19 December 2018
Home / Piata muncii

Piata muncii

Tehnocrații din America recunosc: salariul minim distruge joburi

Mi-am amintit de promisiunile livrate de guvernanții noștri, cum că vor face studii privind efectul creșterii salariului minim. Ați văzut vreunul?! Până la urmă decizia de creștere a salariului minim s-a luat în gașca Politicieni-Sindicate-Corporații (fiindcă, din motive pe care le înțelege oricine, IMM-urile și start-up-urile nu au loc la masa de discuții). Toți oligarhii au fumat pipa păcii și mașinăria de propagandă împrăștie mai departe ideea că salariul minim este o măsură care îi ajută pe cei mai săraci salariați – deci doar un nesimțit sau un prost ar putea să o critice. În SUA, Congressional Budget Office face genul de analize pe care ni le-au promis și tehnocrații dâmbovițeni. Iată cum arată un astfel de raport: “Rezumat: Creșterea salariului minim va avea două consecințe importante asupra salariaților cu venituri mici. Cei mai mulți dintre ei vor primi un salariu mărit, care va crește venitul familial și astfel o …

Citeşte în continuare

Rocada salariilor mici

Între 2012 și 2014 guvernul Ponta a crescut salariul minim de la 700 la 900 de lei, adică cu 28%. În același interval salariul mediu în România a crescut cu 11%. Dar, dovadă că creșterea salariului minim nu se transmite mai departe în structura salariilor, ponderea celor care au câștigat sub 1000 de lei brut a rămas constantă, de aproximativ 30% din angajați. Cursul de schimb mediu a rămas perfect stabil în această perioadă, iar prețurile de consum cu crescut cu circa 5% – deci tot ce se poate spune este că aproape o treime din salariații României nu au văzut nici o îmbunătățire reală în nivelul lor de viață. De ce? Fiindcă poate să decreteze guvernul orice fel de salariu minim, antreprenorii vor plătit tot atât cât pot.   Ce s-a întâmplat de fapt cu salariile în ultimii ani? Ponderea celor cu salarii mari s-a dublat, în vreme ce …

Citeşte în continuare

Cine sunt victimele salariului minim?

Despre victimele creșterii salariului minim nu vorbește nimeni. Dacă îi întrebi pe pseudo-umanitariști cine plătește pentru creșterea costului muncii, ei îți vor răspunde „Patronii!”, subliniind că aceștia au și de unde – în fond, în România, remunerația capitalului are o pondere mai mare în PIB decât remunerația forței de muncă. Dacă stai și citești opiniile naive ale celor lipsiți de educație economică, acestea sună la fel: „Patronii!”, subliniind că doar hoții au ajuns afaceriști în România. Există încă și o altă categorie de mocofani: în general cei trăiți în comunism, care cred că între sectorul public și cel privat nu este nici o diferență și că salariul ți-l dă statul, indiferent unde ai lucra. Ei se întreabă retoric: Este corect să le crească salariul doar la funcționari, profesori și medici? Păi nu e corect, e discriminare, hai să le crească la toți!” Aceștia nu înțeleg că statul nu este încurcat …

Citeşte în continuare

De ce câștigă Ingrid de la Kaufland mai mult decât Geta de la Kaufland

Nu este prima dată când ZF revine la comparația dintre salariul unei casiere dintr-un hipermarket din Germania și cel al unei casiere din același hipermarket situat însă în România. Aparent, cele două casiere fac aceeași muncă. Ba chiar s-ar putea spune, cea din România muncește mai mult fiindcă hipermarketurile noastre sunt mai aglomerate decât hipermarketurile din țările dezvoltate. Dar să zicem că muncesc la fel de mult. Păi și atunci, vine întrebarea, este firesc ca Ingrid de la Kaufland din Germania să aibă un salariu de 7-8 ori mai mare decât Geta de la Kaufland din România? La muncă egală, ar trebui salariu egal, nu-i așa? Nu, nu-i așa. Ce este salariul? Recompensa pentru un serviciu. Ca atare, nivelul său depinde de cererea și de oferta pentru respectivul serviciu. Asta e unu la mână, așa pentru începători. Prețul serviciilor de frizerie in Zărnești sunt mai mici decât în București, deși …

Citeşte în continuare

Cât este salariul median în România? Ca să știm cât de absurd este salariul minim

Că salariul minim se află la cote foarte înalte în România și că acest lucru afectează negativ costurile de producție și perspectivele de angajare ale persoanelor fără calificări superioare, v-am tot povestit în ultimii ani: Creșterea salariului minim înseamnă creșterea impozitării Fascismul economic continuă. Salariul minim crește la 1050 de lei Cine plătește pentru “salariul minim”? Este salariul minim doar o formă de inginerie socială? Replică la Victoria Stoiciu. În această dimineață am descoperit acest grafic, care confirmă afirmația de mai sus, prin intermediul unei comparații internaționale. Din păcate nu am putut accesa sursa astfel încât să văd care este anul aferent datelor statistice. Ultimele date publicate de Eurostat se referă la anul 2010, când raportul dintre salariul minim și cel median era de 42%. Pe Curs de guvernare am găsit că în 2011 acest raport a fost de aproape 48%. Dar de atunci încoace nu am mai găsit informații …

