28 October 2020
Home / News (page 80)

News

Bordo şi Eichengreen: după decenii de intervenţionism monetar crizele sunt mai frecvente

Cei mai cunoscuţi istorici ai economiei, Michael Bordo şi Barry Eichengreen au scris un studiu, Is the Crisis Problem Growing More Severe?, care confirmă ceea ce au descoperit şi alţii şi am comentat pe acest blog. Anume că naţionalizarea banilor şi a creditului, socializarea pierderilor şi politica anti-ciclică nu au avut niciun efect în ceea ce priveşte prevenirea crizelor. Reproduc din lucrarea menţionată: 1) Incidenţa crizelor este aproape dublă (în ultimele decenii) faţă de perioada 1945-1971. Cifra comparabilă pentru 1880-1913 reprezintă o treime din frecvenţa actuală a crizelor. 2) Problema duratei este diferită de cea a frecvenţei şi nu se poate spune că s-a schimbat ceva în ceea ce priveşte durata crizelor pe parcursul perioadei analizate 3) Celălalt aspect este profunzimea crizei… Pierderile de producţie cauzate de crizele bancare reprezintă astăzi 75%-80% din ce se înregistra între 1880 şi 1913. Doar crizele gemene (monetară + bancară) au devenit mai severe, …

Citeşte în continuare

Reflecţii după conferinţa lui Strauss-Kahn

Azi dimineaţă am participat la conferinţa directorului FMI la ASE. Prelegerea, întrebările adresate din sală şi răspunsurile oferite au abordat destule chestiuni, suficient de interesante pentru a vorbi despre ele o săptămână de aici încolo. Pentru început, vă voi spune doar că Strauss-Kahn a identificat cauza principală a crizei actuale în dereglementarea sectorului financiar din ultimele decenii. Si a adăugat, logic, că avem nevoie de reglementări noi, accentuând în subsidiar că procesul de reglementare decurge foarte lent şi anevoios. La un moment dat, a spus că FMI nu a anticipat criza actuală, ba chiar că izbucnirea ei într-un stat dezvoltat (SUA) a fost o supriză pentru toată lumea – care, eventual, gândea că probabilitatea producerii unor turbulenţe este mai mare pe la „periferie”. Acum, nu poţi să nu stai o clipă şi să te gândeşti: bine-bine, reglementarea e soluţia, dar dacă reglementatorii nu au putut anticipa criza (de fapt, nu …

Citeşte în continuare

BNR – ce faci cu dobânda noastră?

M-am gândit să încep cu această întrebare parafrazând imperfect titlul cărţii lui M. Rothbard „Ce le-a făcut statul banilor noştri?” Totuşi, rata dobânzii este în esenţă un fenomen social; ea izvărăşte din preferinţa indivizilor pentru prezent, din preţul pe care ei îl pun “aşteptării” sau amânării consumului. Nimeni nu este dispus să renunţe la 1 leu pe care îl are astăzi; dar dacă ni se oferă un preţ acceptabil, adică o dobândă, atunci putem decide să ne amânăm cheltuielile pentru o vreme. Este important de înţeles că rata dobânzii nu este un fenomen monetar. Dobânda există independent de contextul monetar. Dacă mâine ne-am trezi fără bani, economisirea-investirea respectiv relaţiile de creditare tot ar exista. E drept, apariţia monedei a facilitat mult dezvoltarea pieţei creditului, însă la fel de mult a facilitat extinderea diviziunii muncii în general. Poate e inutil să accentuez acest lucru, însă mi se pare că atât de …

Citeşte în continuare

Încă un keynesian necivilizat

Ieri v-am povestit despre lipsa de bune maniere a majorităţii keynesienilor cu care m-am intersectat. Încă un exemplu: Bradford Delong îl face psihopat pe Mario Rizzo, pur şi simplu pentru că modul în care acesta din urmă explică de ce acordă bacşiş taximetriştilor nu este pe placul său. Acesta este articolul lui Rizzo (profesor la New York University). Aici este reacţia primitivă a unui profesor la Berkeley.

Citeşte în continuare

Logica economică la RoBlogfest

Ca de obicei, aflu cele mai interesante veşti abia după expirarea lor. Acest blog a fost nominalizat la RoBlogfest – nu ştiu de către cine – şi s-a clasat în final pe locul 2 – nu ştiu cum. Blogurile participante au fost separate în trei categorii: Personal si Infotainment; Profesional; Comunicare si Social Media. Logica economică a fost înclus la categoria Profesional, secţiunea Blog despre business, unde ierarhizarea nu s-a făcut după voturile primite din partea publicului, ci în funcţie de notele acordate de un juriu (întregul clasament aici). Mărturisesc că nu cunosc alte detalii, nici despre competiţie nici despre juriu. Bunăoară, habar n-am de ce alte bloguri de specialitate, precum cele scrise de Cristian Orgonaş, Dan Popa sau Radu Zilişteanu nu au intrat în competiţie. Dacă cineva mă poate lămuri în acest sens… Nu-mi rămâne decât să mulţumesc, în ceasul al 14-lea (acum că s-a dat ora înainte), celor …

