5 April 2020
Home / Observații (page 6)

Observații

Îndatorarea corporațiilor americane, la nivel istoric

Nu doar Goldman Sachs recunoaște că îndatorarea scăpat de sub control – companiile americane și-au dublat volumul datoriilor față de anul 2007. Acum vin și analiștii Societe Generale să spună că expansiunea creditului a luat-o razna: “Banii gratis tipăriți de Fed au declanșat o expansiune a creditului fără precedent în rândul corporațiilor, alimentând cheltuieli excesive, în special cu răscumpărarea acțiunilor. Ce se întâmplă acum este chiar mai grav decât ce s-a întâmplat în anii 2000, în vremea bubble-ului tehnologic… Economia globală va fi aruncată în haos.” Și în vreme ce oricine cu o minimă experiență de adult poate să înțeleagă că ce se întâmplă nu este nimic altceva decât hazardul moral creat de politica monetară, “tehnocrații” bâlbâie în continuare idei incomprehensibile: super-histerezis, cerere agregată, echilibru dinamic stohastic general, serii de timp staționare… Chiar așa, le trebuie o nouă școală de gândire (Keynesian New Economics) ca să ascundă faptul că împăratul …

Citeşte în continuare

Creșterea salariilor bugetarilor: nițică aritmetică financiară

Fiindcă tot așteaptă politicienii “studiul de impact”, ca să afle dacă au votat ca nătăfleții sau nu, iată câteva considerații. Creșterea salariilor bugetarilor cu 10% înseamnă că statul va cheltui mai mult cu 5,6 mld. lei, adică 1,3 mld. euro. raportând la populația României (19 mil. locuitori), înseamnă o cheltuială suplimentară de 295 lei/locuitor; aici intră toată lumea, de la copii la pensionari; raportând la forța de muncă angajată în sectorul privat, înseamnă 1696 lei/salariat; practic, dacă fiecare din cei 3,3 milioane de angajați din sectorul privat ar suporta în mod egal povara creșterii salariilor bugetarilor, atunci fiecare ar trebui să scoată din buzunar 1696 lei. Un fleac, aproape un salariu mediu! cuantumul creșterii lefurilor bugetarilor este echivalent cu jumătate din impozitul pe profit colectat de stat; reducerea impozitului pe profit de la 16% la 8% ar fi avut același impact bugetar; alternativ, statul ar fi putut decide reducerea TVA …

Citeşte în continuare

Un banc fiscal-bugetar

O excelentă descriere a politicii fiscal-bugetare, din toate statele, în toate timpurile. Rețineți ordinea pașilor: mai întâi se colectează birurile. Apoi statul îți oferă…” bunurile publice”. După o vreme probabil lumea se revoltă. Mai ales dacă este luminată de câțiva formatori de opinie care s-au prins cum merge treaba. Atunci se impun cu necesitate reformele. O nouă clasă politică, mai curată, sau chiar un guvern de tehnocrați (că se pricepe mai bine) va face un mare pas înainte. Îți va lua doar 10 lei și îți va oferi apă cu aromă de bere, de import. Lumea va fi în extaz, deja se vor face pariuri despre viteza cu care vom prinde din urmă țările avansate. Doar niște romantici de stânga vor fi nemulțumiți și vor vrea mai multe locuri de muncă și mai multă egalitate. Peste vreun deceniu, când lumea se va fi plictisit de atâta liniște și propaganda socialistă …

Citeşte în continuare

Mersul prematur la școală afectează sănătatea psihică

Acesta este un alt mod de a formula concluziile unui studiu efectuat în Danemarca: “Rezultatele noastre arată că creșterea vârstei pentru înscrierea la școală îmbunătățește sănătatea mentală… Acest efect este determinat în cea mai mare parte de diminuarea unei singure probleme – lipsa de atenție/hiperactivitatea… Efectul persistă și la vârsta de 11 ani. Întârzierea înscrierii la școală reduce lipsa de atenție și hiperactivitatea cu 73% în cazul copiilor de 11 ani… și practic elimină probabilitatea ca un copil să aibă un scor anormal pentru această problemă.” În Danemarca copiii merg la școală în anul în care împlinesc 6 ani, la fel și în România de când cu clasa zero. Un alt studiu care arată că mersul prematur la grădiniță/școală îi strică pe cei mici este aici. Este interesant că amânare mersului la școală, homeschooling-ul sau școlile speciale sunt preferate în special de familiile bogate. Doar pentru că își permit?! Sau …

