19 December 2018
Home / Observații (page 2)

Observații

Masă rotundă – Determinants of economic growth

Vineri voi fi la conferința Strategica la SNSPA, unde voi co-prezida panelul pe economie. În încheierea conferinței va avea loc o masă rotundă, moderată de Florina Pânzaru (decan al Facultății de Management) cu următorii speakeri: Ioana Petrescu, economist, fost Ministru de Finanţe; Cristian Păun, profesor, Academia de Studii Economice; Bogdan Glăvan, profesor, Universitatea Româno-Americană; Alexandru Butiseacă, cercetător, Institutul de Economie Mondială. Cum am zis, vom vorbi despre ce determină creșterea economică. Poate apar și câtiva politicieni, că tot sunt în campanie, poate vor să afle părerea noastră despre populismele lor. Na, că am zis-o!

Citeşte în continuare

Yaron Brook – The Moral Case for Inequality and Entrepreneurship

Vineri 14 octombrie, de la ora 11, președintele Institutului Ayn Rand va susține o conferință interesantă despre antreprenoriat și moralitate. Dr. Brook este coautorul (alături de Don Watkins) best-seller-ului “Free Market Revolution: How Ayn Rand’s Ideas Can End Big Government”. Împreună au scris și cartea “Equal Is Unfair: America’s Misguided Fight Against Income Inequality.” Yaron Brook este gazda emisiunii The Yaron Brook Show, un BlogTalkRadio podcast transmis în direct în fiecare sâmbăta, de la 11:30 am la 1:00 pm PT, și gazda emisiunii The Yaron Brook Show on AM560 Chicago, transmisă tot sâmbăta, de la 2:00 to 3:00 pm PT. Speaker cu reputație internațională, prezent în numeroase dezbateri, el a scris cu regularitate pentru reviste prestigioase precum Forbes, Wall Street Journal, USA Today, Investor’s Business Daily și multe alte publicații. Yaron Brook se află în conducerea Ayn Rand Institute, Clemson Institute for the Study of Capitalism și CEHE (Center for …

Citeşte în continuare

Analiza contextului economic actual și o clarificare ideologică, cu Bogdan Glăvan

Academia Privată organizează două noi workshop-uri: 1. Se repetă sau nu istoria? Trece economia printr-o perioadă de boom sau de creștere sănătoasă? Este important să știm dacă istoria se repetă, deoarece de elucidarea acestei chestiuni depind o mulțime de decizii personale. Ar trebui să mă grăbesc să cumpăr o casă sau este cumva prea târziu? Să iau un credit acum sau mai bine nu, fiindcă dobânzile vor crește în viitorul apropiat? Să-mi fac planuri de viitor bazându-mă pe veniturile actuale sau să mă aștept la o scădere a acestora? Participanții la acest workshop vor avea ocazia să înțeleagă contextul economic actual și să-și fundamenteze mai bine deciziile personale. 2. Diferența dintre capitalism și socialism într-o singură lecție În urmă cu un secol Ludwig von Mises dădea o lovitură decisivă doctrinei marxiste, explicând pentru prima dată de ce calculul economic este imposibil în socialism și de ce, în consecință, o economie …

Citeşte în continuare

De ce scad înmatriculările de firme, Mitică?

Grație Larisei Ghițulescu am descoperit că înmatriculările de firme sunt în scădere față de anul trecut, în cea mai mare parte a țării și pentru cele mai multe CAEN-uri.   Ce se întâmplă în domeniu sănătății și asistenței sociale de răsar firmele ca ciupercile?! Părerea mea este că, parțial, aceste fluctuații se produc datorită interferenței fondurilor europene. Deoarece s-au dat și se vor da bani celor care înființează firme, statistica înmatriculărilor devine o busolă care nu mai măsoară corect gradul de dinamism al economiei. Nu că ar fi de mare mirare că lumea nu-și face firme într-un an în care creșterea economică explodează. Nu, deoarece aceasta creștere oricum nu se vede atât de mult în investiții, locuri de muncă, productivitate. Dar orișicât, nu mă așteptam să văd un trend descrescător.  

