19 February 2020
Home / Observații (page 17)

Observații

Prea interconectat ca să pice: sistemul bancar

Este doar un exemplu, așa cum arată Silvia Merler. “Una din slăbiciunile sistemului bancar european este aceea că băncile se creditează reciproc, prin deținerile încrucișate de acțiuni și obligațiuni. În ultimul Raport privind Stabilitatea și Integrarea Financiară Comisia Europeană raportează că între 2008 și 2013, din cele 630 mld. euro reprezentând creșteri de capital, 400 mld. euro au reprezentat creșterea expunerilor interbancare și doar 230 mld. euro au constat în capital proaspăt, injectat din afara sistemului bancar… În decembrie 2013, 24% din activele bancare (7400 mld.) la nivelul zonei euro era pe seama unei alte bănci europene.” Deci dormiți liniștiți, toată lumea este în aceeași găleată.

Citeşte în continuare

Fără perfuzii cu bani din petrol, Rusia se cam scufundă

Putin nu a făcut nimic pentru a diversifica economia, Rusia a rămas o țară dependentă de exportul de materii prime, în special petrol și gaze. Câtă vreme lucrurile au mers bine, adică prețul petrolului a urcat, a fost ușor ca lumea să trăiască cu iluzia că Putin guvernează bine (spre deosebire de Boris Elțin). Dar acum lucrurile merg prost, scăderea prețului petrolului poate să fie pusă și pe seama formei proaste în care se află economia mondială, dar totuși o asemenea ieftinire este suspectă. Și mai cu seamă stoicismul cu care o suportă Arabia Saudită. SUA știe de ce.

Citeşte în continuare

La Paris s-au aprins luminile de Crăciun, ca să crească economia

La Paris s-au aprins luminile de Craciun destul de devreme anul acesta (sursa), ca sa se stimuleze consumul. Dat fiind ca cel mai devreme s-au aprins cand a lovit criza, in 2008, va puteti face o idee despre cum cred francezii ca merge in prezent economia lor. Bravo baieti, la anul eu zic sa incepeti sarbatorile de la inceputul lui noiembrie, ca in Venezuela. Si sa infiintati si Ministerul Fericirii Sociale Supreme findcă, așa cum toată lumea știe, PIB-ul nu reflectă prea fidel bunăstare.     A propos, chestia asta cu stimularea consumului este o neghiobie fara seaman. Quick quiz: imaginati-va ce ar fi daca am avea cate o sarbatoare precum Craciunul in fiecare weekend. Cam cat credeti ca ar creste productia in acest caz? (Hint: daca lumea ar cheltui absolut tot venitul pe consum, cine ar mai asigura perpetuarea structurii de capital a economiei?)

Citeşte în continuare

Evaziunea e frumoasă! OLX bate Black Friday

Deschid emag și văd la telefoanele bune reduceri de 13-15% – un Galaxy S5 la 1899 lei, un Iphone 6 la 3099 lei; la tablete reduceri de 30%  – Samsung Galaxy Tab 3, 7 inch, 349 lei. De ce m-aș înghesui să cumpăr la aceste prețuri? Pe OLX găsesc oricând telefoane și tablete noi la același preț sau chiar mai mic. Și se poate spune orice, legat de garanție sau de siguranța tranzacției, dar eu tot fan OLX rămân. De ce gasești aici produse cu o treime mai ieftine decât în magazine? Din cauza absenței taxelor, a TVA-ului imens de 24% și a impozitării aberante a muncii. OLX sau frumusetea pietei libere.

Citeşte în continuare

Cultura de afaceri din sectorul bancar stimulează comportamentul necinstit

În caz că nu știați deja. Acum avem un studiu publicat în Nature de către un grup de cercetători de la Universitatea din Zurich. “Rezultatele noastre sugerează că normele sociale din sectorul bancar favorizează comportamentul lipsit de onestitate și astfel contribuie la pierderea reputației acestei industrii.” Hei, ce vreți, banul este ochiul dracului și cine lucrează cu mai mulți bani decât bancherii? Având în vedere acest lucru, ca și faptul că sistemul bancar ține în mreje întreaga economie (ba chiar mai multe economii, dacă raportăm activele bancare la PIB!), ar trebui să stăm cu ochii pe el ca pe butelie, cel puțin la fel de mult cât stăm cu ochii pe guvern. Dar, ce să vezi, în loc să se întâmple asta, bancherii stau cu ochii pe… stat, care la rândul său supraveghează sistemul bancar! Aștept un studiu care să ne spună concret cum să-i supraveghem și pe unii și …

Citeşte în continuare

Băncile centrale mint “strategic” (ca să meargă economia bine, duh!)

