20 September 2020
Home / News (page 70)

News

Super-explicație pentru multiplicatorul negativ

Casey Mulligan de la Chicago University îi învață (fără să realizeze?) pe krugmanieni de ce multiplicatorul este supraunitar doar la klingonieni: Uite o explicație simplă care arată de ce multiplicatorul ar putea fi zero. Într-un scenario, guvernul cumpără lucruri care sunt atât de utile încât cetățenii le-ar cumpăra ei înșiși. Odată ce guvernul intervine și cumpără aceste lucruri în numele cetățenilor, sectorul privat încetează să le mai cumpere, iar cheltuielile totale rămân constant, atât ca valoare totală cât și în ceea ce privește structura achizițiilor. Întrebarea de baraj e următoarea: Deci, să înțelegem că dacă guvernul cumpără lucruri mai puțin utile (pe care cetățenii nu le-ar cumpăra), atunci multiplicatorul este pozitiv și, deci, o vom duce mai bine?! Absurd! Ceea ce demonstrează că, dacă e să dăm un sens multiplicatorului cheltuielilor publice, atunci trebuie să recunoaștem că el este în realitate negativ. Doar dacă guvernul ar dislocui perfect achizițiile private …

Citeşte în continuare

Paul Krugman vs. Niall Ferguson

Paul Krugman insistă că keynesianismul nu a dat faliment, deoarece nu a fost exersat îndeajuns (fir-ar să fie… am aruncat comunismul la gunoi… poate ne-am grăbit!). Trebuie să cheltuim mai mult și vom ieși din criză. 800 de miliarde nu ne salvează. Trebuie să cheltuim trilioane! Din păcate legea rarității nu poate fi încălcată. Nici legea gravitației. Când cineva va demonstra că este posibil să te ridici în aer prin simplul fapt că te tragi de păr în sus, atunci voi fi dispus să cred că este la fel de posibil să-ți crești nivelul de trai prin simpla tipărire de bani și prin indatorare perpetuă. Niall Fergusson: “To those of us who first encountered the dismal science of economics in the late 1970s and early 1980s, the current debate on fiscal policy in the western world has been – no other word will do – depressing.” Albert Einstein: “Doing the …

Citeşte în continuare

Matematica în economie

Nu, nu voi spune nimic despre acest subiect, dar cred ca este foarte bine sa îi ascultați pe alții. Azi de la ora 16 în Aula ASE are loc prima sesiune din seria de conferinte a Societății Române de Economie, “Matematica în economie”. Principalul speaker este Marius Spiridon, despre care vă pot spune că merită să te întorci din vacanță ca să îl asculți. În ceea ce mă privește, cu Marius Spiridon a început totul. Mi-a fost profesor în ultimul an de facultate. Pentru majoritatea colegilor mei de la REI orele de seminar pe care le-am petrecut cu el au avut efectul unei găleți cu apă rece turnată în cap. Spiridon mi-a oferit nu doar șansa lărgirii considerabile a orizontului intelectual (până să-l cunosc citisem lucrările mai filozofice ale lui Hayek, deci ideile pe care le vehicula nu era complet noi), ci mai ales ocazia de a aprofunda cunoașterea economiei …

Citeşte în continuare

Băncuțe private cu fisă

De multe ori e greu să găsești o bancă liberă în parc. Nu e întâmplător. Orice bun sau serviciu furnizat gratis tinde să beneficieze de o cerere atât de mare încât să se pună problema exploatării excesive. Simultan, gratuitatea descurajează producția, astfel încât apare penuria. Dar ce-ar fi dacă firmele private (și nu primăria) ar monta băncuțe în parc? Ar trebui ca acest serviciu să fie remunerat, altminteri nimeni nu ar instala băncuțe. Evident, serviciul este remunerat și în prezent, că doar nu există nimic gratis, doar că publicul nu vede costul acestuia, pierdut în meandrele bugetelor publice… finanțate prin impozite. Deci, am putea privatiza băncuțele din parc. Șederea pe bancă ar devein un serviciu plătibil direct, la fel cum este parcarea. Iată cum: PAY & SIT: the private bench (HD) from Fabian Brunsing on Vimeo. Puțină tehnologie asigură dreptul de excluziune și permite astfel alocarea băncuțelor către cei care …

Citeşte în continuare

Avem credite neperformante și noi, în România!

