19 September 2020
Home / News (page 78)

News

Inginerii au pus la punct interzicerea soarelui. Pentru ce?

Geo-inginerii au pus la punct tehnologia aruncării în atmosferă a unei cantităţi mari de particule pentru a reducere temperatura Pământului. Ei susţin că simularea erupţiilor vulcanice ar reprezenta o metodă de 100 de ori mai ieftină de rezolvare a problemei încălzirii globale decât măsurile politice adoptate în prezent. Ceea ce mă face să mă mă gândesc la două lucruri: 1) oare această descoperire nu dovedeşte (pentru a n-a oară) că, de fapt, scopul urmărit de politicile environmentaliste nu este câtuşi de puţin “salvarea planetei”? 2) oare această descoperire nu va fi folosită rapid de stat pentru a ne oferi alte “binefaceri”? Cred că această întrebare merită însoţită de un fragment din Aventurile lui Jonathan Gullible (cap. 5) – o carte senzaţională pentru liceeni sau tinerii studenţi care vor să scape de sofismele economice care ne înconjoară: Abia intrat în oraş, Jonathan întâlni o femeie care ţinea un document lung, stând …

Citeşte în continuare

Deficitele pe anul 2009 ale Greciei şi României au crescut după ultimele estimări

Conform Eurostat, deficitul bugetar al Greciei pe 2009 a ajuns la 13,6% din PIB and counting, pentru că Eurostat mai analizează încă cifrele oferite de statisticienii greci în ceea ce priveşte swap-urile şi excedentul fondului de asigurări sociale, menţionând că deficitul ar mai putea fi revizuit cu încă 0,3%-0,5% din PIB. Deficitul bugetar al României a fost de 8,3% din PIB. Cifra este superioară celei stabilite conform metodologiei cash, de 7,2%, dar şi celei calculate conform ESA, de 8% (inclusă în Programul de Convergenţă trimis la Comisia Europeană). Firesc, datoria publică nu mai este nici ea 23%, ci 23,7% din PIB.

Citeşte în continuare

Regimul special al sporurilor

Conform INS, ponderea sporurilor în salariu variază considerabil de la un sector economic la altul, aşa cum arată graficul de mai jos. Sporurile şi primele sunt folosite cu precăderea la salarizarea personalului medical (reprezintă 41,2% din salariu), a minerilor şi petroliştilor (40,3%), a furnizorilor aşa-ziselor “utilităţi publice” – energie electrică, gaze (35,4%). În schimb, sporurile cele mai mici le primesc angajaţii din hoteluri şi restaurante (5,5%), comerţ (5,6%), servicii administrative şi suport (6,5%), bănci (8,6%), construcţii (10,5%) ş.a.m.d. Ce-i separă pe cei care primesc multe sporuri de cei care primesc puţine? Tipul slujbei: la stat sau la privat. Angajaţii la stat primesc multe sporuri, angajaţii din domeniul privat încasează puţine prime, bonusuri etc. – ca pondere în salariu. Statistica ilustrează foarte bine cum acordarea de beneficii a reprezentat un subterfugiu, o madalitate de creştere mascată a salariilor din sectorul public (tichetele de masă nu sunt luate în calcul si am …

Citeşte în continuare

Se repetă istoria ţintirii greşite a deficitului bugetar?

Trăim în era anticipărilor descrescânde privind deficitul şi al promisiunilor crescânde privind stăpânirea lui. Ultima dovadă: Mihai Tănăsescu a declarat că FMI ar putea reveni asupra ţintei de deficit bugetar convenită cu România, în condiţiile în care creşterea economică a fost revizuită în jos. Acum nu mai pare atât de important să atingem ţinta de deficit de 5,6% din PIB, ci „să menţinem trendul de descreştere a deficitului bugetar chiar dacă va avea loc o creştere uşoară a deficitului”. Istoria planificării deficitului bugetar seamănă din ce în ce în ce mai mult cu povestea de anul trecut, când acelaşi deficit a fost rectificat în mod repetat. Cu cât ţinta de deficit era mutată mai sus, cu atât promisiunile guvernului de a lua măsuri mai ferme de stăpânire a lui erau mai mari – fără a fi mai serioase. De fapt, episoadele de rectificare succesivă a deficitului şi succesiunea promisiunilor de …

Citeşte în continuare

Duce reducerea cheltuielilor publice la recesiune? Lecţia oferită de sfârşitul WW II