“În cea mai mare parte a literaturii despre transparența politicii monetare se prezumă că băncile centrale transmit o informație adevărată atunci când comunică cu publicul. Dar decidentul politic din domeniu monetar poate să acționeze strategic și să falsifice informația cu intenția de a reduce volatilitatea economiei prin manipularea anticipărilor inflaționiste. Noi construim un model care include falsificarea informației ca mijloc de acțiune al băncii centrale și testăm câteva implicații. Evidența empirică din analiza previziunilor inflației emise de șase bănci centrale (Brazilia, Canada, Marea Britanie, Noua Zeelandă și Suedia) susține existența previziunilor strategice” (sursa) Deci, dat fiind că nu există nici un gardian care să-i păzească pe gardieni, putem să dormim liniștiți cu gândul că paznicii stabilității monetare fac ce știu mai bine.

Citeşte în continuare

După 13 ani, 2 războaie și trilioane cheltuite, terorismul este în ascensiune

Ca o ilustrare practică la teoria explicată astăzi, și ca dovadă că războaiele derulate și trilioanele de dolari cheltuite nu au avut drept scop curmarea terorismului (asta e doar propagandă) și cultivarea lui, numărul actelor teroriste este în continuă creștere. Conform Global Terrorism Index, numărul actelor teroriste comise anual în lume a crescut de la 1500 în anul 2000 la 10000 în anul 2013. Anul trecut numărul morților a crescut cu un stupefiant 61%. Cea mai mare parte a acestor atacuri (80%) se întîmplă în 5 țări. Și acum, țineți-vă bine – care este cauza acestei evoluții? Cei trei factori determinanți ai terorismului sunt violența sponsorizată de state (precum crimele extra-judiciare), nemulțumirile unor grupuri și nivelul ridicat al infracționalității… din 1960 83% din organizațiile teroriste care au dispărut și-au încetat activitatea din cauza cooperării dintre poliție și comunități sau din cauza politizării. Deci terorismul se naște din politică și se …

Citeşte în continuare

De ce nu avem investiții străine

Ca întotdeauna sunt două motive: motive interne și externe. Despre cele interne, care țin de politica guvernului român, tot avem ocazia să vorbim. Mai rar se menționează însă contextul extern. Care arată așa: Influxurile internaționale de capital reprezintă acum doar 1,6% din PIB-ul mondial, de 10 ori mai puțin decât nivelul atins în 2007. Cu alte cuvinte, cam toată lumea duce lipsă de investiții străine, nu doar România. De ce? Din cauza contextului economic global, marcat de o profundă incertitudine. Privind ce? Privind momentul în care investițiile eronate din trecut care nu au fost încă restructurate vor fi lipsite de suportul monetar al băncilor centrale – atunci vom avea o nouă prăbușire, toată lumea știe asta, singura întrebare este când se va întâmpla. Așa că nimeni nu mai face planuri pe termen lung, nimeni nu mai investește, toată lumea speculează și chibițează.

Citeşte în continuare

Natalitatea firmelor a atins cel mai mic nivel de la începutul crizei

Numărul firmelor nou create în acest an (conform ONRC) a ajuns la cel mai scăzut nivel de la izbucnirea crizei, dovadă că în ciuda creșterii economice afișate din 2011 încoace povara care persistă pe umerii mediului de afaceri a crescut. Anterior v-am amintit că activitatea antreprenorială exprimată prin natalitatea firmelor (datele erau de la INS) este corelată cu creșterea economică. Ceea ce este cumva firesc: dacă oamenii nu sunt stimulați să producă și să inoveze, atunci nici nu au motiv să deschidă noi afaceri. Prin urmare asistăm de câțiva ani la o evoluție divergentă a celor doi indicatori, ceea ce sugerează că creșterea PIB este în bună măsură un artefact statistic. Dar asta știați deja din propriul buzunar, corect?

