21 September 2020
Home / Observații (page 12)

Observații

Ce ne costă să reconstruim o viață?

“Imaginează-ți că într-o zi te trezești și îți dai seama că toată localitatea în care stai a fost distrusă. Casa în care locuiești s-a făcut bucăți, familia ta și vecinii au pierdut totul. Asta s-a întâmplat satului Dhading Jyamrung, aflat la 110 km vest de Kathmandu în Nepal. Dhading Jyamrung a fost distrus din cauza cutremurelor de 7,8 și 7,4 grade care s-au produs în Nepal în luna mai. În urma acestui dezastru 3 persoane și-au pierdut viața și 95% din populația satului a rămas fără locuințe. Noi vrem să-i ajutăm pe oamenii din Jyamrung să-și reconstruiască viețile și să-și recapete speranța într-un viitor mai bun. Toți banii colectați vor fi trimiși direct prietenului nostru Bishnu Lamsal, care va cumpăra cele trebuincioase pentru reconstrucția caselor.” citește continuarea… Am aflat de acest demers grație unei vechi prietene care mi-a scris pe Facebook: “O prietena încearcă sa strângă bani pentru a ajuta la …

Citeşte în continuare

Impozitarea bacșișului – costuri de tranzacție

Cei puțin școliți în economie ignoră importanța costurilor de tranzacție. Nu știu câtă lume are habar că s-a luat și Nobelul pe problema asta. Poate cei de la butoanele politicii fiscale ar fi trebuit să studieze un pic înainte de a avansa cu impozitarea bacșișului. Radu Oleniuc își imaginează: Sebastian Lăzăroiu povestește:  

Citeşte în continuare

Falimentul Greciei și țările vecine: 2 grafice

La această oră bolnavul Europei este încă pe masa de operație a chirurgilor europeni și pe toate canalele se împrăștie informația optimistă el că va mai supraviețui o tură. În cazul contrar (puțin probabil), în care Grecia intră în încetare de plăți și se întoarce la drahmă, este bine de știut că: Pe scurt, nu prea ne afectează.  

Citeşte în continuare

O veste bună: guvernul nu întrevede creșterea veniturilor bugetare

Din Programul de Convergență 2015-2018: Ca să nu-i încurcăm pe criticii absurzi, să o spunem răspicat: este o veste bună că nu se urmărește creșterea ponderii statului în economie, așa cum ar vrea mulți politicieni sau analiști politici. Reducerea veniturilor și a cheltuielilor publice (în raport cu PIB) este semnul distinctiv al unei politici bugetare liberale. Sigur, foarte firavă, dar liberală.  

Citeşte în continuare

România e Venezuela! Ministrul agriculturii la vânătoare de speculanți

Într-un act iresponsabil și gratuit oficialii guvernului au început inspecția supermarketurilor ca să-i prindă pe vânzătorii cei calici și răi. Este primul stadiu pe cale degenerării până la condiția socialismului venezuelean. Acolo, vă amintesc, 1. președintele a naționalizat supermarketurile, în ideea că trădătorii de neam și țară țin prețurile prea sus. 2. a fixat prețurile, pentru ca orice sărac să-și permită să cumpere. 3. până la urmă, în plină criză de hârtie igienică, a ajuns să impună amprentarea cumpărătorilor, ca să fie sigur că nimeni nu se calicește. 4. și pune procuratura să-i urmărească pe economiștii care critică aceste politici aberante.   Ce se petrece în Venezuela s-a petrecut și la noi sub Ceaușescu. Populația este manipulată să creadă că prețurile depind nu de raritatea resurselor și de concurența dintre cumpărători (care au multiple nevoi), ci de mărinimia și patriotismul vânzătorilor – respectiv de ticăloșia acestora. Populației i se induce …

Citeşte în continuare

Și dacă China se va face țăndări?

Datoria cetățenilor și a firmelor din China situează această națiune în topul datornicilor globali. Iar pentru a înțelege mai bine magnitudinea problemei, nu uitați că China este o economie în curs de dezvoltare (adică fără o piață financiară foarte adâncă), nu una dezvoltată; practic, situația sa nu are asemănare. Datoria Chinei, care reprezintă doar cealaltă față a uriașului proces de expansiunea a creditului, care a dus la rate la fel de uriașe ale investițiilor și la construcția celebrelor orașe-fantomă, își spune deja cuvântul: ritmul de creștere economică a încetinit iar cifra oficială de 7,4% (cea mai mică din ultimul sfert de secol) nu este crezută de nimeni. La care nu mai pot adăuga prea multe…

