28 October 2020
Home / Observații (page 15)

Observații

Experimentul Zaica: răspunsurile unor copii la întrebări grele în vremea comunismului

Fascinantele răspunsuri date de copii la chestionarul profesorului Zaica, pe timpul comunismului. Am selectat doar subiecte de interes economic:   “Ce este comunismul ? dar capitalismul? A construi comunismul înseamnă să construim o societate civilizată. A construi capitalismul înseamnă să te porți ca un vagabond.  (13 ani) În capitalism prețurile la alimente și la alte obiecte sunt mult mai scumpe decât la noi în țară. Salariile în capitalism sunt mizerabile și oamenii trăiesc de azi pe mâine. Muncitorii din Occident cer mereu să li se mărească salariul cât îl au muncitorii de la noi din țară. Muncitorii stau în niște cocioabe, cu o fereastră, sau poate două, dar ar vrea să stea la bloc. cum stau muncitorii noștri. În capitalism oamenii strâng bani și la salariu întâi ia un copil pantaloni, apoi la alt salariu ia celălalt copil. Ei se împrumută de bani, pentru mâncare, cu câteva zile înainte de …

Citeşte în continuare

Adio ZIRP! Ingineria genetică va stimula consumul și investițiile!

Potrivit cercetătorilor suedezi, moștenirea genetică determină în bună măsură câți bani economisim. Studiul a analizat comparativ comportamentul fraților gemeni identici (monozigotici) față de cel al gemenilor non-identici (dizigotici) și a ajuns la concluzia că gemenii identici – proveniți din același zigot și care împărtășesc aceleași gene – au un comportament de economisire mult mai similar decât ceilalți gemeni: “Am descoperit că diferențele genetice explică 33% din variația înclinației spre economisire a indivizilor.”   Acum, dacă economia e o ramură a biologiei, iar economisirea și acceptarea riscului sunt determinate genetic, implicațiile sunt destul de interesante. Tot se plâng experții și decidenții politici că oamenii economisesc prea mult în loc să consume, iar companiile nu pornesc noi investiții. Tot se vaită ei că politica monetară este ineficientă și că degeaba au scăzut rata dobânzii la zero, că lumea nu se grăbește să cheltuiască. Soluția vine de la sine: un pic de inginerie …

Citeşte în continuare

(P) Ce este un audit energetic?

Ce este un audit energetic? Ai fi surprins sa afli cate persoane, nu pot sa raspunda la aceasta intrebare! Auditul energetic al unei case, este o examinare care determina: Unde si cum este pierduta energia intr-o casa. Care sisteme din casa opereaza eficient. Care masura eficienta din punct de vedere al costului ar putea fi pusa in functiune pentru a face casa mai comfortabila, cu costuri accesibile si eficienta energetic. Exista doua tipuri de audite, dintre care proprietarii pot sa aleaga, pentru a obtine beneficii maxime din auditul energetic. 1. Inspectia energetica a casei Inspectia energetica a casei o examinarea vizuala care nu include utilizarea unor echipamente de testare. Scopul inspectiei este de a evalua nivelul general de performanta energetica al unei casei incluzand: Anvelopa cladirii (ferestre, usi, izolatia, conducte). Incalzirea, racirea si tipurile de echipamente de ventilatie, caracteristici si vechime. Caracteristicile sistemului de iluminare si al aparatelor electrocasnice. Nivelul de comfort. Probleme …

Citeşte în continuare

Nu Grecia, ci Italia este elefantul din bucătărie

Grecia are o problema uriasa cu datoria publica, dar pentru zona euro problema este minora. Practic Grecia este importanta doar pentru ca stergerea datoriilor ar institui un precedent, deschizand cutia Pandorei. In schimb Italia este adevaratul elefant din bucatarie. In raport cu propriul PIB Italia are o problema aproape la fel de mare ca Grecia, dar in raport cu sistemul financiar european aceasta este pur si simplu uriasa: 1,8 trilioane. Tineti aproape, ca nici nu stiti ce pierdeti.

Citeşte în continuare

Cu benzină ieftină, comerțul și-a revenit pe final de an

Datele ajustate sezonier publicate azi de INS arată evoluția pozitivă a comerțului cu amănuntul în ultimul trimestru din 2014. Asta după ce pe parcursul anului a cam bătut pasul pe loc. Pe grafic se vede impactul negativ al introducerii accizei de 7 cenți la carburanți, în primăvara trecută. Putem presupune că ieftinirea carburanților din ultima parte a anului a exercitat efectul opus; deja la finalul lunii octombrie prețurile din benzinării scăzuseră până la nivelul anterior introducerii accizei. Atenție! Efectele ieftinirii carburanților nu pot fi văzute distinct în prezentarea INS, deoarece acolo sunt ignorate economiile bănești pe care prețul mai mic la pompă le aduce cetățenilor, care astfel sunt în măsură să aloce mai mulți bani pe bunuri alimentare sau industriale. Nu am uitat de reducerea CAS, sigur, orice scădere a fiscalității are un efect pozitiv.  

