28 October 2020
Home / Observații (page 14)

Observații

“Banca centrală este independentă” de guvernul care este dependent de ea

“Banca centrală este o instituție independentă…” – știți refrenul. Privind graficul alăturat îmi vine să întreb: „Dar nu vă supărați, guvernul este oare independent de banca centrală?”. Chiar așa, ce vom spune când băncile centrale vor deveni principalul creditor al guvernului? Că orice Gâgă înțelege că nu poți să fii și independent și dator vândut în același timp.

Citeşte în continuare

Grecii și-au pierdut încrederea în bănci. O declară nulă

Depozitele bancare grecesti

Sistemul bancar din Grecia mai are puțin și ajunge să reprezinte jumătate din ce era în urmă cu 10 ani. Cură de slăbire sau boală incurabilă? – aceasta e întrebarea. Rezultatul unei guvernări în disprețul cetățenilor, ar putea fi răspunsul. Atunci când lumea își pierde încrederea în instituțiile statului – iar băncile grecești sunt de facto instituții publice, precum aproape toate marile bănci din orice țară – se cheamă că politicienii sunt de vină. De ce sunt de vina? Fiindcă toți, indiferent de culoarea politică arborată oficial, au încercat să salveze STATUL, în dauna cetățenilor; au încercat să salveze agenții și sisteme publice falimentare, punând la murat averea majorității oamenilor de rând. Doar că oamenilor nu le place să li se pună averea la murat, așa că fug cu ea cât mai departe de stat.

Citeşte în continuare

FMI: 0,1% din românii cei mai bine plătiți câștigă cât 80% din contribuabili

structura veniturilor

“Circa 14,5 mil. de români au plătit impozitul pe venit în anul 2012. Aproape 12 milioane dintre ei (79% din total) au declarat că obțin un venit anual mai mic de 12 000 lei (1000 lei pe lună). Aceasta înseamnă că majoritatea românilor au plătit impozit pe venit corespunzător unor venituri declarate care se apropie de nivelul minim al venitului, care s-a situat în 2012 la circa 700 lei pe lună. Alți 15% dintre ei au plătit impozite corespunzătoare unui venit anual situat între 12 000 și 36 000 lei. În acest grup se încadrează și persoanele care au câștigat venitul mediu pe economie, de circa 24 000 lei pe an. Doar 6,5% dintre români au plătit impozit aferent unor venituri mai mari de 36 000 lei pe an. În timp ce persoanele care au declarat venituri mai mici de 12 000 lei anual au reprezentat circa 80% din toți …

Citeşte în continuare

Germania: introducerea salariului minim distruge minijob-urile

Frankfurter Allgemeine Zeitung notează primele efectele nocive ale introducerii salariului minim, așa cum sunt ele suprinse de statistica pieței muncii: “Deși șomajul rămâne mic, salariul minim a lăsat urme adânci. Controversatele ”prognoze horror” au devenit realitate: zeci de mii de locuri de muncă au dispărut. În special în comerț s-au pierdut multe minijob-uri datorită introducerii salariului minim. Ministrul Muncii Andrea Nahles (SPD), sindicatele și Agenția federală a muncii sunt de acord că salariul muncii nu distruge locurile de muncă. Preziviunile opuse sunt considerate de Heinnrich Alt, membru al Agenției federale a muncii, ca fiind „prognoze horror”. În ciuda acestor speranțe și a performanței bune a economiei germane, statisticile au identificat o cădere bruscă uimitoare: pentru luna ianuarie 2015 numărul minijob-urilor a scăzut cu 255.000 față de decembrie. Desigur, la începutul anului există o scădere în acest sector (anul trecut din decembrie 2013 până în ianuarie 2014 scăderea a fost de 90.000), …

Citeşte în continuare

Creditul guvernamental a depășit 30% din creditul total

  Potrivit BNR, la sfârșitul lunii februarie creditul guvernamental se cifra la 91 175 mil. lei, iar creditul privat la 210 220 mil. lei. Ceea ce înseamnă că, pentru prima dată din anul 2000 încoace, sumele împrumutate de stat au depășit 30% din creditul intern total. La sfârșitul lui 2014 creditul guvernamental reprezenta 28,8% din total, dar de atunci creditarea sectorului privat a scăzut în vreme ce datoria statului a crescut. În caz că vă întrebați ce fac băncile cu banii…

