19 September 2020
Home / News (page 89)

News

Concurs

Am văzut că în anul care a trecut nu a fost bine să pariem pe euro. Ba chiar am aflat că în ultimii 10 ani era mai bine să pariem pe leu decât pe euro. Şi eu care mi-am ţinut în general economiile în valută! Chiar îmi pare rău că se termină criza. În 2008, când afacerile înfloreau nu a fost înţelept să pariem pe leu. În 2009, pe timp de criză, a fost bine. Cum în 2010 economia României va renaşte ca Pasărea Phoenix, eu pe cine să pariez? Aşa că, inspirat de ideea lui Mihai Marcu, vă propun un concurs de nerefuzat. Precizaţi în ce monedă este bine să economisim şi cât va fi cursul leu/euro la sfârşitul lui 2010. Cel care se va apropia cel mai mult de cursul real va fi declarat pe acest blog drept cel mai bun expert financiar; îi voi publica şi poza, …

Citeşte în continuare

După 20 de ani de experienţă, ce putem învăţa de la Japonia?

No, you can’t! Oricât de mulţi bani ai pompa în economie, oricât de mult ai reduce rata dobânzii – capitol la care Japonia, mare performeră mondială, a fost ajunsă din urmă abia recent de către SUA (însă viitorul sună bine), în fine, ţara în care guvernele lansează programe de stimulare nu în fiecare mandat, nu în fiecare an, ci în fiecare anotimp de aproape două decenii – producţia se desfăşoară după alte legi. Producţia este condiţionată de profit, iar profitul depinde nu de iluziile monetare răspândite de guvern, ci de relaţia dintre preţul de vânzare şi costul de producţie. Victimă a boom-ului investiţional din anii 1980, când, nu-i aşa „Japonia cumpăra lumea” (pentru că „Japonia spunea nu” economiei de piaţă), ţara de la capătul Orientului suportă încă povara supra-capacităţii de producţie. Drept urmare PIB se află în picaj, iar Japonia (culmea, economia în care bancherii cei lacomi şi speculanţii de …

Citeşte în continuare

Stiglitz şi “erorile majore” din gândirea economică

J. Stiglitz a acuzat iarăşi breasla economiştilor că se face vinovată pentru producerea crizei, deoarece a căzut pradă unor “erori majore”, de care gândirea economică trebuie să se debaraseze pentru ca astfel de evenimente să nu se mai repete. Potrivit lui Stiglitz, ipoteza că piaţa funcţionează eficient deoarece agenţii economici acţionează raţional, pe bază de informaţii complete, este falsă. Deşi mă opun radical teoriilor de inspiraţie keynesiană pe care le propagă Stiglitz, Krugman şi alţii (la noi Daniel Dăianu, Liviu Voinea), nu sunt în dezacord total cu cele de mai sus. În fond, Stiglitz îşi bazează discursul pe o observaţie corectă: cunoaşterea (informaţia) perfectă este o iluzie, oamenii mai comit şi erori, adică piaţa nu funcţionează impecabil. Stiglitz nu afirmă nimic original. Keynes a spus acelaşi lucru cu multe decenii în urmă, când blama “spiritele animalice” pentru inconsistenţa cu care funcţionează piaţa (care ba cade în recesiune, când intră într-un …

Citeşte în continuare

Aberaţia de intervenţie: prohibiţia artificiilor

Acum, că v-aţi bucurat de focurile de artificii, să vă amintesc că este ilegal. Legea (126/1995) interzice persoanelor fizice să comercializeze, să fabrice, să deţină sau să utilizeze OZL-uri („obiecte zburătoare luminoase”). Eu unul n-am văzut nimic. Legea de care vorbesc face parte din „almanahul” aberaţiilor intervenţioniste în vigoare. În strădania lor de a imita aberaţii consacrate – prohibiţia alcoolului – guvernanţii au interzis artificiile pe motiv că „boborul” e prost şi nu ştie ce face, iar ei „e” deştepţi şi „ştie” să acorde autorizaţii firmelor potrivite. Nişte simpatici. Dar vai, ce ne facem, gloata neinstruită care merge cu maşina comite câteva mii de omoruri anual şi nu a sesizat nimeni că e momentul să se interzică mersul cu automobilul. Păcat. Vă daţi seama ce profituri au ratat transportatorii publici şi mogulii care ar fi câştigat licitaţia pentru a mă duce la slujbă în fiecare zi? Sunt rău, ştiu, mi …

Citeşte în continuare

Steve Hanke despre criză

Un excelent articol de popularizare a teoriei fluctuatiilor economice. Include un tabel interesant care asociază ridicarea edificiilor impozante cu declinul economic, ilustrând astfel zicala: “Spune-mi unde se construiesc zgârie-nori, ca să îţi spun unde se va produce următoarea criză.”

