17 February 2020
Home / Observații (page 11)

Observații

BNR se încolonează la politica monetară expansionistă

Fără să fie în zona euro (câh…) BNR duce o politică monetară expansionistă, similară – nu în tehnică, ci în efecte – cu politica BCE. De fapt, toate țările din Europa de Est s-au încolonat la politica expansionistă. Exact la fel s-a întâmplat în anii de boom economic, când BNR a țintit practic cursul de schimb injectând o cantitate uriașă de bani în economie (echivalentul a 20 mld. euro) – deși Mugur Isărescu a afirmat tot timpul că BNR a dus atunci o politică anticiclică. Nicidecum. Banca centrală a dus până în 2008 o politică pro-ciclică și la fel face și acum. Păi ce sens are relaxarea monetară când economia crește cu 3% pe an, în fiecare an?! Marele mister al vremurilor noastre rămâne astfel opoziția BNR la adoptarea euro. Dacă BNR a mers și merge în tandem cu BCE, indiferent de contextul economic, de ce refuză să-și asume acest …

Citeşte în continuare

Fascinanta bâlbâială a bursei. Cumpărați acum, ACUM!… sau poate nu

Cum stăm cu “sentimentul pieței” în dimineața aceasta? Prost. Deși săptămâna trecută debordam de optimism. Chiar dacă mai înainte ne lovise pesimismul. Nejustificat, de altfel, fiindcă la sfârșitul lunii mai “investitorii iubeau acțiunile grecești”. “Investitorii”? “Acțiunile”? Care acțiuni? Mai interesează pe cineva cât de mult scade cotația Pireus, de exemplu?

Citeşte în continuare

Șeful Uber către primărie: Lăsați-ne să muncim!

Uber a împlinit 5 ani, iar șeful său a ținut un discurs interesant, care poate se aude și pe malurile Dâmboviței: “Cu Uber avem această oportunitate, aceea de a merge la primar și de a-i spune: Lăsați-ne să muncim. L[sați-ne să muncim și să creăm 20 000 de locuri de muncă în următorii ani. Lăsați-ne să muncim și să reducem poluarea în oraș. Lăsați-ne să muncim și să reducem traficul auto, scoțând de pe străzi 10 automobile pentru fiecare șofer care folosește Uber. O mulțime de companii cer ajutoare de la stat. Noi nu cerem vreun ajutor sau vreun favor. Și ori de câte ori ni se cere să respectăm reglementările care protejează siguranța pasagerilor, o facem cu dragă inimă, fiindcă și noi credem în asta. Singurul lucru pe care îl cerem primăriei este să-i lase pe oameni să-și ajute vecinii. Dacă un șofer îndeplinește toate condițiile de siguranță și …

Citeşte în continuare

Senzații tari la bursa de la Shanghai

Shanghai Composite a depășit nivelul 5000 în acestă dimineață (la ora la care scriu a coborât). După cum se poate vedea, din iunie 2014 bursa chineză s-a lansat mai ceva ca rachetele de la Cap Canaveral și, între timp, a câștigat 142%. Până la nivelul de 6092 atins în 2007 mai este ceva drum dar, cu actuala tendință, până plecăm în concediu s-ar putea să o vedem acolo. Și, cu voia Federal Reserve și o ușoară creștere a dobânzilor, până de Crăciun s-ar putea să prindem și colapsul. Sau poate nu. Poate bursa va continua să zboare, grație sofisticaților investitori chinezi, capabilei conduceri de partid și de stat, și perspectivelor deosebite ale economiei globale. Țineți aproape, this is going to be fun.

Citeşte în continuare

Fiscalitatea – nu creditarea – este problema presantă în România!

Din cel mai recent sondaj al BNR: “Fiscalitatea, concurenţa şi lipsa cererii se menţin, în această ordine, în clasamentul alegerilor companiilor cu privire la cele mai presante probleme (Grafic 5). Ponderea companiilor care au declarat că accesul la finanţare reprezintă o problemă presantă a rămas neschimbată (16 la sută dintre firme). Ponderea companiilor cu credite este superioară ponderii companiilor fără credite din punct de vedere al considerării accesului la finanţare ca fiind o problemă presantă (20 la sută, respectiv 13 la sută).” Deci majoritatea companiilor sunt disperate de nivelul impozitelor și de contextul economic, nu de creditare. Majoritatea companiilor se autofinanțează, își reinvestesc profitul – ceea ce este un comportament foarte sănătos. Suntem norocoși că lucrurile stau așa. Nevoie de credite au doar cei care au acumulat deja datorii. Normal, datornicul e ca bețivul!