Citeşte în continuare

Scăderea CAS + creșterea salariului minim = hrană pentru dulăi

Roadele măsurii fasciste de creștere a salariului minim: marii angajatori, care plătesc salarii grase, precum băncile, companiile din IT și petroliștii au avut de câștigat de pe urma scăderii CAS, în vreme ce firmele care angajează forță de muncă slab plătită au rămas de căruță, deoarece economiile făcute cu reducerea impozitării muncii au fost înghițite de creșterea salariului minim: “Putem constata astfel ca efectele pozitive ale reducerii CAS se resimt in special in companiile unde nivelul salarial este ridicat si foarte ridicat, respectiv din domenii precum financiar, IT sau extractia petrolului si a gazelor, in timp ce companiile unde nivelul salarial este aproape de minim, au inregistrat chiar cresteri ale costurilor salariale, comparativ cu luna septembrie 2014”. (sursa) Așadar, când tragi linie și numeri vezi că măsurile luate de guvern nu au adus nici un beneficiu micilor întreprinzători și comercianți sau persoanelor slab remunerate. Talpa țării, cum se spune. Aceste …

Citeşte în continuare

O Europă, două sisteme

Productia industriala in zona euro

Când economia nu este infectată de datornici care și-au construit “investițiile” pe speculații financiare, când guvernarea nu este copleșită de corupție, când oamenii de rând preferă comportamentul responsabil mentalității de sclav pe tarlaua politicienilor (“asigurați social”), țara merge înainte. Sigur, Germania a avut serios de câștigat de pe urma mecanismelor financiare de redistribuție a avuției la scară europeană, puse în practică cu ajutorul monedei euro. Dar dacă Germania ar fi trăit exclusiv pe cârca grecilor și a altor națiuni dezavantajate, așa cum spun politicienii populiști din aceste țări, atunci s-ar fi dus și ea la fund o dată cu PIIGS. Ceea ce, vedem bine, nu este cazul.

Citeşte în continuare

Optimism impardonabil sau inginerie inflaționistă?

Optimismul investitorilor

Raportul dintre investitorii optimiști și cei pesimiști rămâne la o cotă înaltă din perspectivă istorică, potrivit Yardeni Research. Și aproape toată lumea pariază că băncile centrale nu vor opri tiparnița prea curând, în fond bursa este prea mare ca să cadă… “Asta nu se cheamă investiție, asta este rezultatul băncilor centrale. Piețele sunt manipulate și nu o spun într-o manieră critică, e pur și simplu o stare de fapt.” (sursa)

Citeşte în continuare

De ce câștigă rafinăriile din volatilitatea prețului petrolului

Pretul benzinei

Să încercăm două explicații. 1) Prețul unui produs se stabilește în funcție de cerere și de ofertă. Iar printre factorii care condiționează formarea acestor elemente, pe termen scurt, se află anticipările agenților economici. Ne aflăm în următoarea situație: companiile petroliere au o cunoaștere mai exactă a evoluției prețului petrolului și înțeleg că scăderea acestuia este tranzitorie, în vreme ce șoferii au doar o idee generală despre cotația petrolului. Mai mult, aceștia din urmă operează probabil cu anticipări adaptive, astfel încât cererea este destul de inerțială. Pe scurt, publicul larg nu se supără să plătească mult pentru benzină chiar și când costul de producție scade. 2) Pe partea ofertei, prețul carburantului nu este influențat doar de petrolului, există alte cheltuieli mai puțin variabile: salariile angajaților, chiriile și amortizarea capitalului, taxele etc. În consecință, nici prețul produsului finit nu este atât de variabil ca prețul materiei prime.

Citeşte în continuare

Terapia graduală – sau “Lungește Doamne boala” – în cazul Greciei

PIB Grecia

PIB-ul Greciei a scăzut cu un sfert în ultimii 6 ani, dar graficul din dreapta (sursa) este extrem de sugestiv pentru a înțelege de ce: Spre deosebire de alte state care de-a lungul timpului au permis economiei să se ajusteze brusc, Grecia a dus o politică iliesciană, preferând amortizarea reculului economic. O proastă idee, pentru că ceea ce salvezi pe termen scurt nu faci decât să sacrifici pe termen lung. Practic, pui frână falimentelor și șomajului în primii 2 ani de criză, dar până la urmă scăderile mici se cumulează an de an și produc o sărăcie chiar mai mare. În loc să lase economia să se curețe de investițiile neperformante, în loc să scoată la mezat capitalul baronilor locali – de pe urma căreia tocmai sărăcimea, proletariatul necorupt și neîndatorat ar fi avut de câștigat, Grecia a vrut, chipurile, să protejeze clasa muncitoare. Curată protecție, coane Fănică! Această politică …

Citeşte în continuare

Ucraina: după Bailout 3.0 urmează creșterea cheltuielilor militare cu 4% din PIB

Fiecare stat face ce știe mai bine, aici nu judecăm dacă acțiunile sale sunt oportune sau nu. Mă interesează altceva: politica din spatele acordurilor cu FMI. Ucraina tocmai a parafat un nou acord de împrumut cu FMI: va primi 17,5 mld. dolari cu șanse minime de a-i rambursa vreodată. Ce face cu ei? Printre multe alte lucruri bune – absolut, fără urmă de îndoială – își va spori cheltuielile militare. Ministrul finanțelor, Natalie Jaresko (vă amintiți?), a anunțat încă de anul trecut că Ucraina își mări de patru ori bugetul pentru apărare, care în 2014 a reprezentat doar 1,25% din PIB, acesta urmând să ajungă la 5,2% din PIB! PIB-ul Ucrainei este de circa 180 mld. dolari, cifra e aproximativă deoarece în ultima perioadă volatilitatea cursului de schimb a fost ridicată. Mai mult cu 4% din PIB pentru apărare înseamnă peste 7 mld. dolari. Hei, și acum să vă văd, …

