7 April 2020
Home / Piata muncii (page 2)

Piata muncii

Salariul minimax. Vă amintiți scandalul Dianei 4?

La gargară și filosofie nu ne întrece nimeni. Nimeni nu urlă mai tare ca noi despre problemele clasei muncitoare sau ale săracilor. Suntem înțelepți, harnici și tare buni la suflet – o spunem noi, că restul lumii vrea să ne exploateze. Dar când vine vorba să întreprindem ceva, o afacere cum ar veni, nu o șuetă la bere, atunci se schimbă lucrurile. Când este cazul să punem în practică, pe pielea noastră, conduita omenoasă despre care vociferăm într-una, descoperim că buzunarul este cam subțire. În contextul dezbaterii despre salariul minim, cred că merită să ne amintim înaltele valori revoluționare puse în practică de activiști importanți. Așa cum sunt ele povestite de un tânăr proletar: “În aprilie anul curent, eu și prietena mea am hotărât să aplicăm pentru cele două posturi vacante de ospătari de la barul Dianei4… Ni s-au propus două variante: 1. Contract de voluntariat, făcut prin organizația non-profit …

Citeşte în continuare

De 10 ani presiunea fiscală pe muncă a tot crescut

Florin Cîțu aduce din nou în discuție presiunea fiscală pe muncă, postând următorul grafic: Dacă sunteți amatori de grafice atunci vă ofer varianta updatată la unul lucrat mai demult: Cu excepția unui moment de respiro în 2008, dinamica salariului net a fost inferioară celei a salariului brut din 2005 încoace, ceea ce înseamnă că din venitul câștigat salariatul a plătit o parte din ce în ce mai mare statului. De exemplu, dacă la începutul ultimul an de boom economic (martie 2008) salariul mediu brut și net era de 1623, respectiv 1192 lei, la mijlocul acestui an (iunie 2014) salariul brut era de 2334, iar cel net de 1687 lei. Adică în acest interval salariul brut a crescut cu 43,8%, dar salariul net doar cu 41,5%. O diferență care nu este mare, dar care – așa cum se vede din grafic – se mărește în timp și, mai ales, este în defavoarea …

Citeşte în continuare

Da, economia a creat locuri de muncă. În cele mai prost plătite sectoare

Ca dovadă a bunei guvernări unii susțin că economia a creat peste 120 000 de locuri de muncă în ultimii doi ani. În luna iunie numărul salariaților din economie a ajuns, potrivit INS, la 4,43 mil. persoane, față de 4,31 cât se înregistrau în luna iunie 2012. Hai să ne apropiem de statistici și să vedem despre ce este vorba. Majoritatea locurilor de muncă create au avut loc în următoarele domenii: activități de servicii administrative și activități de servicii suport: aproape 44,8 mii; industria prelucrătoare: 43,9 mii; hoteluri și restaurante: 20 mii. Și acum să ne uităm pe nivelul salariilor în aceste ramuri de activitate. Ce vedem? hoteluri și restaurante este cel mai prost remunerat sector din economie, aici salariul mediu brut fiind de 1344 lei; activitățile de servicii administrative și suport se referă la job-uri foarte prost remunerate, pe parcursul ultimului an un salariat din acest domeniu câștigând aproape …

Citeşte în continuare

În Europa, țările cu salariu minim au șomaj mai ridicat

Mai exact este vorba de rata șomajului în rândul tinerilor. Se știe că salariul minim – una din cele mai populiste măsuri inventate vreodată – lovește fix în categoriile sociale pe care chipurile încearcă să le salveze de “capitalismul sălbatic”. Și este normal să fie așa. Statul nu poate obliga pe nimeni să ofere locuri de muncă. Dacă stabilește un prag al salariului, mai jos de care este interzis să angajezi pe cineva, atunci economia fie se va umple de “ilegaliști” fie de șomeri (dacă patronii vor trage obloanele). Iar cei care vor rămâne pe drumuri sunt tocmai cei a căror productivitate este prin apropierea salariului minim: tineri fără experiență, muncitori necalificați, foști șomeri care și-au pierdut îndemânarea și expertiza, persoane din categoriile sociale cu o proastă imagine în societate (negri, romi etc.) Steve Hanke (Johns Hopkins University) a realizat graficul de mai jos, destul de grăitor. Se vede cum …