Toată lumea este preocupată de disponibilizarea bugetarilor, disponibilizare ca va rămâne mai mult la stadiul de discuţie, cred, pentru motive pe care nu le enumăr acum. Altceva vreau să discut azi. Anume convingerea unora că disponibilizarea a 100 000 de oameni va duce la creşterea şomajului, la reducerea cererii agregate şi la agravarea recesiunii (în consecinţă, chiar a situaţiei bugetare). Aceasta este poziţia tipic keynesiană. S-ar putea să mai continue recesiunea în România, nu neg. La modul cum abordează guvernul problema restrângerii cheltuielilor publice (anapoda, aşa cum am explicat mai devreme) nu m-ar mira. Un lucru trebuie să fie însă clar: reducerea cheltuielilor publice nu duce în sine la recesiune, nu bagă economia în criză. Dacă România va rămâne în criză va fi în ciuda, nu din cauza reducerii cheltuielilor publice. Astăzi nu vreau să ofer o explicaţie teoretică. Întâmplător, am recitit un articol extraordinar scris de doi buni istorici …

Citeşte în continuare

Cele mai stupide agenţii guvernamentale din lume

Un articol publicat de Foreign Policy. • The Backward Classes Bureau – cum ar veni, Oficiul pentru Înapoiaţi – reprezintă interesele populaţiei sărace (50%) din India. • Central Propaganda Department din China – adică Direcţia de Propagandă – asigură probabil rectificarea asimetriei informaţionale, diseminarea adecvată a rezultatelor politicii partidului • Committee for the Propagation of Virtue and the Prevention of Vice din Arabia Saudită – no comment • Ministry of Lands, Land Reform, and Rural Resettlement din Zimbabwe – face cam ce face ministerul omolog din România, dar mult mai efficient, pentru că de la înfiinţarea lui producţia agricolă a ţării a scăzut cu 50%. Dar birocraţie avem şi aici, în UE. Conform unui raport interesant, staff-ul agenţiilor guvernamentale ale EU a crescut cu 23% într-un singur an. Concret, personalul Community Fisheries Control Agency şi al Executive Agency for Competitiveness and Innovation s-a dublat. Dar, staţi calmi, European Centre for …

Citeşte în continuare

Câţi bugetari ar trebui concediaţi?

Greşită întrebare. Şi totuşi în ultima vreme mai multe persoane avizate s-au pronunţat pentru disponibilizarea unui oarecare număr de bugetari. Lucian Croitoru a spus 100 000. Andreea Vass explică pe larg de ce ar trebui să fie (maxim) 75 000. Dinu Patriciu spune că ar trebui să renunţăm la 4 din 5 funcţionari, adică la 600 000 de persoane, pe care să le înlocuim cu computere. Traian Băsescu a spus 300 000. Cine are dreptate? Pe scurt, nimeni. Statul nu poate să afle cât personal să concedieze. De ce? Pentru că nu este un întreprinzător privat, aţi uitat? Doar întreprinzătorii privaţi pot calcula economic, pot compara veniturile cu cheltuielile şi profitabilitatea diverselor activităţi. Statul nu poate calcula pentru că serviciile publice nu au valoare de piaţă, iar cheltuielile sunt oricum finanţate prin impozitare. Nu avem de unde şti dacă cumpărarea de Loganuri noi pentru Poliţie este o investiţie eficientă, pentru …

Citeşte în continuare

Mugur Isărescu şi cutia neagră

Guvernatorul BNR a afirmat recent că adoptarea euro în grabă ar echivala cu intrarea într-o cutie neagră, precum s-a întâmplat în cazul Greciei. Acesta este genul de afirmaţie care trebuie spart în 14 şi explicat pe fiecare bucăţică în parte, dacă vrem să dobândim o înţelegere cât de cât adecvată asupra problemei. În primul rând, ca să ajungi în situaţia Greciei nu-ţi trebuie prea mult talent. E suficient să cheltuieşti şi să te împrumuţi fără discernământ. E adevărat că aderarea la zona euro i-a lărgit guvernului grec libertatea de acţiune, în sensul că a făcut posibil free-riding-ul la scară europeană (e mai uşor să te împrumuţi atunci când moneda naţională este euro, deoarece riscul valutar dispare iar bazinul economisirilor denominate în euro este uriaş). Pe de altă parte e la fel de adevărat că Grecia a falsificat statisticile cu ani buni înainte să adere la euro, astfel încât nu-i putem …