Citeşte în continuare

Octavian Bădescu: este necesar să limităm veniturile statului

Octavian Bădescu pune anunțata reformă fiscală în lumina potrivită: “Despre initiativa ministerului condus de domnul Valcov privind codul fiscal s-au spus si s-au scris deja multe… Una peste alta, este fara indoiala un inceput bun, in masura in care ar conduce la reducerea veniturilor bugetare, ori in aceasta “cheie” se vorbeste cam putin spre deloc. Ceea ce ma ingrijoreaza intr-o anumita masura este lipsa sustinerii unor astfel de initiative cu demersuri privind redesenarea “arhitecturii” statale, demersuri indispensabile sustenabilitatii si durabilitatii unor initiative, altfel binevenite…   Cred ca marea majoritate a opiniilor oamenilor converg catre anumite trasaturi definitorii atunci cand vine vorba despre “stat”, in forma sa actuala: birocratie multa, supra-reglementare, taxare mare, subfinantare a anumitor arii, ineficienta in administrarea banului public, lentoare, coruptie, inechitate, sistem cancerizat, resursofag. Aceasta este atat perceptia generala, cat si realitatea. Pe fondul lucrurilor, noi ca societate, acestor problematici suntem chemati sa ne adresam, intrucat trebuie …

Citeşte în continuare

Foametea sovietică și canibalismul din Moldova

Din cartea Eating People is Wrong and Other Essays on Famine, Its Past, and Its Future. Foametea din Ucraina și Moldova din 1946-1947 reprezintă unul din cele mai crunte episoade ale terorii instaurate de comuniști. Deși urmările războiului – distrugerea stocului de capital din agricultură (tractoare, construcții) – și seceta se numără printre factorii determinanți ai foametei, fenomenul a fost agravat de politica de confiscare a grânelor dictată de la Moscova. Țăranii erau forțați să lucreze pentru fermele de stat, iar pentru producția din propria gospodărie – de care oricum nu mai aveau timp să se ocupe – erau impozitați agresiv. Drept urmare, țăranii au început să ucidă în masă animalele domestice și să ascundă grânele, statul sovietic întorcându-se împotriva evaziunii prin măsuri aspre de reprimare. Pierderile de vieți omenești sunt dificil de evaluat, probabil câteva milioane de persoane. Mulțumesc lui Filip pentru pont.  

Citeşte în continuare

Adio idealuri socialiste. Cu acordul UE, Ucraina va închide 500 de universități

Guvernul Ucrainei s-ar fi angajat să reducă numărul instituțiilor de învățământ, umblă vorba. Ideea nu este nouă, ea a apărut mult înaintea actualului acord cu FMI și a problemelor economice determinate de război. În 2011, fostul ministru al educației Dmitry Tabachnik declara: “Ucraina nu-și poate permite mai mult de 900 de instituții de învățământ superior. Aceasta nu este o toană a guvernului, ci un pronostic privind colapsul întregului sistem. În prezent, Ucraina are mai multe universități decât Italia, Franța, Germania, Polonia și Belgia laolaltă, deși populația acestor țări depășește 250 milioane de persoane, comparativ cu populația Ucrainei de 45 milioane.” Chiar așa. Se pare că, strânsă cu ușa, până și UE trebuie să dea înapoi de la “nobilul ideal” de a avea toată populația cu facultate, masterat și doctorat. După care, sigur, ar urma să fie… formată continuu pe tot parcursul vieții. Cu bani publici, normal. Toate socialismele astea țin câtă …

Citeşte în continuare

În iarna asta am mâncat ieftin

În iarna asta am mâncat ceva mai ieftin ca iarna trecută și mult mai ieftin ca în iarna 2012-2013. Datele oferite azi de INS arată că prețurile alimentelor au crescut în februarie cu 0,53% față de luna ianuarie, creșterea generală a prețurilor (rata inflației) fiind de 0,33%, datorită faptului că prețurile mărfurilor nealimentare au crescut mai încet iar cele ale serviciilor chiar s-au ieftinit. Cum experiența ultimilor ani arată că prețurile alimentelor cresc în lunile de iarnă și coboară începând cu luna martie, este de așteptat să cheltuim mai puțini bani pe mâncare în viitorul apropiat.  

Citeşte în continuare