Anul trecut vă povesteam cum oficialii sistemului bancar românesc negau cu vehemență că ar ascunde ceva sub preș. Apoi statisticile au arătat timid cum restanțele românilor la credite cresc. Acum două săptămâni v-am prezentat un studiu al BNR confom căruia creditele neperformante au ajuns la 10% (e vorba de restanțe mai mari de 90 de zile). Un raport al Băncii Centrale din Austria este mult mai tranșant. Băncile românești aveau deja în 2009 credite neperformante de 25% din portofoliu. Deci atunci când oficial nu aveau deloc! Vă amintesc că între timp recesiunea s-a accentuat, taxele au crescut, salariile s-au redus. Iar în toamnă vom avea concedieri de bugetari plus scumpirea energiei termice. Ce ziceți, fixăm ținta de credite neperformante la 50%?! Părerea mea este că ne îndreptăm vertiginos spre situația cu care ne-am confruntat în anii 1990, când creditele neperformante erau de 70% iar BNR însăși declara că starea sistemului …

Citeşte în continuare

Senzaționalul raport Erste despre aur

Divizia de cercetare a Erste Group a scris un raport despre meritele investiției în aur. Până aici nimic spectaculos. Deosebit este însă tonul general al lucrării, vehemența cu care subliniază carențele sistemului monetar actual – o prezentare de manual din perspectiva Școlii Austriece de economie – previziunile sumbre referitoare la criza datoriei publice și importanța aurului ca rezervă de valoare. Merită citit rând cu rând și bătut în perete. Lucrarea se intitulează IN GOLD WE TRUST. Începe prin a arăta cum investiția în aur a bătut orice altă investiție financiară pe parcursul ultimilor 9 ani, continuă demonstrând că în prezent nu putem vorbi de un bubble al aurului (la fel cum am avut bulă speculativă imobiliară), arată schimbările survenite în politicile monetară și bugetară de când cu criza și, în final, anticipează un preț al aurului de 2300 de dolari pe uncie. Totul în 70 de pagini. Așa arată cuprinsul: …

Citeşte în continuare

Intelectualii față cu impozitarea

Peste 100 de scriitori, jurnalişti, actori, regizori, muzicieni şi artişti plastici au semnat o scrisoare de protest față de creșterea impozitării drepturilor de autor. Zic ei: Impunerea CAS pe drepturile de autor, în dispreţul Constituţiei României şi a unor legi naţionale şi internaţionale care apără proprietatea intelectuală, ne obligă pe noi, semnatarii acestei scrisori de protest, creatori şi deţinători de drepturi de autor, să protestăm cu fermitate şi să cerem Guvernului României ori Curţii Constituţionale să corijeze o decizie neconstituţională şi care îi va face pe cei mai mulţi dintre deţinătorii de drepturi de autor să trăiască la limita de jos a subzistenţe… Guvernul României nu trebuie să pună niciodată biruri sociale pe creaţie, pentru că rezultatele acesteia nu sunt produse de serie, sunt produse unicat!, chiar şi atunci când un jurnalist ori un scriitor scrie un text critic la adresa guvernării sau a clasei politice. Talentul, harul şi travaliul …

Citeşte în continuare

De citit: prea mare importator de arme ca să cazi, piața rinichilor și Barcelona FC

Multe lucruri interesante am citit în ultima săptămână. Vă împărtășesc câteva. • Grecia este al cincilea importator de arme din lume și primul din Europa. În ultimii 10 ani a cheltuit în acest scop 16 miliarde euro. Dacă Grecia pică vă dați seama că Germania nu mai are cui să vândă 4 submarine în valoare 1,8 miliarde, iar Franța rămâne cu 6 fregate și 15 elicoptere pe stoc. Dacă nu vă dați seama atunci citiți aici. • Via Marginal Revolution. Despre celebra tezaurizare care supposedly impinge economia în recesiune. Cele mai mari firme din IT păstrează 27% din active cash. Google are 58% din active în formă lichidă sau creanțe pe termen scurt. Întrebate fiind, aceste firme zic că păstrează cash tocmai pentru a face față oportunităților, nu pentru că se tem de faliment. Până și spitalele stau pe bani lichizi și nici în cazul lor nu se poate vorbi …

Citeşte în continuare

Câte ceva despre calitatea învățământului și tehnologia evaluării

Calitatea învățământului românesc scade. Cel mai bun exemplu – șocant chiar pentru cei care mai au suficientă sensibilitate pentru a face diferența dintre normal și anormal – a fost dat de rezultatele examenului de Bac. Doar 69% dintre elevii care s-au prezentat la examen au promovat, o rată cu 12 pp sub cea din anul 2009, când s-a înregistrat o promovabilitate de 81,47%. În București rata promovabilității este și mai scăzută, de doar 59%, cu 17 pp mai redusă ca cea de anul trecut. Asta în ciuda nivelului de dificultate sensibil mai scăzut al subiectelor din 2010. Încet-încet vom ajunge la situația ca doar jumătate din elevii de liceu să promoveze bacalaureatul. Mă aștept însă ca clauza ceteris paribus să nu se aplice și comitetele și comițiile să formuleze subiecte cu un grad din ce în ce mai redus de dificultate. Nimeni nu are nevoie de mai puțini promovați: nici …