Citeşte în continuare

De ce îl sprijină Obama pe Tsipras contra Merkel?

V-am demonstrat că bancherii au transferat datoria Greciei din bilanțurile proprii în cârca statelor occidentale. V-am spus că Tsipras a ajuns la putere cu sprijinul finanțiștilor americani, precum Soros. V-am arătat ipocrizia economiștilor americani (finanțați de aceleași cercuri banchero-corporatiste) care cer acum ștergerea datoriei Greciei, deși cu ceva ani în urmă spuneau altceva. Astăzi însuși președintele Obama spune: „Tari care se afla in recesiune profunda nu pot fi stoarse la nesfarsit”. Logic. Ele trebuie stoarse treptat, nu dintr-o dată! Mișcarea a fost salvarea băncilor europene, după cum se vede din graficul de mai jos. De fapt, a tuturor băncilor, implicit a celor americane, fiindcă din cauza fenomenului de contagiune pierderile se transmit în întregul sistem financiar global. Astăzi pierderile sunt acumulate la nivelul instituțiilor publice europene. Iar americanii nu au nimic de-a face cu asta, acum le convine ștergerea datoriilor, ei nu au nimic de pierdut. Au doar de câștigat, eventual o …

Citeşte în continuare

Indicele mizeriei: România la jumătatea clasamentului mondial

Profesorul Steve Hanke construiește un clasament al bunăstării economice, care ține cont de 4 factori: rata șomajului, rata inflației, rata dobânzii la credite și rata creșterii economice. “Adunând primele trei elemente și scăzându-l pe al patrulea, rezultă indicele mizeriei, în funcție de care am ierarhizat 108 țări.” Cele mai “mizerabile” țări din din lume în 2014 au fost Venezuela, Argentina, Siria, Ucraina, Iran. România se află pe locul 58, din Europa Centrală și de Est mai prost ca noi stau doar bulgarii; polonezii, ungurii, cehii sunt în față. Puteți să emigrați și în Sri Lanka.

Citeşte în continuare

Ministrul Varoufakis: Grecia este insolventă

Yanis Varoufakis pune punctul pe i într-un interviu la BBC: “Să presupunem că un prieten vine la tine și îți spune că are dificultăți în a plăti ratele la un credit ipotecar, pentru că i s-au redus veniturile – și-a pierdut locul de muncă sau ceva de genul ăsta. El are o idee genială despre cum să iasă din necaz: să scoată bani de pe cardul de credit pentru a achita ratele la bancă în lunile următoare. L-ai sfătui să procedeze așa, să se împrumute cu ajutorul cardului de credit pentru a rezolva ceea ce în esență este o problemă de insolvabilitate?” E clar sau nu? Dar, dacă vreți să vindeți castraveți la grădinar, atunci trebuie să exclamați: Grecia are probleme minore!

Citeşte în continuare

Cine deține datoria publică a Europei?

Înțelegeți de ce acum (abia acum!) se discută cu atâta lejeritate despre ștergerea datoriei Greciei? Păi cine sunt creditorii? Alte state, adică bugetele țărilor occidentale, adică plătitorii de taxe din alte țări. Cui îi pasă de bugetul public?! Cui îi pasă de contribuabil? Dă-l încolo, lasă, că găsește el soluții! Treaba lui e să plătească taxe, eventual, cum zice domnul Ponta, chiar dacă nu muncește în țară. Vedeți că următoarea pe listă este Portugalia. Spre deosebire, priviți Elveția? Înțelegeți de ce Elveția nu își permite să se îmbarce în trenul nebuniei inflaționiste laolaltă cu alte țări și, în consecință, de ce a lăsat francul liber? Păi datoria publică este deținută în principal de cetățeni. Iar Elveția este un stat mic, cum să vă spun, acolo democrația chiar funcționează (ca în Islanda), oamenii au arme de foc; credeți că guvernul are curajul să-i exproprieze prin inflație? Credeți că are curajul să …

Citeşte în continuare

SUA: reducerea ajutoarelor de șomaj a adus 1 milion de persoane pe piața muncii

“În această lucrare analizăm efectul duratei ajutorului de șomaj asupra angajării forței de muncă. Ne raportăm la decizia Congresului din decembrie 2013, prin care s-a pus capăt extinderii duratei ajutoarelor de șomaj la nivel federal… Până la Marea Recesiune exista o mare diversitate în durata ajutoarelor de șomaj finanțate de guvernul federal… În medie, la nivelul tuturor statelor, durata ajutoarelor de șomaj a fost diminuată de la 53 la 25 de săptămâni. Analiza demonstrează o creștere mult mai rapidă a angajărilor în anul 2014 în statele care acordau ajutoare generoase, față de statele care asistau șomerii peo durată mai mică de timp. Aceeași concluzie se păstrează dacă ne uităm la regiunile care aparțin statelor generoase în raport cu regiunile învecinate care aparțin statelor unde ajutoarele de șomaj durau mai puțin. În ansamblu, estimările noastre arată că tăierea duratei ajutoarelor de șomaj explică 61% din creșterea angajării forței de muncă pe …