Citeşte în continuare

Taxarea muncii duce la șomaj

Rata șomajului este mai mare în țările unde taxele pe muncă sunt mai mari. Lumea muncește mai puțin în țările unde taxele pe muncă sunt mai mari. Panta curbei este chiar mai mare dacă ne referim nu doar la salariați, ci la totalul populației apte de muncă (din cauza descrisă mai sus) Sursa graficelor este acest studiu. Vă amintesc că, până recent, România era pe locul 7 în UE la povara fiscală pe muncă. Sporirea costului muncii prin impozitare diminuează salariul care rămâne în mână angajatului și, astfel, ajungem la situația pe care o tot deplânge Moise Guran: lumea care stă în cârciumă la țară, în loc să muncească. De ce ar face-o, dacă statul confiscă atât demult?!

Citeşte în continuare

Distrugerea familiei și creșterea inegalității

“Un element puternic – de fapt, unul dintre cele mai puternice – care se corelează cu mobilitatea în ierarhia socială este structura familială… În acele zone unde întâlnim familii monoparentale sau adulți divorțați, acolo vedem cum șansele unui copil de a urca în ierarhia socială sunt considerabil mai mici decât în zonele locuite de familii complete. Structura familiei are efect și asupra inegalității. Un studiu al Federal Reserve Bank arată că schimbarea structurii familiei explică circa jumătate (49%-52%) din creșterea inegalității în perioada 1969-1989… Familiile complete (cu părinți căsătoriți) s-au bucurat de o creștere mai mare a venitului, potrivit unui alt studiu recent. Între 1980 și 2012, venitul median al familiilor a sporit cu 30% în cazul părinților căsătoriți, față de doar 14% în cazul familiilor formate din părinți necăsătoriți. Așadar, structura familiei afectează atât mobilitatea cât și inegalitatea – care se influențează la rândul lor. Veniturile mici obținute de o …

Citeşte în continuare

Sinistrații din Nepal mulțumesc blogului Logica economică

Am atras atenția asupra situației lor aici. Se pare că am avut ceva impact, s-au înregistrat donații din România, iar suma țintită a fost colectată mai repede. Încă mai puteți dona, măcar 5 dolari. În acest sat din Nepal o locuință nouă costă doar 350 de dolari. Țin să mulțumesc la rândul meu cititorilor blogului care au făcut ca limba română să se regăsească pe afișul organizatorilor acestei colecte publice:

Citeşte în continuare

Excedentul bugetar continuă să surprindă plăcut

După primele 4 luni ale anului execuția bugetară înregistrează un excedent de aproape 6 mld. lei, adică 0,85% din PIB. O situație greu de imaginat în urmă cu puțin timp. Acum o lună am numit acest fenomen efectul anti-fraudei. Dar probabil și creșterea economică este un factor important în joc. Pe partea de venituri statul e pe plus la aproape toate capitolele: TVA +20%, impozitul pe profit + 10%, impozitul pe salarii și venit +14%… doar la contribuții sociale se înregistrează -0,3% față de primele patru luni din 2014, dar rezultatul este oricum remarcabil având în vederea scăderea CAS. Cheltuielile au rămas cum le știam, adică înghețate. Dacă ne uităm în structură vedem că cheltuielile de personal au crescut, în schimb cele de investiții au scăzut – și cu cât mai trece o lună cu atât vedem o scădere mai drastică: doar la cheltuielile de capital statul a făcut economii …

Citeşte în continuare

Randamente suverane

“Credibilitatea României în exterior a crescut în timpul guvernării Ponta” – asta este o melodie pe care tot am auzit-o din partea celor plătiți să întrețină atmosfera de chef și voie bună a electoratului. Fără să duc în derizoriu meritele guvernului Ponta – pentru că, bineînțeles, România putea fi guvernată mai prost; întotdeauna se poate și mai rău – v-am mai amintit din când în când că această creștere a “credibilității” este în bună măsură reflectarea politicilor inflaționiste inepte duse de marile economii ale lumii. Tiparnița de bani occidentală le-a oferit investitorilor bani cu care să cumpere tot ce vor, ceea ce a sporit prețul activelor (și le-a redus randamentul) aproape oriunde în lume. Deci, faptul că guvernul se împrumută azi la dobânzi mai mici decât au făcut-o predecesoarele lui, nu-i doar (sau neapărat) un merit al guvernului, ci efectul contextului financiar global. Exact cum o recoltă agricolă excepțională obținută …

Citeşte în continuare

(P) Vreau să investesc pe piaţa valutară (forex), dar cum să aleg un broker de încredere?