Citeşte în continuare

Boom imobiliar incredibil în Canada şi în China

Am descoperit acest blog dedicat boom-ului imobiliar din Vancouver şi împrejurimi. Întâmplările povestite frizează paranormalul. Câteva exemple: • Cineva a scos la vânzare o casă cu 3 camere la preţul de 799K. Duminica trecută cumpărătorii au stat la coadă pentru a o vizita, iar preţul licitat a ajuns la 910K, unul dintre doritori fiind atât de disperat încât i-a promis agentului imobiliar 25K dacă îl ajută să intre în posesia locuinţei • Cea mai căutată meserie este cea de agent imobiliar; sunt prea puţini agenţi faţă de câte proprietăţi sunt scoase la vânzare, iar aceştia muncesc 18 ore pe zi, 7 zile pe sătămână. • Oamenii alocă mai mult timp cumpărării unei maşini decât cumpărării unei locuinţe. Puţin mai departe, în China, preţurile la imobiliare au crescut cu 12% în martie, adică mai mult decât creşte bursa de la Bucureşti – care se situează oricum în top-ul mondial al rally-urilor …

Citeşte în continuare

Calculatorul datoriei Greciei

De aici. Poate vi se pare distractiv. Modificaţi variabilele din zona oranj în funcţie de ce vă dictează talentul anticipativ sau dorinţa de amuzament şi veţi vedea rezultatul. Eu am modificat deficitul bugetar primar la -3% anul viitor şi 0% ulterior; de asemenea, creşterea economică am considerat-o 1% anual; Apare o diferenţă uriaşă, de 15 puncte procentuale în valoarea datoriei.

Citeşte în continuare

Să nu faci ce spune popa, ci ce face popa

Îl ştiţi pe George Soros, cel care a scris cărţi povestind cât de iraţională este piaţa? Cea mai bună replică pentru cei care acuză iraţionalitatea pieţei ne-o oferă el însuşi: When I see a bubble, I buy that bubble, because that’s how I make money (George Soros) De fapt, ca să bagi banii în buzunar, mai trebuie să îl şi vinzi. Dar asta este o problemă secundară. Citiţi şi articolul de azi din Gândul. Este optimist dacă crede că mai durează 8 ani până ne prăbuşim.

Citeşte în continuare

Incertitudine şi ignoranţă în politica valutară

Recent a avut loc la BNR conferinţa A fi sau a nu fi competitiv – o dezbatere necesară. Cea mai interesantă lucrare prezentată a fost cea mai teoretică dintre ele, adică “Trinomul curs real de schimb – competitivitate – creştere economică” susţinută de profesorul Moisă Altăr. Ce ne spune domnul profesor despre cursul de schimb? Cursul de schimb este “O variabilă macro care nu are sens la nivel micro”; “Metaforic, cursul de schimb măsoară “temperatura” sistemului economic, la fel cum în fizică temperatura măsoară variaţia energiei, în raport cu variaţia entropiei sistemului” “Variabilă extrem de dificil de modelat, fiind greu de identificat: – factorii determinanţi – relaţiile funcţionale dintre curs şi factorii determinanţi” “Variabilă dificil de prognozat pe termen scurt, deoarece descrie un proces stochastic de tip random walk” And more… Cum ar veni, noi nu prea ştim nici ce determină cursul de schimb, nici care ar fi nivelul de …

Citeşte în continuare

Sindicalismul şi depopularea

Numărul 1 pe 2010 al Cato Journal este dedicat sindicalismului şi efectelor sale. Din cele 12 articole care abordează o gamă largă de probleme specifice (sindicalismul în educaţie, sindicalismul şi competitivitatea SUA, sindicatele şi vânătoare de favoruri, legislaţia muncii şi calitatea vieţii ş.a.) am remarcat articolul lui Stephen J. K. Walters, Unions and the Decline of U.S. Cities. Lucrarea se referă la motivele depopulării oraşelor americane, autorul criticând teoria conflictului rasial (conform căruia depopularea are la bază conflictul dintre albi şi negri) respectiv teoria preferinţei mediului rural (confom căreia oamenilor pur şi simplu nu le mai place să stea la oraş), arătând că acestea nu explică de ce inclusiv negri emigrează în afara marilor oraşe sau de ce anumite metropole, precum New York sau San Francisco nu au fost afectate de depopulare. Autorul propune ascensiunea sindicalismului drept cauză principală a acestui fenomen.

Citeşte în continuare

Cât profit fac băncile în timp de criză?

Graficul de mai jos, postat de Paul Kedrosky, arată unde ajung banii dumneavoastră după ce guvernul în ia prin impozitare, împrumut de la FMI sau inflaţie, la libera alegere a discreţiei politice. În profiturile băncilor, care aproape au atins nivelul dinaintea crizei – criză din care de fapt încă nimeni nu a ieşit de tot. Se pare că este foarte greu să pierzi bani dacă eşti bancher, oricât de mult te-ai strădui, foarte rar îţi iese (Lehman Brothers este o excepţie care confirmă regula).

Citeşte în continuare