Citeşte în continuare

Economie de piață funcțională… cu credit guvernamental

Creditul guvernamental a ajuns la un nivel pe care l-a mai avut înainte ca România să primească statutul de “economie de piață funcțională”. În luna iulie acesta a ajuns să reprezinte 28,8% din creditul intern. Involuția s-a produs odată cu izbucnirea crizei și de atunci nu s-a oprit. Deși am depășit criza și asistăm de ani buni la creșterea PIB, creditarea sectorului privat a înghețat, statul devenind punctul de atracție al bancherilor. Guvernul și politicienii votează pe bandă rulantă creșteri de salarii și de cheltuieli, alimentând deficite fără rost, de pe urma cărora cea mai mare parte a țării (cea care nu este bugetară) are de suferit: antreprenorii privați rămân fără acces la credit, crește consumul pe datorie, cei care își văd salariile mărite capătă posibilitatea de a-și procura o felie mai mare din plăcinta producției naționale, în detrimentul celorlalți. Și, desigur, bancherii au de câștigat. Repet, în 2004 România …

Citeşte în continuare

Căpușe în acțiune

Uite de asta trebuie să dați ban, ban direct oricărui “expert” (bugetar sau client al statului, desigur) care spune că nu trebuie scăzute birurile în România. De asta. Fiindcă acest “expert” știe prea bine că statul este instrumentul prin care unii încearcă să trăiască pe spinarea celorlalți, că statul însuși este cea mai mare căpușă inventată vreodată. Când Curtea de Conturi vine și îți spune că în România autoritățile publice prăpădesc miliarde și miliarde de euro anual, bani pentru care mulți ar intra de bunăvoie și nesiliți de nimeni la pușcărie, când clasa politică este formată în vasta ei majoritate din asemenea exemple, când partidele și parlamentarii votează în general legi absurde, pentru a-și servi clientela (așa cum este cazul legii supermarketurilor) sau doar pentru a se face că muncesc ceva (așa cum este cazul legii votului prin corespondență) ei bine, atunci înseamnă că ești tu însuți un politruc dacă …

Citeşte în continuare

Dublul standard al socialiștilor când vorbesc despre sărăcie și terorism

Ieri presa de stânga internațională și amicii noștri socialiști au repus în circulație hărți și grafice, precum cel de mai jos, care arată că, la scară istorică, Europa de Vest nu se confruntă cu cine-știe ce atacuri teroriste. Sau ca acesta, care arată că terorismul  este cu adevărat o problemă în altă parte, de exemplu în Africa sau în Orientul Mijlociu: Și știți ce? Socialiștii au dreptate. Chiar așa stau lucrurile. Deși putem interpreta diferit atacurile recente față de cele de acum câteva decenii – pentru că una este ca un stat (Libia) să distrugă un avion cu pasageri deasupra UK și alta este ca cetățenii propriei țări (Franța) să comită astfel de atacuri – ei au dreptate în privința cifrelor. Ce nu înțeleg eu este însă următorul lucru. Dacă graficele de mai sus ar trebui să ne facă să ne simțim mai liniștiți, atunci de ce graficul de mai …

Citeşte în continuare

Avem puține credite ipotecare pentru că suntem săraci? Nici vorbă!

Știre de te doare mintea: “România, codașa Europei la ponderea creditelor ipotecare în PIB.” Cine altcineva decât Asociația Română a Băncilor afirmă: „Cel mai important factor care explică ponderea redusă a creditelor ipotecare în PIB este nivelul scăzut al veniturilor care determină şi capacitatea redusă a  unei părţi a populaţiei de a susţine avansul şi plata ratelor la creditele ipotecare. V-ați prins, da? Dacă am fi și noi mai bogați, atunci am avea datorii mai mari! De asemenea, înainte de boom-ul imobiliar creditul ipotecar reprezenta 3% din PIB, acum e dublu, oare de ce, ne-am îmbogățit între timp?! Mda, dacă bancherii sunt incapabili să crediteze investițiile, măcar departamentul de PR să-și facă treaba… Serios vorbind, acum, dacă ar medita un pic, geniile de la ARB și din presă ar descoperi că România este o țară cu foarte mulți proprietari și că, logic, nu are atât de mult sens ca populația să cumpere …

Citeşte în continuare

Distracția care ne omoară… educația

Zilele trecute circula un articol interesant, de sezon, Dragi părinți, e greu ca școala să vă mai educe copiii, când acasă vi-i educă televizorul. Apropo de asta, vă recomand o lectură mai serioasă, Distracția care ne omoară. Discursul public în epoca televizorului. Zice autorul: “Există două moduri prin care se poate distruge spiritul unei culturi. În primul dintre aceste moduri, cel orwellian, cultura devine o închisoare. În cel de-al doilea, cel huxleyan, cultura devine teatru burlesc. Ştim cu toţii că, în prezent, lumea este tulburată de numeroase culturi-inchisoare, a căror structură a fost descrisă cu acurateţe în parabolele lui Orwell. Cine citeşte 1984 şi Ferma animalelor şi, suplimentar, Întuneric la amiază, a lui Arthur Koestler, capătă o imagine destul de clară asupra maşinăriei de control al gândului, aşa cum operează în prezent în nenumărate ţări, afectând milioane de oameni. Desigur, Orwell nu a fost primul care ne-a vorbit despre dezastrul …

