19 December 2018
Home / Observații (page 5)

Observații

FMI vs. PwC în pronosticurile privind creșterea în 2016

După ce ieri am aflat optimismul economiștilor PwC, mai exact – “Vânt din pupa pentru G7: Este de aşteptat ca grupul G7 să înregistreze o creştere a PIB mai mare de 2%, ajungând astfel la cel mai rapid ritm de creştere înregistrat după 2010. Preţurile mărfurilor vor continua să rămână scăzute: Aceasta este o veste bună…” –  astăzi au venit previziunile FMI, care sunt cam tot pe acolo doar că tonul afirmațiilor este exact invers. După cum se poate vedea din tabel, economiștii FMI au redus previziunile privind creșterea, atât în ceea ce privește ansamblul economiei mondiale, cât și țările bogate. Ceea ce demonstrează încă o dată că te poți juca cu cifrele cum vrei, important este ce interpretare le dai. Om trăi și om vedea. Ideea este să fiți atenți la stimulentele celor care vă prezintă cifrele.

Citeşte în continuare

Excel?… sell?… SELL!

Stimați investitori, tovarăși, rămâneți liniștiți la locurile voastre. Alo, alo, unde e toar’șu Keynes? Să vină cineva cu medicamente, repede, că iar au înnebunit capitaliștii. *** Asta pentru că avânturile și prăbușirile nu au nici o legătură cu factorii fundamentali, nu-nu. N-au nici o treabă cu tiparnița de bani, nici o legătură cu investițiile greșite (oare ce-i fi aia?), nimic în comun cu achizițiile pe datorie și supraîndatorarea care rezultă. Nu. Ele țin doar de psihologia mulțimilor: De asta un pic de terapie ar fi utilă. Dacă s-ar preda în școală… dar ce zic eu, poate chiar de la grădiniță, că viața nu are cum să fie altfel decât roz, că nu există decizii greșite, că fiecare are nu doar dreptul dar și garanția la fericire, ei atunci am scăpa de crize. Eventual, dacă ar mai rămâne unii pesimiști, i-am putea interna într-un ospiciu…

Citeşte în continuare

Oh, vai! Ce s-a întâmplat cu “perla coroanei” și “listarea deceniului”?

ZF ne anunță azi că acțiunile Romgaz bat noi recorduri negative. Uau! Așa ceva? Așa ceva… Dar cine ar fi crezut?! Păi nu era Romgaz listarea deceniului? Nu era Romgaz perla coroanei? Nu se înghesuia lumea să cumpere acțiuni? Nu se duceau investitorii fițoși la bancă să se împrumute ca să cumpere acțiuni, findcă așa ofertă n-a mai văzut planeta? Dar “micii investitori”?! Săracii… le-am explicat de mai multe ori de ce nu este bine să cumpere și de ce nu e nimic spectaculos în oferta statului, de exemplu aici: 5 motive pentru care Romgaz este o investiție speculativă Să cumpărăm sau nu Romgaz? O scurtă analiză globală Dar faza cea mai tare, apogeul prostiei instituționale a fost atins când nimeni altul decât Fondul suveran al Norvegiei a venit să investească în Romgaz! Păi dacă nici Norvegia nu are tehnocrați, atunci pe bune că nu știu cine mai are… Și …

Citeşte în continuare

Scăderea populației arată că povara fiscală crește

Conform analizei bugetelor de familie ponderea cheltuielilor unei gospodării cu taxele și impozitele s-a situat în trim. III 2015 la 19,6% din totalul cheltuielilor. Cu un trimestru mai devreme familia aloca 18,3% din bani pentru plata impozitelor. Dacă mergem înapoi în istorie vedem că în anul 2013 impozitele reprezentau 16%-17% din banii cheltuiți de o gospodărie. De ce a crescut ponderea cheltuielilor cu taxele? Un răspuns ar fi creșterea impozitelor, dar acest lucru nu este adevărat, cu excepția impozitelor locale. Mai probabil de vină pentru această statistică este scăderea populației rezidente, ceea ce îngreunează compararea datelor din ani diferiți. Președintele INS anunța cu ceva vreme în urmă că populația României scade cu circa 80 000 de locuitori pe an, echivalentul a două orașe mici, atât din cauza emigrației cât și din cauza numărului scăzut de nou-născuți, care nu ține pasul cu numărul deceselor. Din păcate declinul demografic sporește povara fiscală …

