17 February 2020
Home / Observații (page 9)

Observații

Paternalismul nejustificat al Băncii Mondiale

Cum subestimează Banca Mondială încrederea oamenilor săraci în propriile puteri. Evident că, dacă pornești de la ipoteza că oamenii sunt lipsiți de capacitatea fizică, intelectuală și sufletească de a face ceva bun în viață, nu ajungi decât la concluzia că trebuie să le dai ajutoare, subvenții, alocații. Ghici cu ce rezultat!

Citeşte în continuare

Autostrada cu 20 de benzi din Burma, să crească PIB-ul

“Pentru toţi care susţin că e nevoie de autostrăzi, că fără ele nu se dezvoltă economia: you got things backwards. Pentru că se dezvoltă economia, ne putem permite autostrăzi. Altfel, e doar o risipă de resurse. La câta autostrata au, cei din Burma ar trebui să fie mai bogaţi ca americanii. Dar nu e cazul. P.S. Autostradă cu 20 (douăzeci) de benzi” by Mircea Burdusa Detalii despre capitala fantomă a Birmaniei, unde s-a turnat beton ca să crească PIB-ul, aici. Dacă PIB-ul nu a crescut, atunci ci siguranță a crescut Fericirea Națională Brută.

Citeşte în continuare

Cât de credibile sunt veniturile din privatizările grecești?

Noul acord de salvare a Greciei face referire printre altele, la zeci de miliarde de euro care ar putea fi obținute din privatizări și care, pe urmă, ar putea servi la rambursarea unei părți a datoriilor. Ideea este politic eronată, deoarece din vânzarea activelor statul grec ar fi putut să-și finanțeze trecerea de la sistemul de pensii pay as you go la un sistem privat bazat pe acumulare individuală. De asemenea, este empiric dubioasă, deoarece s-au mai făcut pariuri cu privatizările grecești și în trecut și s-a ales praful de respectivele estimări.

Citeşte în continuare

Cine controlează “Institutul” din Luxemburg care poate pune ipotecă pe Grecia?

Propunerea Germaniei ca Grecia să transfere active în valoare de 50 de miliarde de euro către o organizație internațională “precum Institution for Growth” (IfG) din Luxemburg pare a reprezenta un punct de blocaj în negocierile cu Grecia. Cine este IfG? Institution for Growth in Greece este o instituție non-bancară, lansată anul trecut în parteneriat de Grecia, Banca de Dezvoltare KfW a Germaniei, Banca Europeană de Investiții și investitori privați. Scopul ei este “să încurajeze creșterea economică, inovarea și angajarea forței de muncă prin acordarea de credite și participații de capital întreprinderilor mici și mijlocii din Grecia.” Inițial, KfW a contribuit cu 100 mil. euro, iar Fundația Onasis cu 30 mil. euro. Cine conduce KfW, pionul principal în această afacere? Nimeni altul decât ministrul de finanțe al Germaniei, Wolfgang Schauble! Ceea ce mi se pare corect, pentru că statul german este în prezent cel mai mare creditor al Greciei. Măcar să …

Citeşte în continuare

Document: 12 măsuri pe care colonia Grecia le are de îndeplinit până miercuri

Aceasta este cea mai importantă pagină a draftului redactat de Eurogroup și luat în discuție în ședința din această seară (sursa): În total, cele 12 măsuri enumerate sunt: uniformizarea TVA lărgirea bazei de impozitare creșterea sustenabilității sistemului de pensii adoptarea codului de procedura civila independența institutului de statistica implementarea mecanismului de reducere automată a cheltuielilor publice îndeplinirea cerințelor legate de reforma sistemului bancar rezolvarea creditelor neperformante din sistemul bancar privatizarea distribuției de electricitate asigurarea independenței Fondului Privatizării TAIPED depolitizarea administrației revenirea negociatorilor Troicii la Atena După cum puteți citi, abia respectarea acestor condiții se poate trece la un nou acord de bailout. Ceea ce înseamnă că săptămâna viitoare grecii vor rămâne și cu băncile închise și cu parlamentul încuiat peste noapte până votează toate legile. La capitolul privatizare au de ales: dacă le convine, pot pune direct ipotecă în favoarea creditorilor pe active în valoare de 50 miliarde. Se estimează …

Citeşte în continuare

Document: propunerea Germaniei pentru Grecia

Reuniunea miniștrilor de finanțe din zona euro nu a produs deocamdată un consens, numeroase țări, printre care Germania, Finlanda, Olanda, Slovacia și țările baltice opunându-se acceptării planului avansat de Tsipras. Iată propunerea Germaniei: fie cedează din patrimoniul național 50 de miliarde unei instituții străine care le va valorifica în contul datoriei + adoptă imediat alte măsuri de reformă; fie iese din zona euro pentru minim 5 ani.

Citeşte în continuare

Prețurile bunurilor de consum la cel mai scăzut nivel din ultimii ani

Datorită scăderii TVA la alimente, nivelul prețurilor bunurilor de consum a scăzut în luna iunie la unul din cele mai joase valori înregistrate din 2012 încoace. Doar în toamna lui 2013 acest nivel a fost mai mic decât acum. Față de mai, prețurile mărfurilor alimentare au scăzut cu 8,2%. Dacă scăderea TVA s-ar fi reflectat integral în prețuri, atunci ele ar fi trebuit să se micșoreze cu 12%. Una peste alta, din negocierea vânzător-cumpărător, deocamdată cumpărătorul s-a ales cu partea leului, obținând două treimi din surplusul disponibilizat prin scăderea fiscalității. Aparent, prețurile nu au fost umflate (prea mult) de retaileri înainte de intrarea în vigoare a reducerii TVA.

