15 July 2020
Home / News (page 5)

News

Caracatița – noua emblemă oficială a spionajului american

Pontul vine de la Marginal Revolution. Ceea ce dovedește definitiv una din două: fie (1) lumea a degenerat în așa hal încât poti să îi spui în față (ba chiar să îi desenezi) că este cobai într-un reality show Big Brother produs de guvern și nimeni nu se supără, fie (2) elitele intelectuale care teoretic ar trebui să populeze stratul superior al birocrației statului, mai ales agențiile de informații, au fost înlocuite prin efectul pervers al concurenței politice cu personaje mediocre. De Moș Nicolae, National Reconnaissance Office – agenția guvernului SUA însărcinată cu gestionarea sateliților de spionaj – a lansat un nou satelit, NROL 39, care poartă de fapt 12 “nanosateliți” cu scopul de a experimenta și perfecționa noile tehnologii de culegere a datelor. Dacă intrați pe site-ul ei le descoperiți lozinca: SUPRA ET ULTRA. Emblema acestei misiuni este:   Aici aveți o poză dinainte de lansare:   Alex Tabarok comentează: …

Citeşte în continuare

Șomajul în SUA a atins 7%. Game over pentru “bursieri”?

Rata șomajului a coborât și luna trecută și a atins pragul fatidic de 7%. Să ne amintim: în iunie Bernanke a zis că Fed va începe să reducă ritmul în care tipărește bani spre sfârșitul anului și că va înceta complet QE în momentul în care rata șomajului va atinge 7%, lucru pe care el îl prognoza să aibă loc în vara lui 2014. Acum, dacă rata șomajului a ajuns mai devreme la nivelul targetat, e vreo problemă?! Bernanke a anunțat deja în toamnă că se mai gândește dacă reduce injecția de 85 de miliarde lunar. Sunt curios ce va spune acum. Probabil va spune că deși șomajul a atins cifra sperată de el, economia tot nu se simte bine și mai trebuie nițică expansiune monetară. Probabil acum caută alt alibi pentru politica inflaționistă. Sau poate rațiunea va prevala și momentul inevitabil în care robinetul cu bani se va opri, …

Citeşte în continuare

Autostrăzile astea le veți plăti voi, și urmașii voștri, și urmașii urmașilor voștri, în veacul vecilor!

Guvernul nu a realizat un calcul cost-beneficiu al autostrăzilor pe care plănuiește să le construiască. Dacă îndrăznești să deschizi discuția despre durata lor de amortizare, vei fi imediat catalogat drept înapoiat, pentru că „nu are sens să ne gândim în cât timp se amortizează autostrada”, ea este… scuzați expresia, un bun public. Am arătat de ce acest mod de a pune problema denotă în opinia unora o problemă neuronală, oricum un dispreț absurd față de alocarea rațională a resurselor pe baza calculului economic. Este cât se poate de normal să comparăm costurile cu beneficiile unei acțiuni și să concluzionăm dacă respectiva activitate este rentabilă sau nu. În fond, concurența pentru profit este motorul economiei de piață și al acțiunii umane în general – inclusiv în politică – iar cine neagă așa ceva devine ridicol. Dacă statul nu s-a gândit la o comparație costuri-beneficii (De ce nu mă miră? Pentru el …

Citeşte în continuare

Muzeul Marilor Proiecte

Cea mai bună idee care mi-a fost transmisă în această dimineață. Să înființăm un Muzeu al Strategiilor Guvernamentale: Sa pornim o Campanie pentru Salvarea Strategiilor Guvernamentale de Interes National ce zac acum prin rafturi, prafuite, uitate pana si de cei care le-au facut. Sustineti Strategiile! Avem nevoie de Muzeul Strategiilor pentru Dezvoltare Durabila. 23 de ani de “strategii nationale” se pot duce pe Apa Sambetei si nimeni nu zice nimic. Munca a milioane de bugetari ce s-au luptat ani la randul cu tabelele in Excel si copiatoarele de birou ramase fara toner, dezbaterile extrem de interesante de prin hoteluri la mare sau sali de conferinte in Bucuresti, eforturile lor supraomenesti pentru binele nostru general, se pot pierde pentru totdeauna. O tara fara “strategii” e o tara fara trecut! Nu aruncati Strategia la cos daca nu mai are nevoie nimeni de ea. Locul ei nu e la cosul de gunoi (cosul de …