Citeşte în continuare

Rata locurilor de muncă vacante crește lent

Numărul și rata locurilor de muncă vacante și-au continuat trendul ascendent început în 2013. Totuși ritmul de creștere este scăzut, mai ales dacă ținem cont de faptul că salariul mediu real a crescut cu 9,5% în ultimul an, un ritm foarte înalt, mai degrabă specific anilor de boom economic. Pare logic să ne închipuim că creșterea salarială se produce ca urmare a creșterii cererii de muncă (oferta nu cunoaște variații semnificative pe termen scurt), astfel încât creșterile de salarii ar trebui însoțite (ba chiar anticipate) de creșterea ratei locurilor de muncă vacante. În ultima perioadă însă creșterea salariului real s-a datorat mai degrabă creșterii salariului minim și reducerii puternice a inflației, și mai puțin unei autentice creșteri a cererii de muncă. Economia își revine totuși lent din criză. Dan Popa arată și faptul că creșterea ratei locurilor de muncă vacante pe fondul menținerii ratei șomajului ilustrează o defecțiune pe piața …

Citeşte în continuare

Cine este mai important, un medic sau un procuror?

Aceasta este întrebarea de baraj care mustește din frustrările bugetarilor nemulțumiți de salariul primit. Cu variațiile de rigoare: ar trebui să câștige mai mult un profesor sau un judecător? O casieră de la metrou sau un actor de teatru? Etc. Dar știți ce? Întrebarea este esențială nu pentru că arată adânca întristare și ciuda care se nasc în sufletul celor nedreptățiți de politicienii români, ci pentru că lovește fix în călcâiul lui Ahile al oricărui stat. Guvernul – orice guvern de pe planetă – habar nu are cum să răspundă la această întrebare. De fapt, acesteia nu i se poate oferi un răspuns rațional. Cel care a sesizat că statul nu poate stabili într-o manieră rațională valoare resurselor – implicit remunerația factorului muncă – a fost un economist clasic, the last knight of liberalism, Ludwig von Mises. În cartea sa publicată în 1920, Mises a arătat că în absența proprietății …

Citeşte în continuare

Este cazul să crească salariile bugetarilor?

Întoarcerea Codului fiscal la Parlament are drept motiv și faptul că Guvernul Ponta se află în faza de declanșare a unor măsuri de creștere a cheltuielilor publice care amenință să dea peste cap bunul mers al economiei. Astăzi ne referim la creșterea salariilor. Aparent, bugetarii au fost Cenușăreasa perioadei post-criză. Din 2008 până în prezent salariul mediu brut pe economie a crescut cu 52%. Statistica arată însă că în domeniul bugetar salariile au avut o evoluție mult mai lentă. Personalul din învățământ, de pildă, a câștigat în luna mai din 2015 mai puțini bani decât în ianuarie 2008, în vreme ce salariile din administrația publică au sporit cu 6%. Mai mult decât atât, așa cum arată detaliat Lucian Croitoru, salariile reale din domeniul bugetar, inclusiv cele din administrația publică se situează sub nivelul atins în 2008; practic, creșterea prețurilor a fost mai rapidă decât creșterea salariilor (cum ziceam, în învățământ …

Citeşte în continuare

Taxarea muncii duce la șomaj

Rata șomajului este mai mare în țările unde taxele pe muncă sunt mai mari. Lumea muncește mai puțin în țările unde taxele pe muncă sunt mai mari. Panta curbei este chiar mai mare dacă ne referim nu doar la salariați, ci la totalul populației apte de muncă (din cauza descrisă mai sus) Sursa graficelor este acest studiu. Vă amintesc că, până recent, România era pe locul 7 în UE la povara fiscală pe muncă. Sporirea costului muncii prin impozitare diminuează salariul care rămâne în mână angajatului și, astfel, ajungem la situația pe care o tot deplânge Moise Guran: lumea care stă în cârciumă la țară, în loc să muncească. De ce ar face-o, dacă statul confiscă atât demult?!

Citeşte în continuare

Despre cireșe și forța de muncă. Cazul legii “Primul loc de muncă”

Mai mulți parlamentari doresc ca statul să devină un angajator încă și mai mare în economie și să își asume plata salariilor în cazul tinerilor aflați la primul loc de muncă. Concret, ei propun ca statul să subvenționeze integral costul cu forța de muncă pentru antreprenorii care angajează tineri, timp de 1 an și jumătate, dacă întreprinzătorii își asumă obligația să suporte și ei acest cost și să păstreze respectivele locuri de muncă pentru încă 1 an și jumătate. Ideea ca statul să facă fifty-fifty costul muncii cu angajatorii vorbește de la sine despre fundătura în care a ajuns România datorită politicilor care au sporit artificial costul muncii. Iată de câtă candoare dau dovadă parlamentarii (citește tot documentul): Chipurile, ceea ce îi împiedică pe tineri să își găsească un loc de muncă – de fapt, ceea ce împiedică firmele să le ofere joburi – este lipsa experienței; o calitate insuficientă …