Citeşte în continuare

Boom-ul producției științifice din pușcării vs. expansiunea creditului

Nu înțeleg de ce se supără lumea pe boom-ul producției de lucrări științifice din pușcării. Știu, ar trebui puse ghilimele la “științifice”, știu, totul este doar o metodă pentru ca pușcăriașii să-și atingă scopul: eliberarea timpurie. (graficul via Ciprian Ciucu) Dar la fel stau lucrurile și cu expansiunea creditului. Atunci când sistemul bancar multiplică cantitatea de lei aflați în circulație și volumul creditului crește nu se supără însă nimeni. Unii cred că multiplicarea creditului este utilă, fiindcă stimulează investițiile. Dar este vorba de un credit fals, care depășește volumul economisirilor publicului și care, prin urmare, nu are fundament în preferințele sociale. Este un credit artificial, care nu face decât să hrănească investiții artificiale. Dar lumea e veselă. Știți de ce? Pentru că spre deosebire de cazul pușcăriașilor, pe care îi urâm fiindcă știm că “ne-au furat”, expansiunea monetară pare inocentă. Fugi dom’le d-aicea, ar zice cineva, dacă BNR tipărește bani …

Citeşte în continuare

China nu poate opri deprecierea monedei nici cu 1 trilion de dolari

China vinde în neștire valută ca să stabilizeze cursul yuan-ului. Și degeaba, tot ce a reușit să facă a fost să-i frâneze căderea. De la aproape 4 trilioane dolari în anul 2014, rezerva valutară a ajuns acum la aproape 3,2 trilioane. Aceste intervenții sunt o greșeală, China nu are un infinit de dolari în rezervă pentru a stopa deprecierea (la infinit). Vânzările de valută nu fac decât să alimenteze cu bani speculanții care fug acum de pe bursa chineză. Faza este următoarea: dacă percepția pieței este că aceste vânzări sunt importante, atunci cursul de schimb se va stabiliza. Dacă, din contră, piața nu crede că China are bani și curaj să lase cursul complet liber, atunci panica va continua. După cum se vede, banii se duc repede, deci… nu văd o remediere a situației din China. Dar poate le dă FMI un credit de câteva trilioane…

Citeşte în continuare

Guvernul a făcut o nouă descoperire economică: un preț minim la lapte de 10 lei/litru va încuraja consumul!

Ieri, comunicând presei decizia de a crește salariul minim de la 1 mai, guvernul a anunțat o invenție fabuloasă: “Se estimează totodată că majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creșterii economice, prin stimularea ocupării și reducerea muncii la negru, asupra mediului de afaceri”. Pe surse, am aflat că în scurt timp guvernul va face publică o nouă descoperire economică: impunerea unui preț minim la lapte de 10 lei/litru va avea efecte pozitive asupra bunăstării cetățenilor, prin stimularea consumului de lapte și reducerea laptelui contrafăcut. După cum știți, în prezent, litrul de lapte costă în medie în hipermarketuri 4,5 lei, cele mai slabe sortimente se vând însă și cu 3 lei. Scumpirea laptelui va avea un efect stimulativ asupra economiei, deoarece va motiva populația să își cheltuiască și ultimii bani, sporind astfel cererea agregată și generând locuri de muncă. Descoperirea tehnocraților de la Palatul Victoria vine în contextul cercetărilor intense …

Citeşte în continuare

Belea! FMI previzionează scăderea PIB nominal, dar creșterea PIB real și a inflației!

Se întâmplă la nivel planetar, doamnelor și domnilor. Produsul Planetar Brut este estimat a scădea în acest an cu 3,8 trilioane dolari, adică cu 4,9%. În același timp însă FMI estimează în World Economic Outlook din octombrie: o creștere economică reală la nivel global de 3,1%. însoțită de o rată a inflației de peste 3%. În mod logic, aceasta ar fi trebuit să însemne o creștere a Produsului Planetar Brut cu 6,5%. O analiză pe această temă puteți citi aici.

Citeşte în continuare

În loc să crească 9 cheltuieli, nu mai bine scădeau 1 impozit?

Creșterea cheltuielilor publice de personal și asistență socială înseamnă în total 13 mld. lei (via Curs de guvernare) Știți cât încasează statul din impozitul pe salarii și pe venit? 26 mld. lei. Cu alte cuvinte, dacă guvernul Ponta nu ar fi elaborat aceste legi populiste, dacă ele nu ar fi trecut ca prin brânză susținute de întreaga clasă politică, dacă guvernul tehnocrat nu le-ar fi dus mai departe, atunci România putea să scadă cota unică la jumătate. Ceea ce ar fi însemnat că fiecare salariat din țara asta ar fi luat lună de lună mai mulți bani în mână. Și că scăderea fiscalizării muncii ar fi creat locuri de muncă și ar fi încurajat producția, ceea ce ar fi crescut pe termen lung toate veniturile reale, inclusiv toate pensiile. Dar nuuu… așa ceva e o prostie, păi cum să nu vadă lumea cât de darnic este guvernul?!

Citeşte în continuare

Bugetul SRI, trăiască-ți!