Citeşte în continuare

Ce locuri de muncă voi distruge ca urmare a accizei de 7 cenți

Aseară am participat la o dezbatere televizată despre buget împreună cu profesorul Mircea Coșea și consilierul primului ministru Cristian Socol. În cursul discuției am auzit din nou argumentul că acciza de 7 cenți va fi folosită pentru construcția de autostrăzi, ceea ce va antrena un efect multiplicator în economie, contribuind la crearea de locuri de muncă în România. Fără să intru în detalii privind eroarea conținută în acest argument, țin să precizez faptul că acciza de 7 cenți va avea și un efect demultiplicator – adică va distruge locuri de muncă. Despre acest efect nu vorbește nimeni, dar el există. Deoarece acciza afectează bugetul cetățeanului – al adevăratului cetățean, nu “bugetul cetățeanului” prezentat de guvern) – venitul disponibil al acestuia va scădea și, în consecință cheltuielile sale se vor reduce afectând industriile al căror client era până în prezent. Concret, impactul accizei asupra bugetului cetățeanului Bogdan Glăvan pe anul 2014 va …

Citeşte în continuare

LOL Grecia: jumătate din familiile monoparentale trăiesc în sărăcie

Cum v-am tot zis, așa ceva s-a mai întâmplat doar pe timp de război. Pe timp de pace nimeni nu a fost capabil să aibă o asemenea “realizare”. Felicitări guvernului, FMI, UE și celor care au înghiți găluștile oficiale. În afară de informația conținută în graficul de mai jos, este bine să știți că ponderea familiilor cu copii care nu își permită să-și încălzească corespunzător locuința a crescut de la 13,1% în 2003 la 24,3% în 2012, adică s-a cam dublat. De asemenea, 46,3% dintre familiile cu copii aveau datorii (la diverse facturi sau credite).

Citeşte în continuare

România nu este guvernată, România este controlată

Una din ideile pe care le-am spus într-un interviu acordat ziare.com: La noi e nevoie sa scada taxele, incepand cu taxele pe munca si mai departe cu celelalte, cu TVA, cu impozitul pe venit si pe profit, pentru ca tarile din jurul nostru le au mai mici. Daca ne uitam la ele, vedem ca si colecteaza mai multi bani pentru ca, desigur, cu cat sunt taxele mai mici cu atat sunt mai suportabile. Un stat inteligent ar reduce taxele, este o lectie care s-a predat incepand cu anii ’80 in Statele Unite de administratia Reagan, in Marea Britanie de Margaret Thatcher. Unii au invatat… Ei bine, noi traim intr-un stat atat de prost! Sau mai bine zis avem o guvernare care se uita inainte doar pe termen foarte, foarte scurt, incat nici macar aceste lucruri elementare nu sunt luate in calcul. Eu sunt convins ca cei care conduc Romania inteleg lucrurile …

Citeşte în continuare

Autostrăzile – obiectul fantastic al guvernelor României

Psihanaliștii interesați de economie au inventat un concept pentru a vorbi despre obsesiile cuiva: obiectul fantastic. Obiectul fantastic este precum lampa lui Aladin, pe care dacă o freci poți obține ce vrei. Este lucrul ultim (fundamental) pe care ni-l dorim cu toții. În orice meserie există obiecte fantastice. De pildă, literatura pe Emotional finance vorbește despre acțiunile-minune tranzacționate la bursă, care își măresc valoarea fenomenal și pe care fiecare investitor ar vrea să le aibă în portofoliu. Desigur, nimeni nu știe exact care sunt acestea, dar fiecare visează să pună mâna pe o asemenea investiție, care să-l transforme peste noapte într-un mogul. Politicienii au și ei obiecte fantastice. De pildă, investiția în educația publică sau politica anti-teroristă – în numele căreia poți să interzici nenumărate libertăți și să pornești câte războaie vrei fără să câștigi mare brânză în termeni de cunoaștere sau securitate – atestă dificultatea cu care guvernele acceptă …

Citeşte în continuare

Indiferent de prețul carburanților, acciza provoacă sărăcie

Guvernul nu mai știe ce să facă pentru a calma publicul speriat de introducerea unei noi accize de 7 cenți la carburanți. Inițial s-a spus că acciza nu este impozit. Apoi, ministerul finanțelor a anunțat că impactul va fi de 30-40 de bani pe litru. Ulterior am aflat că guvernul și BNR așteaptă un impact inflaționist (deci o creștere a tuturor prețurilor) de 0,2 puncte procentuale. După care un consilier al primului ministru a anunțat că impactul accizei “va avea mai degrabă un impact nesemnificativ asupra prețurilor”. În fine, luni ni s-a spus că „impactul va fi minor, aproape de zero”. Sună atât de bine încât, zău, în condițiile acestea nu mai știu cum putem răzbi împotriva deflației (o altă justificare invocată de guvern). În fine, după atâtea rectificări riscul de a ne încurca în declarațiile oficiale devine deja periculos. Drept urmare azi voi critica poziția guvernului pornind de la …