Citeşte în continuare

Ar trebui să aibă guvernul o perioadă de graţie?

Am auzit des în ultimele zile că ar fi fair ca noul guvern să beneficieze de o perioadă de graţie – să fie scutit de protestele sindicatelor sau ale celorlalţi actori politici – de 6 luni, timp în care să îşi poată pune în aplicare neabătut strategia de guvernare. Ideea ar fi că guvernul este aidoma unui antrenor de fotbal. Bănuiesc că sunteţi familiarizaţi cu protestele antrenorilor angajaţi şi concediaţi pe bandă rulantă de patronii şugubeţi ai cluburilor româneşti de fotbal: ei susţin că roadele muncii lor nu se pot vedea mai devreme de un sezon şi că, prin urmare ar trebui lăsaţi “să îşi facă meseria”, nu să fie concediaţi după câteva luni de la angajare. Ei bine, se pune întrebarea, este guvernul un soi de antrenor de fotbal? Părerea mea este că nu şi că, în consecinţă, nu merită să fie scutit, nici măcar o zi, de criticile …

Citeşte în continuare

Economiştii trebuie să se bazeze pe cifre?!

Cu doar câteva zile înainte de intrarea în vacanţă, seara târziu, într-o universitate aproape pustie, îmi întâlneam masteranzii la seminarul de „Economie monetară comparată” (Nu, studenţii nu mă aşteptau fiindcă sunt vreun profesor apreciat în mod particular, ci pentru că doar un maniac ca mine îi putea chema taman atunci, pe viscol, la un debate cu participare obligatorie!) Una dintre studente mi-a spus la un moment dat că găseşte dificil să stăpânească noianul de cifre şi date statistice – presupusă calitate a unui bun economist – dând ca exemplu cartea mea. Ceea ce mi-a oferit un bun prilej pentru o „paranteză” mai lungă despre menirea economistului. I-am replicat că eu însumi mă consider unul dintre cei mai slabi memoratori de cifre (şi nu numai) din lume. Nu sunt în stare să redau cifrele pe care le prezint la cursurile predate (cine mai ştie care a fost ţinta de inflaţie anul …

Citeşte în continuare

Fondurile europene dăunează progresului economic

Sunt în vacanţă la Bran. Azi m-am plimbat pe lângă mai multe vile impozante – pensiuni de 4 margarete construite din fonduri europene. Le putem spune lejer muzee. Poate pentru a compensa impresia dezolantă a parcărilor goale, unii proprietari au început să posteze tăbliţa cu meniul zilei la marginea drumului, doar-doar o mai pica vreun client. Există vreo legătură între aceste pensiuni şi dezvoltarea României? Niciuna. Fără îndoială, construcţia pensiunilor a condus la creşterea prosperităţii unora – a celor (iniţiaţi) care au câştigat fonduri nerambursabile pentru “dezvoltarea turismului” Dar putem spune, pentru acest motiv, că au condus la creşterea prosperităţii generale a societăţii? Nu. Accesarea fondurilor europene nu a făcut decât să redistribuie avuţia existentă. Dovada cea mai simplă constă în faptul că “investiţiile” finanţate din bani publici sunt risipă pur şi simplu: bani aruncaţi pe construcţia de “piramide moderne”, cu scop pur estetic, dar fără finalitate economică. Cui servesc …

Citeşte în continuare

România 1989-2009: două decenii de inflaţie, hiperinflaţie, desinflaţie, reflaţie şi stagflaţie

Ştiu că pentru mulţi sună incredibil, dar mai întâlnesc încă oameni care mă întreabă: cum, Banca Naţională tipăreşte şi acum bani? Bineînţeles, banca centrală este producător monopolist de monedă şi atunci face ce ştie mai bine: tipăreşte în neştire monedă. În ultimele două decenii BNR a tipărit masiv monedă, multiplicând numărul leilor care existau în 1990 de 3500 (trei mii cinci sute)de ori. La definiţia leului de astăzi, în 1990 masa monetară M1 – adică numerarul în circulaţie plus banii publicului din conturile curente – însuma doar 24 de milioane lei. Întreaga masă monetară, echivalentă astăzi cu mai puţin de 6 mil. euro, ar reprezenta banii de buzunar ai oricăruia din celebri moguli dâmboviţeni. Însă pe atunci reprezenta toate rezervele băneşti din economia comunistă. Încet-încet – sau, mai bine-zis, pe fast-forward – Banca Naţională a dublat, apoi triplat, apoi înzecit şi însutit această cantitate de bani. Drept urmare, nivelul preţurilor …