În 2016 SRI va primi 1,8 mld. lei sau 0,25% din PIB. În creștere cu 19% față de anul acesta (când reprezintă 0,22% din PIB) și cu 49% față de anul 2014 (când a reprezentat 0,19% din PIB) Alocația bugetară pentru SRI este: 1. De 51 de ori mai mare decât bugetul Institutului Cultural Român – sursa. 2. Egală cu suma totală distribuită de la bugetul de stat pentru Ministerul Culturii, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Ministerul Tineretului și Sportului și Agenției Naționale de Integritate – aceeași sursă. 3. Mai mare decât suma pe care a cheltuit-o statul român în anul 2014 pentru cercetare, domeniu unde activează 43 000 salariați – sursa. 4. De aproape 7 ori mai mult decât suma cheltuită de la bugetul de stat în anul 2014 pentru salarizarea preoților tuturor cultelor (doar în cadrul BOR activează peste 14 000 de preoți și diaconi) – sursa. 5. …

Citeşte în continuare

Cine câștigă de pe urma tipăririi de bani?

Tot ei. Ceea ce explică apetitul socialiștilor pentru inflație, bani ieftini, credit cu nemiluita. Pentru că efectele distribuționiste ale inflației îi avantajează tot pe baroni – iar socialismul a fost dintotdeauna o doctrină a aristocrației, vândută drept grijă pentru săraci. Dar ca să nu o lungim cu filosofia, iată datele la care au ajuns doi cercetători care au studiat efectele quantitative easing în zona euro:   “Câștigurile de capital care rezultă din creșterea prețurilor titlurilor financiare sunt concentrate într-o categorie mică a gospodăriilor europene. Familia mediană nu câștigă nimic de pe urma aprecierii obligațiunilor sau a acțiunilor la bursă, în vreme ce cei mai bogați 5% își sporesc averea cu circa 3-4%. Această creștere este substanțială dacă ținem cont că ne referim la o apreciere a activelor de 10%. Câștigurile de pe urma scumpirii locuințelor sunt mai răspândite. Familia medie cunoaște a creștere a averii de circa 7%. Cei mai …

Citeşte în continuare

“Taberele de refugiați sunt orașele de mâine”

În vreme ce libertarienii naivi visează să-și construiască orașe sau zone fără stat – vezi Seasteading sau Liberland – realitatea arată mult mai trist. Din cauza violenței actorilor politici, popoare întregi sunt mutate din locurile de baștină, iar taberele de refugiați au căpătat proporții urbane. “Acestea sunt orașele de mâine. Durata medie de staționare într-o tabără este în prezent de 17 ani. Adică o generație… În Orientul Mijlociu noi credeam că ridicăm tabere; dar refugiații construiau un oraș… Cred că am ajuns în punctul în care agențiile umanitare nu mai pot face față crizelor.” (sursa) Acest fenomen arată ce sunt în stare să facă oamenii; nu doar să ia viața de la zero, ci să se reașeze în comunități uriașe acolo unde este pace și liniște – acolo unde “banditul staționar” (statul) nu este prezent să impoziteze, să redistribuie avuția, să exploateze pe unii pentru a-i ridica în rangul de baroni …

Citeşte în continuare

Este terorismul bun pentru economie? Cam mici atacurile de la Paris…

La bursă se marcă banul. Și, ar putea susține cineva, prin efectele de antrenare în economie se vor creea locuri de muncă, va crește PIB-ul. Terorismul este util pentru bunăstarea națiunii, zic unii analfabeți economici. Krugman revine asupra ideii pe care o tot susține, anume că dezastrele sunt bune pentru economie deoarece munca de reconstrucție stimulează creșterea PIB, și o aplică în cazul recentelor atacuri de la Paris. Articolul este prea delicios așa că i-am făcut un print screen complet. Mda, din păcate, n-am fost atacați de extraterești, ci de teroriști adevărați. Iar impactul asupra creșterii nu va fi cine-știe ce, deoarece Franța nu se va mobiliza ca SUA. Dar SUA s-au mobilizat pentru că au murit mii de oameni și s-au prăbușit două turnuri uriașe, corect? Dacă teroriștii ar fi dărâmat Turnul Eiffel, probabil Krugman ar fi avut ocazia să constate o creștere economică importantă. N-ai ce să mai …

Citeşte în continuare

Un guvern de tehnocrați fără economiști

Eu am numărat doar 2 economiști în noul guvern, dintre care unul (Lazăr Comănescu) ocupă funcția de ministru de externe, deci nu va avea treabă cu deciziile economice, celălalt este ministrul de finanțe. Guvernul este dominat de ingineri și de juriști, în cele mai importante ministere: ingineri: Adrian Curaj (educație), Cristina Guseth (justiție), Costin Grigore Borc (economie), Achim Irimescu (agricultură), Marian Dan Costescu (transporturi); juriști: Mihnea Motoc (apărare), Claudia-Ana Moarcăș (muncă), Victor Grigorescu (energie) *** Unii miniștri au absolvit studii postuniversitare și în alte domenii (inclusiv în economie) decât în cel specific formării lor de bază, însă economiștii rămân într-o minoritate dezarmantă.  

Citeşte în continuare