Citeşte în continuare

Facepalm: Ponta amenință cu taxe speciale după scăderea TVA

  Dovada supremă că de la Palatul Victoria se guvernează după ureche este afirmația de azi a primului ministru: “Avem masuri legislative pe care le putem lua, putem introduce taxe speciale” pentru cei care nu vor reduce preturile dupa scaderea TVA la produsele alimentare, a spus Victor Ponta. “Vom pune niste taxe atat de mari incat tot ce castiga speculativ sa piarda pe partea cealalta”. (sursa) V-ați prins? Scăderea TVA e bună doar dacă se întâmplă fix ce vor mușchii guvernului. Dacă scăderea TVA nu se traduce în scăderi de prețuri – și am explicat aici și aici de ce acest lucru se va întâmpla parțial), atunci înseamnă că nu e bine. Păi ce, guvernul renunță la bani pentru ca ei să se ducă în buzunarele calicelor hipermarketuri? Păi guvernul vrea exact contrariul, ca banii să se ducă în buzunarele calicilor cetățeni! Vedeți, câtă generozitate manifestă statul?! Dar n-ai cu …

Citeşte în continuare

Rețeta economică a protestelor din Baltimore

Baltimore afost la începutul secolului XX un oraș înfloritor, dar a urmat soarta tuturor orașelor industriale arunci când respectiva industrie (oțel) a ajuns la apus: după anii 70, pe fondul scumpirii energiei și a ieftinirii relative a oțelului, economia orașului a decăzut, acesta s-a depopulat iar sărăcia a luat amploare. Albii au plecat, vânzându-și casele, iar în locul lor au venit negri, majoritatea fără loc de muncă sau slab calificați, care și-au luat credite pentru a cumpăra aceste case. Fenomenul seamănă cumva cu ce s-a întâmplat la noi în regiunile din apropierea Sibiului, cândva locuite de sași, care cu timpul au fost colonizate de romi – cu precizarea că aceștia din urmă nu au făcut credite bancare ca să intre în posesia locuințelor. Rata șomajului în cartierul unde au izbucnit conflictele: 19,1% (în 2011) Doar 42% dintre locuitori acestuia lucrează undeva. Doar 54% dintre locuitori figurează în forța de muncă, …

Citeşte în continuare

Efectul anti-fraudei: execuția bugetară crește excedentul

E oficial, chiar dacă nu atât de mult cât a spus Victor Ponta la începutul lunii, excedentul bugetar a crescut și statul a încheiat primul trimestru cu un plus de 0,7% din PIB. Se remarcă în continuare creșterea fulminantă a încasărilor din TVA (+20,8%), dar și din impozitul pe salarii (+14,6%). Însă marea noutate este că, pentru prima dată în acest an, se constată creșterea încasărilor din contribuții sociale față de aceeași perioadă a anului trecut, în ciuda reducerii CAS: +0,5%; vă amintesc că pe primele două luni din an aveam un -4,5%. La partea de cheltuieli nu s-a întâmplat nimic spectaculos, deși probabil și acolo se ascund multe din secretele acestui excedent bugetar. Poate graficul lui Florin Cîțu să dezvăluie măcar unul dintre acestea… creșterea arieratelor.

Citeşte în continuare

Pe Everest a fost ca la bursă: boom și pe urmă bust

Fără îndoială că accidente vor mai avea loc. Shit happens, cum se zice. Poți avea ghinion, nu ai cum să anticipezi viitorul. Dar problema este că marile dezastre sunt în bună măsură cauzate de comportamentul iresponsabil. Iată ce scria Alex Găvan cu o zi înainte de cutremur: ”Acum sunt în tabăra de bază (…). Există zeci de oameni aici, 99,99% folosind oxigen suplimentar și prea mulți dintre ei având o experiență dubioasă în alpinism. Tabăra de bază de pe Grandiosul Everest/Lotse nu ar trebui să fie locul unde abia înveți să pui o pereche de crampoane sau să potrivești un ham. Însă asta vedem în aceste zile, în care ghizii occidentali și Sherpa îi duc pe mulți dintre clienții lor la baza căderii de gheață pentru a-i învăța lucrurile de bază. Siguranța numărului mare nu a fost niciodată mai înșelătoare. Nu-mi place asta, dar mulțumesc Cerului că ceea ce se …

Citeşte în continuare

Toate variantele posibile și imposibile despre evoluția Greciei în perioada următoare