Citeşte în continuare

Ce ar trebui să știe președintele despre economie, consum și investiții

Ieri președintele României a opinat că un eventual nou împrumut extern ar trebui dedicat investițiilor și nu consumului: “Soluţia distrugerii viitorului României, asta e soluţia dacă mai luăm o dată bani . Eu sunt de acord să mai luăm bani în 2011 dacă îi ducem numai în dezvoltare. Adică, propunerea mea publică este să trăim din ce producem, iar ce împrumutăm să cheltuim numai pentru dezvoltare, să facem diguri, autostrăzi. Noi de 12 ani împrumutăm bani, adică avem bugete cu deficit şi dedicăm banii consumului.” În primul rând „eventual” înseamnă „sigur”. Am spus și îmi mențin predicția că în 2-3 ani datoria publică a României va depăși 60% din PIB, printre altele din cauza contractării unui nou împrumut de la FMI. Nu-ți trebuie modele matematice ca să ajungi la această concluzie, îți trebuie un minim realism. În al doilea rând – și mai important – aceste împrumuturi publice nu vor …

Citeşte în continuare

Creditele neperformante urcă vertiginos

Ieri a avut loc la BNR seminarul “Evoluţii ale portofoliului bancar: riscuri şi alternative”. Graficul de mai jos este extras din lucrarea doamnei Rodica Popa, “Creditele neperformante – metodologii și comparații” și confirmă informațiile pe care le am din sistemul bancar, conform cărora problema creditelor restante este foarte serioasă. Din al doilea grafic se observă creșterea disproporționată a restanțelor companiilor față de cele ale persoanelor fizice; de asemenea, că dinamica restanțelor nu este influențată de riscul valutar.

Citeşte în continuare

Fotbal cu stimulente perverse

A gândi economic înseamnă a conştientiza importanţa stimulentelor în acţiunea umană. Deciziile presupun un calcul al costurilor şi beneficiilor. Indivizii răspund stimulentelor deoarece acestea schimbă costul de oportunitate al diverselor acţiuni ce pot fi întreprinse. Stimulentele depind de cadrul instituțional – altfel spus, de regulile jocului. Drepturile de proprietate îndeplinesc un rol esențial în formularea regulilor. Dacă proprietatea privată „face legea”, atunci indivizii sunt motivați să conserve resursele de care dispun și să folosească indirect aceste resurse spre beneficiul celorlalți. În schimb, proprietatea publică generează stimulente perverse: diminuează grija cu care sunt tratate resursele și descurajează oamenii să planifice pe termen lung luând în considerare interesele celorlalți. Dar ideea că regulile impun stimulente are o relevanță mai generală, fiind valabilă în cazul oricărei interacțiuni între indivizi. Inclusiv în cazul unui joc, de exemplu în cazul jocului de fotbal. Principalele reguli ale acestui joc sunt larg cunoscute: cele două echipe trebuie …

Citeşte în continuare

Pariați pe leu – varianta Isărescu

În zilele în care leul prindea viteză auzeam mulți economiști care ne asigurau că în niciun caz nu ne paște un curs de 5-6 lei pentru un euro. Unul dintre ei declara în urmă cu vreo lună că actuala criză din România are nota 9 (pe o scară de la 1 la 10), afirmând astfel că suntem în pragul colapsului. Dar, când a venit vorba de cursul de schimb, cu toții s-au repezit să ne liniștească. Desigur, nu am înțeles cum poți sta liniștit dacă avem o criză de nota 9, dar în fine… poate că era vorba doar de o criză de nervi, vorba fostului președinte Emil Constantinescu, și nu am înțeles eu gluma. În acele zile îmi venea să le cer tuturor să pună pe masă extrasele de cont. Să vadă și poporul în ce monedă economisesc cei care nu cred în pericolul deprecierii. Acum mă simt răzbunat. …

Citeşte în continuare

Planificarea râurilor și inundațiile

Anul acesta vocile care reclamă responsabilitatea politicii de, scuzați expresia, îmbunătățiri funciare (prin… „sistematizarea apelor”) în ceea ce privește declanșarea inundațiilor din ultimii ani s-au auzit din ce în ce mai tare. Nu sunt un specialist în materie dar se pare că planificarea apelor are aceleași păcate ca și planificarea urbană și planificarea economică în general. În timpul comunismului, mai cu seamă în perioada 1970-1989 s-au efectuat îndiguiri și desecări pe o suprafață de 3 milioane de hectare. În urmă cu câțiva ani, premierul Tăriceanu declara: Platim pretul pentru lucrarile facute in perioada de agricultura extensiva, cand terenurile au fost date, nu redate, agriculturii… Platim pretul pentru lucrarile facute in perioada de agricultura extensiva, cand terenurile au fost date, nu redate, agriculturii… Lucrarile de indiguire a Dunarii, de desecare fortata, atribuirea acestor terenuri agriculturii se dovedesc extrem de paguboase… Daca nu se executau aceste desecari, probabil ca spargerea digurilor nu …

Citeşte în continuare