Citeşte în continuare

Investițiile din economie, aproape de nivelul din 2011 în termeni reali

Investițiile nete din economie au scăzut în trimestrul III din 2013 față de trimestrul corespunzător din 2012 cu 10%. Cumulat, de la începutul anului investițiile au scăzut cu 5,5% față de perioada similară din 2012. Așa arată valorile în prețuri curente. Însă dacă ajustăm cifrele cu deflatorul PIB obținem o imagine mai reală a ce se întâmplă cu investițiile. Vedem că după un zvâc în 2012 au scăzut aproape de nivelul înregistrat în 2010-2011, când eram pe fundul crizei. S-ar părea că, deocamdată, din punctul de vedere al investițiilor, n-am ieșit din criză. Și poate că este mai bine așa, căci oricum atunci când investeam mult o făceam prost. Desigur, între două rele – să investești mult și prost, respectiv puțin și prost – e destul de greu de ales. Sau poate că mă înșel și acum investim mai înțelept, grație impozitelor mai mari care, nu-i așa, te responsabilizează.   …

Citeşte în continuare

Secretul unui eșec: România a investit relativ mult și prost

Rețeta creșterii economice include ca ingredient principal acumularea de capital. Acumularea de capital este cea care permite extinderea proceselor de producție și încorporarea unor noi tehnologii, mai eficiente, de natură să sporească producția agregată și, prin urmare, nivelul de trai. Dar nici o rețetă nu se bazează pe un singur ingredient. Dacă vrem să coacem un cozonac avem nevoie de făină, desigur. Dar doar cu făină nu vom reuși să obținem nimic comestibil. Avem nevoie de câteva ingrediente complementare. La fel este și rețeta creșterii economice – ea presupune nu doar acumularea mecanică de capital, ci și investiția înțeleaptă a acestuia, lucru posibil doar dacă anumite condiții instituționale sunt îndeplinite: impozite mici, stabilitate economică, o piață a creditului sănătoasă, mediu concurențial autentic. Dacă aceste ingrediente instituționale nu sunt întâlnite în practică, atunci acumularea de capital nu va duce la creștere economică, ci doar la risipirea resurselor. La fel cum, prin …

Citeşte în continuare

Goana după dobândă negativă în epoca raționalității descrescânde

Acest articol a fost publicat ieri în Contributors. În lumea academică de peste ocean s-a iscat luna aceasta o nouă controversă: are nevoie economia de o rată negativă a dobânzii? Cel care a sugerat un răspuns afirmativ este Lawrence Summers, președinte al universității Harvard – susținut îndeaproape de Paul Krugman și alți scutieri ai socialismului monetar. Iată ce spune Summers: „Nu s-a terminat nimic… Va trebui ca în anii care urmează să ne gândim la modul în care vom administra o economie în care rata nominală zero a dobânzii reprezintă un inhibitor cronic și sistemic al activității economice, ținând economia jos, sub nivelul ei potențial.” Paul Krugman explică mai clar: “Definiția pe care o oferă Larry situației economice actuale este identică cu a mea. Deși el nu vorbește de capcana lichidității, pornește de la premisa că trăim într-o economie în care politica monetară este practic constrânsă de pragul zero sub …

Citeşte în continuare

Banca Mondială: programele de ajutorare a debitorilor duc la hazard moral

Din Global Financial Development Report 2014. Printre lucrurile care mi-au atras atenția se află și acest grafic de la pagina 100. Este vorba de un studiu care a fost făcut în India pentru a măsura consecințele ștergerii de către guvern a datoriilor fermierilor în anul 2008. Magnitudinea acestui program a fost de 1,7% din PIB și a venit în ajutorarea a circa 40 de milioane de familii de țărani. Consecința? Hazard moral. Cine este asistat devine dependent de stat și acționează mizând pe faptul că statul o să îl scutească și în viitor de datorii. Ștergerea datoriilor nu face decât să îi stimuleze pe beneficiarii măsurii să se împrumute în mod nechibzuit în viitor, determinând creșterea împrumuturilor neperformante.  Văzând acest grafic îmi fuge mintea la bravele noastre companii de stat, cu catralioane de lei datorii, cu arierate, compensări și iertări fără număr. Istoria a demonstrat că degeaba a șters statul …

Citeşte în continuare

România are stagcreștere: crește PIB fără să scadă șomajul

Una din cele mai interesante informații pe care am văzut-o în ultimele zile vine de la Florin Cîțu și spune așa: deși PIB crește de 3 ani de zile și s-a apropiat de nivelul atins înaintea crizei, avem cu circa 400000 de locuri de muncă mai puține. Cu alte cuvinte, PIB-ul a crescut, dar fără prea multe locuri de muncă în plus.  Numărul locurilor de muncă pierdute și nerecuperate încă este important: reprezintă 8% din întreaga piață a forței de muncă. Care să fie explicația? Să funcționeze economia României într-un mod mai productiv decât o făcea înainte de criză – adică să producă aceeași cantitate de bunuri și servicii dar cu mai puțini lucrători? Să fie din cauză că evoluția PIB a fost determinată în mod decisiv de creșterea exporturilor (industria auto) și de condițiile meteo favorabile pentru agricultură – așadar de doar câteva sectoare care, evident, nu au putut …

Citeşte în continuare