Citeşte în continuare

Robert Murphy contra un economist de la Richmond Fed

Înregistrare video a dezbaterii care i-a avut ca principali protagonişti pe Robert Murphy – unul dintre cei mai vocali membrii ai Şcolii Austriece de economie – şi un economist de la Richmond Fed. Discuţia pe tema “Did the Fed avert a 2nd Great Depression?” a fost organizată de Federalist Society la Campbell Law School. Profit de ocazie pentru a vă transmite o amintire. Bob era ceva mai tânăr când l-am cunoscut, dar chiar şi atunci prima impresie pe care mi-a lăsat-o a fost cea că mă confrunt cu un adevărat gentlemen (l-am contrazis destul de aprig, imediat ce ne-am aflat aceeaşi încăpere, însă nu s-a supărat deloc). Nu pot spune acelaşi lucru despre economiştii keynesieni pe care i-am cunoscut. Poate că nu am cunoscut suficienţi.

Citeşte în continuare

Cântarea drepturilor omului

Mulţumesc Filip, pentru ştirea asta. I’m speechless. The European Union Agency for Fundamental Rights (FRA) intends to launch a negotiated procedure for the creation and implementation of an artistic concept for the presentation of the EU Charter of Fundamental Rights in Poems. The FRA is looking to contract a poet or other experienced individual (or group of individuals), or organisation, to devise a poetic composition based on the articles of the EU Charter of Fundamental Rights, along with the organisation of an accompanying performance. This “Charter in Poems” (working title) should be composed in English (literary language). The piece will then be performed at the Fundamental Rights Conference 2010, to take place in Brussels on 7 December. This performance should be approximately 80 minutes in length, and should be supported by multimedia elements and/or other artistic performances (dance, music, etc.). It should be a group performance that reflects the diversity …

Citeşte în continuare

O escadrilă second-hand cât o autostradă nou-nouţă. Facem un referendum?

În caz că nu v-aţi plictisit de subiect, ţin să vă amintec că cele 24 de avioane second-hand pe care România le va cumpăra costă 1,3 miliarde dolari. Tronsonul Comarnic-Braşov costă 1,5 miliarde euro (dobânzile şi întreţinerea triplează acest preţ în contract), o valoare peste ceea ce se plăteşte pe plan mondial, aşa cum am argumentat aici. O estimare putin (doar puţin) mai realistă a cheltuielilor necesare construcţiei drumului arată că România sacrifică o autostradă pentru o mini-flotă aeriană. Se pare că guvernul intenţionează să mai aloce până la 4 miliarde de dolari pentru cumpărarea de avioane. Astfel că putem să ne luăm liniştiţi adio de la o autostradă Transilvania – cost iniţial estimat de 2,2 miliarde euro, cost ridicat ulterior la 7 miliarde, cost real probabil undeva la mijloc; scuzaţi aproximările neacademice! Care este scopul înarmării? Creşterea prestigiului şi puterii statului. Spre deosebire de scopul autostrăzilor, care este dezvoltarea …

Citeşte în continuare

România merge pe drumul către un deficit bugetar de 12% din PIB

Luna trecută avertizam că execuţia bugetului de stat este foarte proastă comparativ cu anii precedenţi. Pentru prima oară după 2005 aveam echilibru bugetar, adică cheltuieli egale cu veniturile; în anii precedenţi luna ianuarie s-a încheiat întotdeauna cu un excedent semnificativ (1,3 miliarde lei anul trecut). Retrospectiv, pesimismul manifestat atunci a fost perfect justificat. Ieri Ministerul de Finanţe a dat în sfârşit publicităţii datele pe primele două luni ale anului, iar echilibrul bugetar s-a transformat în deficit, ba chiar în cel mai consistent deficit înregistrat în ultimii ani: 5,8 miliarde lei sau 1,1% din PIB. Deficitul rezultă din faptul că veniturile au scăzut cu 3% iar cheltuielile au crescut cu 5,8% faţă de anul trecut! O ultimă comparaţie. La sfărşitul lunii februarie 2009 deficitul bugetar reprezenta 9% din deficitul pe care bugetul avea să îl înregistreze la sfârşitul anului. Dacă nimic nu se schimbă (dacă proporţiile se păstrează), atunci la sfârşitul …

Citeşte în continuare

Guvernul în ţara minunilor: 3 previziuni fanteziste

Mulţi cred că România este ţara tuturor posibilităţilor (nu în sens liberal, desigur), iar prin programul de convergenţă trimis la Bruxelles guvernul Boc parcă a încercat să-i convingă şi pe alţii de acest lucru. Ce minuni ne propune programul? România este singura ţară din lume în care cumularea deficitelor bugetare duce la păstrarea constantă a datoriei publice. Dacă experţii guvernamentali ar fi putut face o vrajă, sunt convins că ar fi încercat să ne convingă că datoria publică a României este tot de 15% din PIB, cât era în 2008, în ciuda împrumuturilor consistente pe care autorităţile le contractează lună de lună. În plus, împrumutul contractat de la FMI nu este contabilizat, pe motiv că el este contractat de BNR (probabil BNR este însărcinată să asigure plata salariilor şi a pensiilor, iar eu încă nu am aflat). Ştergerea a circa 15% din PIB este o eroare de omisiune sau de …

Citeşte în continuare

Greşeală de calcul în Programul de Convergenţă?