Grecia este la un moment de răscruce. În mod normal, dacă țara ar fi condusă de oameni responsabili, guvernul ar proceda la repudierea datoriei. Refuzul de a mai plăti este nu doar o soluție morală, ci și economic preferabilă alternativelor existente (inflația sau taxarea suplimentara via confiscarea depozitelor bancare după model cipriot). Dar – și aici este un mare DAR – încetarea plăților trebuie însoțită de politici înțelepte și de o reformă a sistemului economic-social, altminteri haosul va ajunge să guverneze rapid. Nu mai intru aici în detalii, pe de o parte fiindcă este extrem de improbabil ca politicienii greci să facă așa ceva și, pe de altă parte, fiindcă politicile de bun-simț nu au fost niciodată greu de înțeles. Grecii nu vor ajunge să ducă o politică liberală, ei vor să fure în continuare (la nivel de sistem, mă refer). Până una-alta, înțeleg că guvernul grec le-a cerut tuturor …

Citeşte în continuare

Motive pentru salariile mici din România

Motive pentru salariile mici

Bina că nu i-au întrebat pe oameni motivele pentru care Pământul se învârte în jurul Soarelui… ar fi fost interesant de aflat opinia publică și apoi de introdus o lege în Parlament pe baza ei.  (sursa) Ca să înțelegi de ce în România salariile sunt mai mici decât în Germania, dar mai mari decât în Botswana, îți trebuie educație economică. Având în vedere că doar 14% dintre români au studii superioare – nici nu discut ce fel de economie învață în facultate – este clar că nu poți să te aștepți ca publicul să nimerească răspunsul corect. Dar hai să mai bifăm o cercetare de piață și să mai încasăm niște bani, că ne-am făcut treaba. Să consultăm voința poporului. Vorba ex-președintelui Băsescu, în Parlament: “Îmi cere Constituția să vă consult? V-am consultat!”  

Citeşte în continuare

(P) Când dobânda e un bacșiș

Cu toții lăsăm bacșiș când cumpărăm diverse servicii, dar stăm întotdeauna să calculăm cât reprezintă bacșișul din prețul serviciului? Să vă dau câteva exemple. Exemplul clasic: ieși să mănânci într-un local. Nota de plată arată 44 de lei, lași o bancnotă de 50 de lei pe masă și pleci. Bacșișul de 6 lei pe care îl oferi ospătarului reprezintă 14% din prețul meniului. E mult, e puțin? A doua situație: mergi la spălătoria auto. Prețul pentru interior-exterior este 25 de lei (15 lei exteriorul + 10 lei interiorul). Plătești patronului, dar lași și angajatului 5 lei bacșiș. Bacșișul reprezintă 20% din prețul produsului. Eu cel mai adesea spăl mașina doar pe afară, nu și prin înăuntru, dar tot 5 lei las bacșiș, ceea ce înseamnă 33% din prețul produsului. E mult, e puțin? Cazul al treilea: ai nevoie să fotocopiezi niște documente, ca să îți înmatriculezi mașina pe care tocmai …

Citeşte în continuare

Este momentul să devii Studentul Anului!

Proiectul național Studentul Anului, aflat la cea de-a XII-a ediție, a dat startul înscrierilor și pornește în căutarea studenților entuziaști, plini de inițiativă și dornici să se dezvolte atât personal, cât și profesional. Studentul Anului vizează marile centre universitare din România, București, Timișoara, Cluj-Napoca, Constanța, Tg. Mureș, Iași, Brașov și anunță anul acesta 3 categorii de participare: Economie, IT, și Arhitectură. Competiția presupune rezolvarea unei teme ce poate fi sub formă de eseu sau aplicație, propusă de partenerul principal de pe fiecare categorie a proiectului și evaluată de un juriu de specialitate ce reunește reprezentanți ai mediului academic, profesioniști din domeniu și jurnaliști. De asemenea, studenții sunt evaluati atât pe baza performanței academice, cât și a implicarii lor extracurriculare. Încă de la prima sa desfășurare în anul 2001, Studentul Anului a oferit șansa tuturor studenților de a excela în mediul universitar și de a se face remarcați la nivel național. …

Citeşte în continuare

Avem drumuri pietruite și noi, în România!

INS spune că 38,7% din rețeaua rutieră constă în drumuri pietruite și de pământ. Restul sunt drumuri asfaltate, în diverse stadii de “modernizare”, dar circa jumătate din ele au durata de serviciu depășită. Vestea bună este că, totuși, drumurile pietruite sunt, ușor-ușor, pe cale de dispariție: ponderea lor în rețeaua rutieră scade în medie cu circa 1% în fiecare an. În acest ritm, peste 38 de ani vom trăi într-o țară cu drumuri integral asfaltate, deși nu știm exact cum vor arăta.

Citeşte în continuare