Citeşte în continuare

Situația economiei mondiale într-o poză… la alegere

Decuplarea economiei reale de sistemul financiar este excelent surprinsă de evoluția contradictorie a burselor și a pieței transportului naval: Conform indicilor bursieri economia merge mai bine ca niciodată. Pe de altă parte, dacă ne uităm Baltic Dry Index economia merge aproape la fel de prost ca în cele mai negre zile din ultimul deceniu, indicele înregistrând cea mai joasă cotație de la înființare (practic din ultimele două decenii) pentru luna ianuarie. (BDI măsoară prețul transportului naval de mărfuri, iar cotația sa foarte joasă sugerează că activitatea comercială este… la pământ.) Dar nu încercați să temperați astfel entuziasmul celor care văd în tipărirea de bani și achiziția de titluri financiare șmecheria care va salva planeta. Vor spune că pixelul albastru e de vină.  

Citeşte în continuare

Postulatul lui Euclid despre datoria Greciei

“Nimeni nu crede că datoria Greciei este sustenabilă… Nu am cunoscut nici măcar un singur economist care, în sinea lui, să fie convins că Grecia își va rambursa toată datoria. Așa ceva nu se poate” (sursa) zice Euclid Tsakalotos, profesor de economie la Universitatea din Atena și parlamentar Syriza. Chestiunea este absolut axiomatică. Nimeni nu poate verifica dacă Grecia își va plăti într-adevăr monstruoasa datorie externă. Este din ce în ce mai probabil ca aceasta să fie restructurată și prelungită de facto la infinit cu dobândă zero – asta dacă nu cumva Merkel și compania îndrăznesc să recunoască explicit postulatul lui Euclid și să șteargă 50% din datorie în speranța (slabă) că Grecia va fi totuși în stare să ramburseze cealaltă jumătate. A se observa că, în cazul de față, nu se poate aplica o altă teoremă celebră – “Cel care niciodată nu are suficienți bani pentru a-și plăti datoriile, …

Citeşte în continuare

Cum au aruncat bancherii povara datoriei Greciei în spinarea contribuabililor

Eric Dor dela IESG School of Management ne desenează cum stă treaba cu Grecia. Oficial, grecii au fost salvați de la faliment prin acordarea unor împrumuturi suplimentare de către UE. Practic, nu grecii au fost salvați – logic, debitorul nu este niciodată salvat dacă îi mărești datoria! – ci bancherii din țările occidentale, care au creditat prostește mediul de afaceri și autoritățile publice din Grecia. Ia uitați care este expunerea băncilor germane pe Grecia: Ia priviți care este expunerea băncilor franceze: Băncile germane mai au credite nerambursate de 181 mil. euro. Bancherii francezi mai au de recuperat 102 mil. euro. Și atunci cine deține fabuloasa și imposibil de returnat datorie a Greciei? Statele occidentale, mai precis contribuabilii nemți, francezi ș.a.m.d. Concluzia? Prin acordurile de bail-out toată datoria Greciei a fost luată din bilanțurile băncilor, care s-au spălat pe mâini, și a fost pasată pe spinarea contribuabililor. Ceea ce cred că …

Citeşte în continuare

A sosit iar timpul să pariem pe aur?

Exprimat în euro, aurul s-a scumpit cu 20% în ultima lună. În poza de mai jos vedeți cum prețul aurului urmează îndeaproape evoluția masei monetare în sens restrâns. Ceea ce este destul de logic: cu cât tipărești mai mulți bani, cu atât valoarea lor scade. Dar depinde unde se duc banii în economie: dat fiind că piețele bunurilor de larg consum sunt neafectate, scăderea puterii de cumpărare a banilor nu se observă acolo (prin scumpirea cartofului, de exemplu). Inflația se observă în special pe piața financiară, prin creșterea cotațiilor activelor. În ciuda distorsiunilor, manipulărilor și interferențelor băncilor centrale pe piața sa, aurul rămâne un etalon al valorii. Așa că, ceteris paribus (dacă restul factorilor rămân constanți) ar trebui să vedem devalorizarea euro în raport cu aurul, până la cotația de 1400 euro/uncie de care s-a apropiat în 2012, ultima dată când BCE a turat motoarele tiparniței.

Citeşte în continuare