Încercaţi să daţi sens cifrelor din tabelul de mai jos, inclus de guvern în Programul de Convergenţă 2009-2012 trimis Comisiei Europene. Nu înţeleg cum ponderea datoriei în PIB se stabilizează în ciuda faptului că ea creşte (sic!), mai precis în ciuda faptului că România are deficite bugetare planificate de 3%-6% din PIB în următorii ani.

Citeşte în continuare

Cât va fi datoria publică peste 3 ani?

În februarie creditul guvernamental a crescut cu 2,7%. Mai jos aveţi şi dinamica creditului neguvernamental, pentru comparaţie. Anul acesta guvernul României are de plătit – vreau să spun, de rostogolit – o datorie de 9 miliarde euro. La o rată a dobânzii de 5% înseamnă că guvernul va plăti anual aproape jumătate de miliard de euro doar dobânzi. Până în 2013 guvernul va mai avea de achitat, conform propriilor date (din prospectul recentei emisiuni de eurobonduri), circa 14 miliarde de euro. Cum statul nu şi-a planificat excedente bugetare, înseamnă că aceste datorii vor trebui la rândul lor rostogolite, ceea ce va sălta doar plata dobânzilor la peste 1 miliard de euro. Aici sunt drumurile dumneavoastră. Un calcul simplu arată că aceste sume vor creşte datoria publică de la 30% în prezent la circa 45% în 2013; dacă luăm în calcul împrumutul de la FMI ajungem la 60% din PIB. Aceste …

Citeşte în continuare

Guvernatorul Băncii Serbiei şi-a pierdut vechimea, dar şi-a păstrat independenţa

Guvernatorul Băncii Naţionale a Serbiei (NSB), Radovan Jelasic, a demisionat. Anterior numirii sale la conducerea NSB Jelasic a lucrat în Germania, la Deutsche Bank and McKinsey & Company. În ultima vreme guvernul, cu care a avut neintelegeri publice, l-a pisat să apere cursul de schimb vânzând rezerva valutară, ceea ce Jelasic a şi făcut. Pe pagina de internet a NSB transparenţa e la ea acasă, ni se spune câtă valută vinde banca centrală la fiecare intervenţie! Ceea ce mă face să mă întreb dacă nu cumva a dus această politică valutară în mod ostentativ, pentru a-i minimiza efectele. Că guvernatorul a vândut valută fără prea multă tragere de inimă se vede şi din evoluţia cursului de schimb, dinarul depreciindu-se cu 25% din septembrie 2008 până în prezent. Mai mult, Jelasic a atras atenţia că degringolada valutară nu se poate opri decât dacă guvernul ia măsuri de echilibrare a bugetului. Dacă …

Citeşte în continuare

De ce ţările latino-americane au fost puţin afectate de criză? Comparaţie cu România

Eram curios să aflu de ce criza actuală a influenţat disproporţionat anumite ţări, în special de ce este mai puţin gravă în ţărilor latino-americane. Aplecându-mă puţin asupra datelor statistice mi-au atras atenţia evoluţia masei monetare şi a inflaţiei. Am analizat comparativ evoluţia masei monetare în principalele economii latino-americane şi în câteva state din Europa de Est, inclusiv România. Rezultatul este graficul de mai jos. Dacă graficul vi se pare prea puţin explicit, este din cauza României, care practic distruge comparaţia. Este şocant să vezi dimensiunea expansiunii monetare care s-a realizat în anii de boom economic în România. Între 2003 şi 2008 masa monetară s-a mărit de aproape 6 ori, crescând de două ori mai accelerat decât în oricare din ţările analizate. Dacă dăm la o parte România şi ne concentrăm atenţia doar pe perioada 2003-2006 (în 2007 criza a izbucnit în SUA, iar creşterea ratei dobânzii de către Fed a …

Citeşte în continuare

Statul american nu mai este cel mai sigur debitor

Bloomberg ne informează că firme precum Berkshire Hathaway, Procter & Gamble şi Johnson & Johnson sunt considerate de investitori drept debitori mai siguri decât guvernul. Randamentele aferente obligaţiunilor emise de aceste companii au ajuns mai mici decât cele ale titlurilor de trezorerie, o situaţie rar întâlnită. Randamentul titlurilor emise de aceste companii sunt, în ordine, mai mici cu 0,035%, 0,060%, respectiv 0,030% decât randamentul bondurilor similare emise de SUA. Acum mai trebuie ca şi agenţiile de rating să admită că nu pot să mai acorde SUA nota maximă. Probabil încă aşteaptă OK-ul de la secretarul trezoreriei. Sau îşi imaginează cineva că agenţii acreditate de guvern vor da vreodată guvernului o altă notă decât cea pe care guvernul însuşi crede că o merită?

Citeşte în continuare