Citeşte în continuare

Cum face statul rele publice – cazul aderării la euro

Ce fain este când economiștii ajung să își depene amintirile! Descoperi brusc cât de prost a fost statul, cum a greșit el, și mai ales cât de înțelepți sunt ei, care l-au consiliat și vor continua să-l consilieze, ori de câte ori expertiza lor tehnocratică va fi cerută! Zice așa Ionuț Dumitru: “Seriozitatea a fost zero când am stabilit ținta 2019. Calendarul trebuie să fie unul realist… Poate și din cauza acelei date o parte din populația s-a îndatorat în valută, așteptând să adoptăm rapid euro” Pentru clarificarea întregii probleme, vă reproduc cele scrise într-un articol din ianuarie 2014: *** Reporter: Dar procesul de convergenţă a fost cel care s-a răsfrânt asupra percepţiei publice şi a favorizat preferinţa pentru creditele în valută. Mulţi clienţi au decis să se împrumute în valută tocmai pentru că aveau un orizont relativ scurt în care se schimba oricum moneda naţională. Mugur Isărescu: A fost o …

Citeşte în continuare

Execuția bugetară înainte de rectificare

Așa frumos arăta treaba înainte de rectificarea “pozitivă” – a se citi “vizând creșterea cheltuielilor publice”. Orice rectificare care vizează creșterea cheltuielilor publice nu poate fi decât negativă! Adică nocivă la adresa bunăstării generale. Avem excedent bugetar? Bun, atunci înseamnă că taxele sunt prea mari și ele trebuie reduse. Acesta este principiul pozitiv după care ar trebui să se ghideze politica bugetară. Să spunem deci adio graficului de mai jos. Deznodământul este deja telefonat.

Citeşte în continuare

Averea românilor, egală cu cea de acum un deceniu

Cam așa a evoluat averea românilor, conform BNR. Dacă ajustăm cu rata inflației valorile nominale, vedem că revenirea din ultimii ani este mai mult pe hârtie. Practic, românii au cam aceeași avere pe care o aveau în anul 2005. Motivul? Din 2008 încoace dinamica avuției a fost în fiecare an surclasată de dinamica inflației. Noroc cu deflația din acest an, următoarele date o să arate probabil mai bine. La cum arată compoziția averii, cu activele financiare crescând în importantă, am fi avut probabil o avere mai mare dacă BNR nu ar fi scăzut atât de mult rata dobânzii, nu credeți?    

Citeşte în continuare

Rata participării femeilor, mai mare în Japonia decât în SUA

Asta este cu adevărat interesant. Și nu are legătură cu îmbătrânirea populației din SUA, fiindcă în Japonia lucrurile nu stau mai bine. Și nu are legătură cu flexibilitatea pieței muncii, fiindcă sistemul de angajare este mai rigid în Japonia (unde femeile trebuie să opteze practic între căsnicie și job) decât în SUA. Și nu are legătură cu evoluția PIB, pentru că creșterea economică din SUA este mai solidă decât cea din Japonia. Îmi scapă ceva…  

Citeşte în continuare

Excedent bugetar consistent la 8 luni

Excedentul bugetar rezistă, per ansamblu din creșterea veniturilor bugetare (+ 9,7%) mai mult decât din cauza dinamicii cheltuielilor (+ 3,8%). Încasările din TVA sunt cu 15% mai mari decât anul trecut, păstrându-și ritmul de creștere dinaintea scăderii TVA la alimente. Încasările din impozitul pe profit și cele din impozitul pe salarii evoluează la fel ca în prima parte a anului.

Citeşte în continuare

Bondurile Cehiei, la același randament cu cele ale Germaniei

Trăim într-o lume nebună, nebună, nebună. CDS-ul Chinei a ajuns egal cu cel al Italiei. Iar costul cu care se poate împrumuta Cehia este practic egal cu costul împrumuturilor pentru Germania. Anestezia provocată de injecțiile monetare face ravagii în mare parte din lume și tuturor bancherilor centrali le este frică să renunțe la tiparniță, pentru că odată terminată anestezia se poate trezi… Godzilla. Vă repet: aveți grijă cât de mult vă împrumutați.