În contextul scăderii abrupte a dobânzilor bancare, o alternativă viabilă pentru obţinerea unor randamente real-pozitive este piaţa forex. Dar care este calea spre un broker de încredere? În România, brokerii de calitate pot fi număraţi pe degetele de la o mână. Aceştia ar trebui să ofere clienţilor stabilitate, siguranţă şi performanţă. Un broker serios nu contactează agresiv clienţii şi nu le face oferte nerealiste. Un prim pas în pierderea încrederii este telefonul agresiv, semn al unei companii mici, disperate după bani. Un alt pas este promisiunea câştigului imediat, cu investiţie minimă (de regulă o investiţie pe bursă sau forex de 50-100 de euro, aşa cum pretind unele voci, nu-ţi poate nici un venit semnificativ). Investiţia în forex nu este un pariu. STABILITATE, MULTINATIONALA SI ISTORIC POZITIV În primul rând, compania de brokeraj aleasă trebuie să aibă vechime în piaţă, un istoric pozitiv, să nu aibă practici de marketing agresive, să …

Citeşte în continuare

John Nash: keynesienii sunt comparabili cu bolșevicii

Matematicianul John Nash, laureat al Premiului Nobel pentru economie, a murit într-un accident de mașină. Vă recomand filmul “O minte sclipitoare”, despre lupta lui cu schizofrenia. Este interesant ce spunea în anul 2005, despre rolul monedei, politica monetară și doctrinele economice: La finalul lucrării, face această mențiune: “Textul prelegerii… derivă din notițele pe care le-am făcut pentru cursurile ținute la European School of Economics în Italia, în octombrie 1997. Ulterior,după ce m-am consultat cu colegi de la Princeton, am aflat de opera lui Friedrich von Hayek. Trebuie să spun că modul în care eu văd lucrurile este similar cu ideile lui Hayek despre monedă și în special cu punctul să de vedere mai puțin obișnuit asupra rolului autorităților în raport cu emisiunea monetară.”  

Citeşte în continuare

Cea mai simplă rețetă ca să ajungi “tigrul Europei de Est”

Sursa: Hotnews și https://logec.ro/polonia-si-restul-lumii/ https://logec.ro/romania-vs-polonia-adevarul-pana-la-capat/ https://logec.ro/secretul-unui-esec-romania-a-investit-relativ-mult-si-prost/ Nu aș lua pe nemestecate chiar toate învățămintele transmise de Balcerowicz, în special pe cele referitoare la impozitare dar, vorba lui Stolojan, să recunoaștem valoarea acolo unde este.  

Citeşte în continuare

Alt semn al accelerării creșterii: numărul de locuri de muncă vacante

Faptul că economia își revine de pe fundul oceanului este ilustrat și de evoluția numărului de locuri de muncă vacante. Companiile caută din ce în ce mai mulți angajați, cererea de muncă crește. Rata joburilor vacante este un indicator al dinamismului economiei și, deși aceasta se situează încă foarte departe de nivelul atins în anii de boom economic, ea marchează o creștere continuă. În primul trimestru din acest an a depășit 1%, ceea ce nu s-a mai întâmplat din 2009 încoace.

Citeşte în continuare

Free Market Road Show 2015, mâine la București

Evenimentul începe la ora 15 și este programat să dureze până la 19. Toți speakerii sunt foarte buni (detalii aici), dar trebuie să notăm prezența în România a lui Deirdre McCloskey, fostă colegă cu Milton Friedman la University of Chicago, profesor de o remarcabilă erudiție, care a scris șaisprezece cărți și peste 400 de articole pe teme variind de la etica burgheziei la critica semnificației statistice, de la drepturile transsexualilor la retorica economică și revoluția industrială. Exemple: If You’re So Smart: The Narrative of Economic Expertise (University of Chicago Press, 1990), Knowledge and Persuasion in Economics (Cambridge University Press, 1994), Crossing: A Memoir (University of Chicago, 1999), care a fost inclusă în New York Times Notable Books, Measurement and Meaning in Economics (S. Ziliak, ed.; Edward Elgar, 2001), The Secret Sins of Economics (Prickly Paradigm Pamphlets, University of Chicago Press, 2002), The Cult of Statistical Significance: How the Standard Error Costs Us Jobs, …

Citeşte în continuare