar putea de fapt şi la urma-urmei să controleze mai strict rata inflaţiei şi să respecte ţinta prognozată, DACĂ AR VREA. Nici nu mă îndoiam că ar putea, repet, dacă ar vrea. Însă, adaugă oficialii BNR, trebuie să fim conştienţi că restrângerea expansiunii …

Citeşte în continuare

Veşti proaste pentru economie, veşti bune pentru speculanţi

După ce în urmă cu ceva timp ştirile despre iminenta înăsprire a politicii monetare completau firesc tabloul rozaliu al reluării creşterii economice în UE şi SUA, zilele acestea am citit doar informaţii contrare. Pe de o parte, BCE a hotărât ieri menţinerea ratei dobânzii la 1%. Pe de altă parte, oficiali ai Fed vorbesc despre menţinerea ratei dobânzii aproape de zero pentru încă 6 luni sau chiar 2 ani. În aceste condiţii – de reflaţie prelungită – speculaţia pe leu mi se pare absolut normală. Practic, asistăm la repetarea scenariului care s-a încheiat brusc cu criza din 2009: este rentabil să te împrumuţi ieftin în valută pentru a investi în lei la un randament superior. Aşa că dacă guvernul Boc nu comite greşeli grosolane şi primeşte banii de la FMI conform programului, nu văd ce ar stopa aprecierea leului în perioada următoare. De fapt, aprecierea leului în faţa intrărilor masive …

Citeşte în continuare

Primul efect al reducerii ratei dobânzii

Ministerul de Finanţe a emis obligaţiuni în valoare de 565 mil. lei, din întâmplare la 2 zile după ce BNR a ieftinit leul. Băncile s-au înghesuit să adjudece o emisiune cu 13% mai mare decât intenţiona statul. Asta după ce, în toamnă, remember, nimeni nu cumpăra, aşteptând reducerea ratei rezervelor minime obligatorii la euro ca să aibă ce îndesa în desaga datoriei publice (scăpând şi de riscul valutar, cu ocazia asta). Rata dobânzii a fost de 9,5%, adică fix cu 0,5 pp. mai puţin decât la ultima emisiune, când, coincidenţă desigur, rata dobânzii de politică monetară era cu 0,5 p. mai mare. Nici nu ştiu ce să îmi doresc. “La mai mare!” sau “La mai mic!”

Citeşte în continuare

BNR impozitează economisirea scăzând rata dobânzii

BNR a redus rata dobânzii la 7,5%, ceea ce e un semnal clar că vrea să sprijine guvernul. Aflat în criză acută de resurse, în ciuda cifrelor optimiste de pe proiectul de buget înaintat la Parlament, guvernul apelează cu încredere la banca centrală. Care are de unde să ofere bani fiindcă… ea este cea care îi fabrică! Decizia Consiliului de Administraţie este destul de suprinzătoare. Mai ţine cineva minte că ţinta de inflaţie pe anul trecut a fost ratată? Câte zile au trecut de atunci? Ei bine, vi se pare normal ca prima măsură luată de BNR după ratarea ţintei de inflaţie, în sensul creşterii prea puternice a preţurilor, să fie relaxarea politicii monetare?! Ce este asta, o nouă paradigmă de care nu am auzit? Unora li se pare că dobânda oferită de bănci este prea mare. De exemplu, Sorin Pâslaru (Ziarul Financiar), dincolo de recunoaşterea perspicace a faptului că …

Citeşte în continuare

România 1989-2009: două decenii de inflaţie, hiperinflaţie, desinflaţie, reflaţie şi stagflaţie

Ştiu că pentru mulţi sună incredibil, dar mai întâlnesc încă oameni care mă întreabă: cum, Banca Naţională tipăreşte şi acum bani? Bineînţeles, banca centrală este producător monopolist de monedă şi atunci face ce ştie mai bine: tipăreşte în neştire monedă. În ultimele două decenii BNR a tipărit masiv monedă, multiplicând numărul leilor care existau în 1990 de 3500 (trei mii cinci sute)de ori. La definiţia leului de astăzi, în 1990 masa monetară M1 – adică numerarul în circulaţie plus banii publicului din conturile curente – însuma doar 24 de milioane lei. Întreaga masă monetară, echivalentă astăzi cu mai puţin de 6 mil. euro, ar reprezenta banii de buzunar ai oricăruia din celebri moguli dâmboviţeni. Însă pe atunci reprezenta toate rezervele băneşti din economia comunistă. Încet-încet – sau, mai bine-zis, pe fast-forward – Banca Naţională a dublat, apoi triplat, apoi înzecit şi însutit această cantitate de bani. Drept urmare, nivelul preţurilor …

Citeşte în continuare

Când vor creşte americanii şi europenii rata dobânzii?

Banca Centrală Europeană a decis să conecteze rata dobânzii la împrumuturile pe termen lung (socotite „de urgenţă”) cu rata dobânzii cheie – ceea ce reprezintă, în opinia analiştilor, începutul sfârşitului expansiunii monetare. În momentul în care BCE va creşte rata dobânzii, mişcarea va avea un impact mai mare pentru că va afecta toate tipurile de credite de refinanţare. Deocamdată oficialii BCE neagă intenţia de a creşte rata dobânzii, însă recenta decizie arată preocuparea crescândă pentru excesul de lichiditate din piaţă, spre deosebire de Fed, ai cărei conducători par să ignore pericolul inflaţiei. Întrebare este dacă BCE va creşte rata dobânzii înaintea americanilor, trecând peste pericolul aprecierii euro, care s-ar accentua în aceste condiţii. Personal, cred că Fed şi BCE vor frâna expansiunea monetară în tandem, coordonându-se la fel de bine cum au făcut-o şi până acum. Aşa că vor negocia momentul: Fed va încerca să tragă de timp, iar BCE …

Citeşte în continuare