Citeşte în continuare

Alt semn al accelerării creșterii: numărul de locuri de muncă vacante

Faptul că economia își revine de pe fundul oceanului este ilustrat și de evoluția numărului de locuri de muncă vacante. Companiile caută din ce în ce mai mulți angajați, cererea de muncă crește. Rata joburilor vacante este un indicator al dinamismului economiei și, deși aceasta se situează încă foarte departe de nivelul atins în anii de boom economic, ea marchează o creștere continuă. În primul trimestru din acest an a depășit 1%, ceea ce nu s-a mai întâmplat din 2009 încoace.

Citeşte în continuare

Motive pentru salariile mici din România

Motive pentru salariile mici

Bina că nu i-au întrebat pe oameni motivele pentru care Pământul se învârte în jurul Soarelui… ar fi fost interesant de aflat opinia publică și apoi de introdus o lege în Parlament pe baza ei.  (sursa) Ca să înțelegi de ce în România salariile sunt mai mici decât în Germania, dar mai mari decât în Botswana, îți trebuie educație economică. Având în vedere că doar 14% dintre români au studii superioare – nici nu discut ce fel de economie învață în facultate – este clar că nu poți să te aștepți ca publicul să nimerească răspunsul corect. Dar hai să mai bifăm o cercetare de piață și să mai încasăm niște bani, că ne-am făcut treaba. Să consultăm voința poporului. Vorba ex-președintelui Băsescu, în Parlament: “Îmi cere Constituția să vă consult? V-am consultat!”  

Citeşte în continuare

Ura! Impozitarea bacșișului va afecta cei mai prost plătiți salariați

Ura! Legiferarea bacșișului și impozitarea acestuia cu 16% va adânci polarizarea socială – să ne bucurăm fiindcă, vorba Victoriei Stoiciu, noi oricum nu vrem să încurajăm joburile prost plătite în țara asta! În caz că nu știați, așa au arătat salariile nete plătite în luna februarie în România: angajații din industria tutunului s numără printre cei mai bine plătiți români, câștigând în medie 5151 lei, adică de circa 3 ori mai mult decât salariul mediu net pe economie (1731 lei); salariații din petrol și gaze țin și ei aproape, cu un salariu mediu de 4159 lei; în ciuda reputației lor, bancherii câștigă în medie mai puțin decât ați crede, doar 3783 lei, adica 218% din salariul mediu pe economie; angajații din agricultură și silvicultură încasează 1328 lei, adică 77% din salariul mediu național; cu voia dumneavoastră, “roiul” de ospătari și alți angajați din hoteluri și restaurante au un salariu mediu …

Citeşte în continuare

Economia are nevoie de creșterea salariilor? Nici vorbă!

Cristian Hostiuc afirmă în ZF că “România are mai multă nevoie de creşterea salariilor decât de scăderea TVA”, deoarece doar creșterea salariilor ar rezolva adecvat problema cererii interne, în absența căreia economia suferă. Cred că domnul Hostiuc este pe o direcție greșită și oferă un exemplu clasic de analiză care pune căruța înaintea boilor: pentru a crește, economia nu are nevoie de salarii mai mari, ci de producție mai multă. Salariile nu reprezintă un factor de producție, ci recompensa unui factor de producție – factorul muncă; cu alte cuvinte, salariile reprezintă o parte a producției (restul revenind proprietarilor celorlalți factori de producție). Creșterea salariilor reale nu se poate realiza decât prin creșterea cantității de bunuri și servicii oferite pe piață. La rândul său, creșterea producției are la bază în principal creșterea cantității de capital investit/lucrător, capitalul fiind factorul de producție cel mai important în economia contemporană – așa cum în …

Citeşte în continuare

Creșterea salariului minim stimulează consumul… pe datorie

Încă un studiu care încearcă să demonstreze că creșterea salariului minim, în ciuda subminării locurilor de muncă pentru cele mai defavorizate categorii sociale, are totuși un oarecare efect net pozitiv. De data aceasta, cea mai amuzantă parte nu este concluzia în sine, ci maniera în care se ajunge la ea. Autorii studiului analizează corelația dintre evoluția salariului minim și consumul pe datorie. “Pentru a estima răspunsul consumului la o creștere a salariului minim, folosim datele oferite de Consumer Expenditure Survey. În anul care urmează unei creșteri cu 1 dolar a salariului minim, am descoperit că cheltuielile gospodăriilor care includ persoane salarizate cu salariul minim cresc în medie cu aproximativ 700 de dolari pe trimestru… Practic, toată creșterea cheltuielilor este destinată achiziției de bunuri durabile. Concret, cheltuielile pentru cumpărarea de noi automobile cresc cu 500 de dolari pe trimestru, majoritatea lor fiind finanțate prin contractarea de credite… Figura 2 arată dinamica …

Citeşte în continuare