Citeşte în continuare

Efectul emigrației românilor asupra bugetelor publice din Occident

Deschiderea totală a pieței muncii din UE pentru români a fost acompaniată de un cor de comentarii, multă lume temându-se că imigrația ar împovăra țările occidentale. Această temere sau opinie nu a fost suficient explicitată, criticii ei mulțumindu-se de asemenea cu reacții banale – punctând de exemplu faptul că foarte puțini români s-au grăbit să invadeze Marea Britanie. Iată ce trebuie să știți. Migrația lucrătorilor are un efect diferit asupra statelor, forței de muncă și economiilor. Oficialii europeni nu se grăbesc să admită, dar deschiderea pieței muncii este profitabilă pentru guvernele occidentale. Un studiu foarte recent, care analizează efectul imigranților români și bulgari asupra finanțelor publice ale Suediei – una din țările care nu a limitat accesul la piața muncii – arată cu cifre că imigrația este benefică pentru bugetul de stat. Pe scurt, imigranții cotizează o sumă mai mare de bani la buget decât ajutoarele sociale pe care le …

Citeşte în continuare

Creșterea salariului minim înseamnă creșterea impozitării

Dacă aveți impresia că prin creșterea salariului minim vi se dă ceva, atunci este doar o impresie. În realitate vi se ia. O recunosc toate autoritățile, de la Guvern la Președinte. Creșterea salariului minim va aduce în 2014 la bugetul de stat o sumă netă estimată de 314 mil. lei., adică aproape 0,4% din suma colectată de stat prin impozitul pe venit și contribuțiile sociale, adică 0,15% din veniturile bugetare. Pare puțin dar, cum ziceam, se ia, nu se dă. Dacă este să facem comparație cu acciza la carburanți atât de discutată în ultima vreme, efectul creșterii salariului minim este echivalent cu suplimentarea accizei cu 1-2 eurocenți pe litru. Cu diferența următoare, foarte importantă: acciza la benzină o plătesc atât consumatorii (cei care se plimbă) cât și producătorii (cei care transportă), în vreme ce creșterea salariului minim este suportată integral de producători. Tot nu v-am convins? Hai să privim această …

Citeşte în continuare

România are stagcreștere: crește PIB fără să scadă șomajul

Una din cele mai interesante informații pe care am văzut-o în ultimele zile vine de la Florin Cîțu și spune așa: deși PIB crește de 3 ani de zile și s-a apropiat de nivelul atins înaintea crizei, avem cu circa 400000 de locuri de muncă mai puține. Cu alte cuvinte, PIB-ul a crescut, dar fără prea multe locuri de muncă în plus.  Numărul locurilor de muncă pierdute și nerecuperate încă este important: reprezintă 8% din întreaga piață a forței de muncă. Care să fie explicația? Să funcționeze economia României într-un mod mai productiv decât o făcea înainte de criză – adică să producă aceeași cantitate de bunuri și servicii dar cu mai puțini lucrători? Să fie din cauză că evoluția PIB a fost determinată în mod decisiv de creșterea exporturilor (industria auto) și de condițiile meteo favorabile pentru agricultură – așadar de doar câteva sectoare care, evident, nu au putut …