Citeşte în continuare

Che gargară. Propunerea lui Tsipras este copy-paste după vechiul plan al Troicii

Propunerea avansată de Tsipras, după referendumul prin care a cerut poporului să refuze propunerile Troicii, este practic identică cu vechiul program propus de Troică. Ștergerea datoriilor nu este amintită nicăieri. Așa începea programul Troicii din 26 iunie: Așa începe noua propunere a lui Tsipras: Așa continua vechiul plan al Troicii: Așa arată “noua” variantă a lui Tsipras: Asta mai cerea Troika, în vechiul plan respins la referendum: Și așa arată propunerile din noul plan:    

Citeşte în continuare

Cât cheltuie România cu demnitarii față de alte țări

România cheltuie cu serviciile publice generale relativ puțin față de alte țări europene, ceea ce este normal. Însă, în cadrul acestor cheltuieli, capitolul dedicat administrației – practic cu demnitarii și administrația – este relativ ridicat: 2,6% din PIB față de 2,1% cât este media europeană (Sursa). Deși salariile demnitarilor se situau la un nivel cam penibil. Cum se explică acest paradox?

Citeşte în continuare

China tocmai a confiscat acțiunile investitorilor

În vreme ce în Grecia oamenii se întreabă cât timp va mai trece până când (și dacă) își vor recăpăta accesul la depozitele bancare, China a făcut un mare salt înainte și a decis că principalii acționari (cei care dețin minim 5% din acțiuni) și directorii companiilor listate la bursă nu-și pot înstrăina acțiunile timp de 6 luni. Ceea ce oferă o nouă perspectivă asupra afirmației  că deponentul este de fapt acționar… Măsura vine după ce Banca Chinei a intervenit în sprijinul bursei prin mai multe măsuri menite să pompeze bani în piață. Și după ce chinezii au început să vândă din casă ca să-și acopere pierderile de la bursă, ultima știre fiind că prețul furajelor de porc e în cădere liberă.

Citeşte în continuare

Singurul sector economic care merge bine în Grecia este…

Ați ghicit. Singurul sector care s-a dezvoltat pe timp de criză în Grecia, dublându-și ponderea în PIB, este turismul  (sursa: Natixis). De ce? Probabil pentru că nu este îndatorat și nu își bazează funcționarea pe creditul bancar. Și pentru că, la umbra economiei subterane, răsuflă ușurat de povara impozitării, privind cu indiferență scăderea cheltuielilor publice. Relativa independența de bănci și de activitatea statului este secretul dezvoltării

Citeşte în continuare

Joseph Schumpeter: ieșirea din criză nu se face prin tipărire de bani

Lecția de gândire economică, Joseph A. Schumpeter, 1934, în Depressions: can we learn from past experience? Răspunsul la întrebarea din titlul cărții este – Nu, noi nu învățăm nimic din istorie și de asta repetăm greșelile celor dinaintea noastră. Sau poate învățăm, dar ce să facem cu atâta învățătură câtă vreme societatea este condusă de oameni neînvățați? P.S. În atenția decidenților politici din Grecia, China, Japonia, UE, SUA ș.a.m.d.  

Citeşte în continuare

Se compară austeritatea latino-americana din anii 80 cu cea europeană de azi?

Deși Joseph “Is-he-smart-like-us” Stiglitz deplânge austeritatea și restricțiile bugetare din Grecia, imediat ce întindem scara istoriei descoperim că trecerea de la deficite masive la excedente bugetare poate fi mai amplă și mai rapidă. Jeremy Bullow și Kenneth Rogoff arată că, în anii 1980, Mexic, Chile, Brazilia și chiar și Argentina au strâns cureaua mult mai tare decât a făcut-o Grecia după criza financiară, deși nu erau într-o situație atât de proastă precum Grecia. Motivul, spun ei, este faptul că aceste țări au fost mai puțin mângâiate pe creștet de către o mare putere tătuc: “Contrastul cu țările care nu s-u bucurat de atu-urile de negociere ale Greciei este elocvent. Debitorii latino-americani din anii 1980, cu excepția Argentinei, au fost nevoiți să treacă de la deficit la excedent bugetar primar practic peste noapte, în momentul în care creditorii lor au început să-i abandoneze, deoarece nu prea au existat politici publice de …

Citeşte în continuare

Ce se întâmplă dacă PIB crește pe datorie

Dacă pentru a obține 1 euro în plus de PIB este nevoie să te împrumuți 1 euro, atunci treaba asta o să meargă o vreme, dar pe termen lung nu este niciodată sustenabilă. Creșterea pe datorie este extrem de fragilă. Via Steve Hanke. Alternativa ar fi fost ca Grecia să stimuleze acumularea internă de capital. Dar asta e greu, presupune ca politicienii să fie cinstiți și să nu-i jupoaie prin taxe pe cetățeni și să nu-i instige la consum nesăbuit prin politici asistențiale.

Citeşte în continuare

De ce au economisit românii atât de mult în primul trimestru?

Știu, seriile de date nu sunt comparabile, numărul gospodăriilor se schimbă în fiecare an (estimarea populației rezidente), dar dacă nu ne folosim de cifre înseamnă totuși că le culegem degeaba. Mai ales că, în cazul de față nu ne interesează evoluția venitului sau a cheltuielilor pe familie, ci diferența dintre ele. Comportamentul financiar al gospodăriilor ar trebui să fie relativ constant în timp sau să urmeze un pattern inteligibil. Dar ce ne facem că, potrivit INS care a raportat azi veniturile și cheltuielile gospodăriilor, în primul trimestru din 2015 o familie a economist în medie 12,2% din venituri? Acesta este un nivel nemaiîntâlnit din anii de criză economică. Nu am nici o explicație.

Citeşte în continuare