Citeşte în continuare

Șoc! Economia României nu poate totuși întrece Nigeria!

O știre senzațională pe Digi 24: “FMI: România are potențialul de a deveni o economie europeană de top.” Hotnews preia știrea pe prima pagină în această dimineață: Yap. România poate întrece Cehia, Grecia sau Portugalia. Păcat că nu poate întrece Nigeria. Nu știu exact de ce domnul Tolosa își pierde timpul livrând asemenea informații, dar este chiar enervant că presa (serioasă) face din asta o știre. Fraților, ce importanță are că PIB-ul României îl va întrece pe cel al Cehiei, o țară mult mai mică? Ce importanță are că îl va întrece pe cel al Greciei, o țară distrusă prin politicile girate de FMI, așa cum nu s-a mai întâmplat pe timp de pace – de asemenea cu o populație mică dar mai înstărită decât România? Chiar vreți să ne măsurăm în PIB sau în PIB/locuitor?    

Citeşte în continuare

Cât e de fapt creșterea economică în China?

China. Această mare economie, cu mare industrie, cu mare bursă. Miracolul chinezesc. Etc. etc. Statistici cu producția la hectar. Investitori care se înghesuie să cumpere acțiuni imediat ce partidul raportează depășirea planului sau o altă veste bună – asta înseamnă să fii “omul nou”, spălat pe creier, gata să se arunce cu voioșie în orice schemă piramidală i-o indică guvernul. Fiindcă da, o bursă care crește doar fiindcă mereu alți și alți cetățeni intră în sistem ca să cumpere, nu este altceva decât o schemă piramidală. Iar pupatul pe portofel se întâmplă pe față. Clădirile și orașele fantomă nu mai impresionează pe nimeni. Dar v-ați pus vreodată întrebarea – cum se face că China raportează evoluția PIB cu o lună înaintea altor țări? De exemplu, ultima statistică a PIB, pe trimestrul 2, a fost publicată pe 14 iulie, în vreme ce INS a prezentat “estimarea semnal” abia pe 14 august. Și …

Citeşte în continuare

Elveția: cea mai accelerată deflație din istorie?

Văd pe Twitter graficul de mai jos, care arată o scădere destul de accentuată a prețurilor de producător: Verific la Oficiul Federal de Statistică, care prezintă date din 1963 până în prezent. Realizez repede graficul in Excel și se pare că, într-adevăr, scăderea prețurilor nu a mai cunoscut un ritm atât de accentuat, deși au mai fost perioade de ieftiniri. În ciuda acestei scăderi de prețuri și a aprecierii francului, PIB-ul este previzionat să crească totuși, cu 0,8% în acest an. Este remarcabil cum economia Elveției îndură vicisitudinile unei economii mondiale afectate de devalorizări în lanț, dobânzi manipulate artificial și crize peste crize.      

Citeşte în continuare

Jeremy Corbyn, neoliberalismul și varza de Bruxelles

Dovada că clasa politică din Europa nu dă semne de revenire, din contră, și că socialiștii spun lucruri trăsnite: Club neoliberal?! Așa ceva… Să-i spună cineva lui Corbyn de Regulamentul CE 1591/87 din 5 iunie 1987 privind standardele de calitate la varză, țelină, spanac și prune, care are 14 pagini și 27 000 de caractere (fără spații, în engleză) și care completează alte regulamente ale Comisiei Europene privind comerțul cu aceste produse.   Curat neoliberalism, coane Corbyn! Cum le zici matale, mai rar. Dacă cea mai birocratică instituție din lume, UE, este neoliberală, atunci înseamnă că bunica era tramvai, iar Marx primul om care a ajuns pe lună.

Citeşte în continuare

Deflația a continuat în august

Alimentele s-au ieftinit pentru a treia lună consecutiv, în ciuda anului agricol nu foarte bun, ceea ce arată stocuri suficiente pe piață – de efectul TVA care a scăzut la 1 iunie nu mai poate fi vorba acum. Creșterea puterii de cumpărare trebuie pusă în contextul creșterii salariilor, atât a creșterii deja efectuate cât și a celor preconizate în domeniul bugetar. De asemenea, este foarte interesant de văzut cum se va modifica acest grafic ca urmare a scăderii  TVA de la 1 ianuarie.

Citeşte în continuare