Citeşte în continuare

Rata reală a șomajului în SUA nu este 7,3%, ci aproape 11%

John Taylor (Stanford University) a postat pe Twitter o poză cu rata șomajului calculată ținând cont de scăderea populației interesată de piața muncii. Este o diferență foarte mare față de rata oficială a șomajului: aproape 11% față de 7,5%. Motivul pentru care rata oficială a șomajului în SUA a scăzut în ultima perioadă nu este faptul că oamenii concediați în timpul crizei s-au reintegrat pe piața muncii, ci faptul că din ce în ce mai mulți oameni se retrag complet de pe piața muncii, obținând certificat de handicapat sau înrolându-se ca studenți. Creșterea numărului de studenți și a persoanelor cu handicap este fără noimă economică sau pur și simplu dubioasă. Numărul persoanelor cu handicap a crescut cu 25% de la începutul crizei! Acest lucru face ca rata reală a șomajului să fie subevaluată considerabil. Statisticile șomajului arată bine, dar economia americană nu a creat de fapt locuri de muncă, ci …

Citeşte în continuare

Șomajul nu are culoare politică; crește simultan cu PIB!

În luna septembrie numărul șomerilor a ajuns la 747000 de oameni, un record neegalat din primăvara anului 2010 (când criza a lovit din plin) încoace. Rata șomajului este de 7,5%. Primim această informație de la INS simultan cu informația că PIB a crescut în anul 2011 cu mai mult decât se credea inițial – respectiv cu 2,3%, nu cu 2,2%. Creștere economică am avut și anul trecut, avem și anul acesta. Și totuși rata șomajului a rămas la un nivel constant înalt, indiferent de guvernele care s-au succedat în ultimii ani. Cum se explică faptul că numărul șomerilor rămâne ridicat? Răspunsul imediat ține de disfuncționalitățile instituționale ale pieței muncii. Răspunsul mai profund ține de lipsa stimulentelor adecvate pentru muncă, atât de partea ofertei cât și a cererii. Trăim într-un stat care, pe de o parte, încă sponsorizează lenea și, pe de altă parte, îi arde la buzunar pe toți cei …

Citeşte în continuare

Dacă acum ar fi un referendum, 51% dintre greci ar vota să iasă din UE și să se integreze în Turcia

Acestea sunt ultimele vești din leagănul civilizației europene: Gluma săptămânii despre Grecia: dacă s-ar face un referendum astăzi, 51% dintre greci ar vota să iasă din UE și să adere la Turcia – a declarat într-un interviu televizat Yigit Bulut, consilier al primului minsitru al Turciei. Numărul șomerilor din Grecia a atins 1,36 milioane de persoane în luna iulie, în creștere cu 10% față de un an în urmă. Rata șomajului a crescut și ea față de luna anterioară și a ajuns la 27,6%. Șomajul în rândul tinerilor a atins 55,1%. Una din trei femei nu are unde să lucreze. Troica a respins intenția guvernului elen de a crește numărul celor care beneficiază de ajutoare de încălzire în iarna care urmează. Cine a spus că istoria se repetă a avut mare dreptate. Astăzi unul din zece greci trăiește în afara universului civilizației moderne, fără acces sigur la căldură, electricitate, mașină …

Citeşte în continuare

Salariul real, după 22 de ani de pus frână dezvoltării

Avem noi statistici. Salariul real mediu al românilor a crescut ușor în anul 2012, astfel încât la finele lui a ajuns să reprezinte 122,5% din salariul anului 1990. Deci, în 22 de ani salariul mediu a crescut cu 22,5%, ceea ce înseamnă un ritm mediu anual mai mic de 1%. Bunăstarea românilor a crescut în ritm de melc datorită politicilor inapte să aducă dezvoltare autentică, care au frânat acumularea de capital și creșterea productivității. Este simplu să înțelegem cât de ineficient a funcționat economia României în acest interval printr-o simplă comparație: imaginați-vă că economia ar reprezenta o bancă la care puteți depune suma de 100 de lei. Douăzeci și doi de ani mai târziu, când vă duceți să scoateți banii, descoperiți că banca vă oferă 122.5 lei (puterea de cumpărare rămâne constantă). Câtă lume ar prefera să își țină economiile într-o asemenea instituție? Probabil nimeni, câtă vreme la un randament …

Citeşte în continuare