Citeşte în continuare

Confiscarea pământurilor și corelația dintre precipitații și PIB în Zimbabwe

În atenția cui îi pasă: socialiștii de pretutindeni provoacă numai dezastre. În anul 2000 dictatorul Mugabe a hotărât naționalizarea a 804 ferme aflate în principal în proprietatea albilor, reprezentând o suprafață de aproximativ 2 milioane de hectare. Aceste pământuri au fost date în folosință populației sărace de culoare. Rezultatul acestei politici populiste? Agricultura s-a dus de râpă și, odată cu ea, s-a rupt și corelația dintre cantitatea de precipitații și PIB. Asta se întâmplă mereu când negi importanța proprietății private și rolul stimulentelor pentru alocarea eficientă a resurselor. Se alege praful. Ce a urmat în Zimbabwe bănuiesc că știți.

Citeşte în continuare

Cine a pierdut cel mai mult de pe urma Brexit?

Aceasta este harta pierderilor bursiere, de la CNN: Bursa spaniolă a pierdut 12,35%, bursa italiană a pierdut 12,5%, cea grecească 13,4%. În comparație cu acest colaps, faptul că bursa de la București (indicele BET) a scăzut doar cu 3,5% este neglijabil, oricum mai mic decât declinul pieței poloneze (4,38%). Principalul indice al bursei londoneze a încheiat ziua de vineri cu -3,15%. Concluzia? După aflarea rezultatului referendumului britanic principalii perdanți au fost bursele de pe continent, atât cele din nucleul dur al UE – indicele Euro Stoxx care măsoară evoluția celor mai importante acțiuni din zona euro a scăzut vineri cu 8,62% – cât mai ales cele din țările PIIGS, adică oile negre ale zonei euro, mereu aflate mereu sub spectrul falimentului și ținute în viață doar grație politicii inflaționiste a BCE. Se pare că “piața” a dat verdictul: dacă Brexit, atunci UE are mai mult de pierdut!

Citeşte în continuare

Groenlanda a ieșit din UE și Grecia a intrat în criză

La începutul anilor ’80 Grecia a intrat în UE (1981) iar Groenlanda a ieșit din UE (1985). După cum se vede, economia care a avut relativ mai mult de suferit a fost Grecia, care în ultimii cinci ani a înregistrat cea mai mare depresiune economică pe timp de pace din istorie. Motivul pentru care această criză este legată de proastele politici inspirate de UE a fost explicat aici. Scopul acestei comparații este doar acela de a ilustra ideea că există viață să în afara UE – așa cum multe țări au demonstrat. Groenlanda (teritoriu autonom din componența Danemarcei) nu se poate compara cu Grecia: pe de o parte, Groenlanda este subvenționată masiv de guvernul danez; pe de altă parte economia sa este extrem de specializată (deci, fragilă), spre deosebire de multiplele oportunități de afaceri prezente în Grecia.

Citeşte în continuare

Falimentul keynesismului în Japonia

Asta se întâmplă când interesele politice înving rațiunea. Datoria publică a crescut de 4 ori dar economia stagnează. Ce părere aveți, ar trebui să încerce mai tare?! Cam așa intenționează:  “Cred că toată lumea a auzit de poveste lui Peter Pan, care spune: <<În momentul în care ai îndoieli că poți zbura, vei pierde pentru totdeauna puterea de a zbura.>> Da, exact de asta avem nevoie, de o atitudine pozitivă și de convingere.”  

Citeşte în continuare

Europa de Est – singura regiune a lumii care se depopulează

Țările din Europa de Est pot stopa brusc această hemoragie demografică doar dacă se transformă în paradis fiscal. În fond, atunci când lumea părăsește o regiune, aceasta înseamnă că traiul în respectiva regiune este insuportabil de costisitor (comparativ cu alternativele). Cum poți face costul vieții mai ieftin? Micșorând povara fiscală, liberalizând economia.

Citeşte în continuare