Citeşte în continuare

Iniţiativa privată vs. intervenţia statului: cazul blocajului de la Cotorca

Citiţi vă rog acest editorial semnat Sorin Ioniţă. Este superb, mai ales prin prisma concluziei degajate: statul şi-a dovedit încă o dată ineficienţa în cel mai grav caz de blocare a traficului rutier din cauza viscolului înregistrat în România în ultimii ani. Serviciile pentru “situaţii de urgenţă” au arătat că sunt incapabile să acţioneze exact atunci când este nevoie de ele, adică în situaţii grave neprevăzute, în care viaţa multor oameni este ameninţată. Poliţia merită amendată pentru că nu a oprit traficul atunci când ninsoarea a împotmolit circulaţia; Jandarmeria s-a făcut de râs, datorită lopeţilor din dotare cu care a încercat să dezăpezească sute de autovehicole; primarul din Urziceni – cel mai apropiat oraş – a căzut în ridicol prin oferta adresată victimelor urgiei naturii de a se deplasa pe jos 15 km până la el, urmând să primească la sosire o cană de ceai cald ş.a.m.d. În schimb, ţăranii …

Citeşte în continuare

Minimax şi propaganda pe stomacul gol

În plin capitalism feroce copiii sunt expuşi propagandei socialiste, ştiaţi? Puţin după ora 8 dimineaţa, fetiţa mea îşi începe ziua cu o porţie de desene animate, drept pentru care deschid televizorul pe Minimax. Nimerim fix în mijlocul unui film ciudat pe care ea îl priveşte dezinteresată, iar eu cu stupoare: „A fost odată… pământul”. Este propagandă ecologistă fără menajamente, direct pentru copii. Cea mică reacţionează mai brusc decât mine şi îmi spune că vrea să se uite la Tinker Bell. Butonez telecomanda cu satisfacţie, după care mă apuc să cercetez problema. Rezultatul? Aş putea oferi un link către rezumatul filmului, dar e prea puţin. Merită citit neapărat: “Tinerii noştri eroi, deşi sunt în vacanţă, sunt indignaţi de toate evenimentele care afectează planeta, prezentate zi de zi în ziare şi la televizor, dar uitate a doua zi. Încălzirea globală, lipsa de apă, mările poluate, pescuitul excesiv, terminarea surselor de energie, copiii …

Citeşte în continuare

Moş Crăciun aduce investiţii publice

Ura! Moş Crăciun de la guvern vine cu o ofertă de nerefuzat: 20% din bugetul de stat pe 2010 vor merge către investiţii. Dar staţi aşa… în iara trecută premierul anunţa acelaşi lucru, anume că 20% din banii bugetului pe 2009 vor fi orientaţi către investiţii. Iar promisiunea era făcută pe baza previziunilor conform cărora creşterea economic va fi de 3,5% şi un deficit bugetar de 1,7% din PIB! Dar poate că Moş Cruvern chiar se va ţine de cuvânt anul acesta. Ar fi un lucru bun? Deloc, fiindcă distincţia operată de politicieni între investiţii-consum este una pur formală. Doar d.p.d.v. contabil banii cheltuiţi pe infrastructură reprezintă investiţii. În realitate, adică d.p.d.v. economic, guvernul nu poate „investi” nimic. Pentru că guvernul nu poate acţiona ca un întreprinzător privat – nu poate calcula economic, nu este supus constrângerii date de binomul profit-pierdere, se confruntă cu probleme informaţionale insurmontabile şi nici nu …

Citeşte în continuare

Conferinţa despre încălzirea globală s-a încheiat la timp, înainte de viscol

După cum aţi aflat deja dacă următiţi buletinele de ştiri, summit-ul de la Copenhaga convocat pentru găsirea unor soluţii la extrem de presanta încălzire globală s-a încheiat fix înainte ca iarna să pună categoric stăpânire asupra Europei şi Americii de Nord. Oricum, bănuiesc că stabilirea datei şi a locului pentru această conferinţă este rezultatul unui sabotaj; doar un capitalist maniac putea să cheme crema politicii mondiale să dezbată efectul de seră şi emisiile de CO2 (care, nu-i aşa, aproape au distrus calota glaciară) la Copenhaga, la mijlocului lui decembrie, în plină iarnă. Nici nu vreau să mă gândesc ce gânduri îl înfierbântau pe Obama atunci când Air force One se pregătea să aterizeze pe ninsoare în capitala daneză. Întâlnirea s-a încheiat însă exact la fix pentru a-i scuti pe participanţi de căderea într-un ridicol total: în Europa iarna s-a aşternut până pe malurile Mediteranei, iar americanii înfruntă una din cele …

Citeşte în continuare