Citeşte în continuare

Statul Islamic vrea să introducă vechii dinari de aur și argint

Statul Islamic are de gând să-și bată propria monedă, care se va numi dinar. Sub același nume sunt emiși în prezent bani de hârtie, în mai multe state. Se pare însă că Statul Islamic vrea să revină la dinarul autentic, prima monedă musulmană, confecționată din aur și argint. Această monedă a fost introdusă în circulație în timpul califatului lui Uthman, în anul 634, și consta într-o cantitate de 4,4 grame de aur. De origine persană, moneda avea pe o față portretul sultanului și, pe cealaltă parte purta inscripția “Bismillah” (În numele lui Allah). În paralel au fost bătute și monede de argint, cântărind 2,7-2,9 grame. Se pare că veniturile oficiale ale autorităților sunt considerabile, de circa 1 milion de dolari zilnic, rezultând din exploatarea și vânzarea petrolului. Deci țineți-vă bine, abia de acum încolo o să înceapă mai tare bombardamentul. Dacă vă amintiți, cel puțin la nivel de zvonuri, aceasta …

Citeşte în continuare

Uitați cum cresc socialiștii salariile în Japonia! Și stimulează consumul…

ghf   Banca centrală a Japoniei pune în practică învățăturile maestrului Keynes și tipărește bani ca să impulsioneze consumul și creșterea economică. Ba chiar a accelerat tiparnița în ultima vreme. Efectul? Devalorizarea yenului se vede și în cursul de schimb și în prețurile mărfurilor. Salariile cresc, dar doar pe hârtie; puterea lor de cumpărare scade. Aceasta este marea învățătură keynesiană: să-i păcălească statul pe muncitori că le crește salariile. De fapt atât Keynes cât și apologeții lui de azi știu foarte bine că, dacă tipărești bani, salariile reale scad. Asta și vor de fapt. Keynesienii și politicienii socialiști sunt maeștrii la aburit publicul cu cifre, cu valori nominale. Crește consumul? Crește! Cresc salariile? Cresc! Păi nu asta ați vrut, nu asta ați votat? Ba da, dar credeam că… Ați crezut că n-ați știut. Ciocu’ mic.

Citeşte în continuare

Japonia: cu socialiști la cârmă, bursa este deconectată de economie

Indicele Nikkei a trecut bine pragul 17 000, atingând astfel cel mai ridicat nivel din anul 2007. De notat că bursa a luat o turnură concavă, s-a prăbușit în ultimii ani după care și-a revenit strict datorită politicii inflaționiste a băncii centrale. Și cum o ilustrație simplă face cât o mie de cuvinte (nimeni nu are chef de prea multă teorie), priviți cum a evoluat în același interval de timp PIB: exact invers, convex cum ar veni. Poanta este: pe măsură ce se tipăresc bani, crește inflația la bursă și, cum spuneam prin liceu, se umflă biscuții-n investitori. Nu m-ar mira ca pe fondul deprecierii yenului PIB-ul Japoniei exprimat în dolari să ajungă la nivelul mizerabil de acum 7 ani, dar finanțiștii să scoată profituri grase, că așa merge treaba dacă la cârmă se află geniile socialist-keynesiene.

Citeşte în continuare

De ce scade România în Topul Prosperității?

Ce întrebare! Fiindcă atunci când clasamentele internaționale nu sunt măsluite ele arată situația de fapt din România. În ultima ediție a clasamentului întocmit de institutul Legatum România a coborât 5 poziții, situându-se chiar mai jos decât Grecia sau Belarus – unde vă imaginați câtă prosperitate este. Suntem mai jos decât toate țările din Europa Centrală și de Est, singurii care am mers la vale în ultimul an. Am înregistrat evoluții nefavorabile la 5 din cei 7 indicatori luați în calcul, adică la Economie, Calitatea guvernării, Educație, Sănătate și Libertate personală. Singurul capitol la care am avansat (o poziție) este Securitatea – normal, industria securității merge fantastic de bine în România, avem cei mai mulți agenți “pe cap de locuitor” din NATO.  

Citeşte în continuare

O idee de hedging politic împotriva creșterii taxelor în 2015

Vreți să nu sporească impozitele în 2015, în cazul în care Victor Ponta ajunge președinte? Cineva ar trebui să organizeze o colectă publică pentru menținerea pe tot parcursul anului 2015 a panourilor precum cel din poza de mai jos. Bănuiesc că opoziția politică ar avea interes în subminarea oricărei tentative de mărire a poverii fiscale și nu văd ce alt mijloc retoric mai bun ar avea decât invocarea acestor panouri. Dar poate partidele rămân fără bani după aceste alegeri, așa că poate ideea este preluată și susținută de companii și întreprinzători, ONG-uri și susținători ai libertății economice. Aceste panouri ar trebui păstrate cât mai mult timp, pentru că dacă lumea trebuie să își aducă aminte de ceva, atunci într-adevăr trebuie să își aducă aminte că “Ponta scade taxele”. Măcar un singur panou – precum acesta de lângă Piața Romană, în apropierea Academiei de Studii Economice – trebuie păstrat. Ar trebui …

Citeşte în continuare