15 July 2020
Home / News (page 4)

News

Legea amnistiei stimulează consumul și economia

Hotii

Unul dintre cei care au intrat astăzi în direct prin telefon cu Moise Guran la Europa FM a venit cu o explicație genială a importanței eliberării pușcăriașilor: aceștia vor comite noi infracțiuni, vor deposeda oamenii de mobilă, aparate etc., iar aceștia din urmă vor fi astfel stimulați să-și cumpere unele noi, determinând creșterea consumului și, mai departe, creșterea economiei – probabil inclusiv sporirea încasărilor la buget. Persoana de care vorbesc era evident sarcastică. Dar ideea sa batjocoritoare este răspunsul perfect dat celor care susțin altminteri că dezastrele sunt bune pentru economie. De exemplu, Paul Krugman spune că ar fi meritat să fi trăit cu pericolul unei invazii extraterestre, doar așa oamenii ar fi cheltuit mai mult și ar fi scos economia din criză mai repede. Ministrul bugetului din România afirma acum câteva săptămâni că mărirea accizei la carburanți va stimula consumul, deoarece va alimenta cheltuielile statului. Mă mir, așadar, că …

Citeşte în continuare

Israel: reducerea statului nu dărâmă, ci crește economia

În 1990 cheltuielile publice se cifrau în Israel la 56% din PIB, punând această țară pe locul 2 în grupul țărilor dezvoltate, fiind întrecută doar de Suedia, dragostea mea. Israelul se lupta să stopeze hiperinflația – normal, războiul se alimentează cu bani tipăriți – și să pună economia pe picioare. De atunci statul a dat înapoi, cheltuielile publice ajungând în prezent la aproximativ 42% din PIB. Dacă privim graficul de mai jos, realizat pe baza datelor din World Economic Outlook Database, ne arată că în anii 2000 veniturile și cheltuielile publice au scăzut rapid, aproape cu 1% din PIB în fiecare an. În același timp, PIB real a crescut cu 50%, adică cu un ritm mediu de 3% pe an, triplu față de ritmul mediu înregistrat de România în două decenii de la Revoluție. Stanley Fisher, fostul guvernator al Băncii Israelului și posibil viitor viceguvernator al băncii centrale a SUA, …

Citeşte în continuare

Să ne amintim clasamentul libertății presei

Vă plângeți că presa nu relatează manifestațiile din centrul capitalei? Vă plângeți că libertatea de circulație este restricționată la Pungești pentru a… garanta proprietatea privată?! Vă plângeți că interesele politice stabilesc ce se difuzează și ce nu? Ei bine nu vă înșelați. Întâmplător am dat peste clasamentul mondial al libertății presei, publicat la începutul anului de Reporters without borders. M-am gândit că e distractiv să postez această situație, chiar dacă ea va fi revizuită curând. Sunt tare curios să văd cu cine ne învecinăm în următorul clasament. Dacă îmi aduc bine aminte cu țările africane suntem destul de apropiați și la nivelul poverii fiscale. N-avem ce face, asta-i soarta. Nu e absolut, dar absolut nici o legătură între un stat care te taxează de te rupe și libertatea de exprimare. Tot așa, de pildă, faptul că Grecia este pe locul 84, între Togo și Kosovo, nu are absolut nici o …

Citeşte în continuare

De ce să ies în stradă?

Problema acțiunii colective ilustrată excelent de poza de mai jos.   Teoria spune că coagularea unui grup se face, asemenea oricărei acțiuni umane, pe baza unui calcul cost-beneficiu: ce-mi iese dacă strig cu voi în stradă, respectiv ce pierd dacă stau în frig? Atunci când beneficiile depășesc costurile, grupul se formează și capătă amploare. De cele mai multe ori însă formarea grupurilor mari este împiedicată de faptul că beneficiul individual este foarte redus (chiar, ce câștig dacă pică guvernul?) în comparație cu sacrificiul necesar obținerii acestuia. Și așa apar trișorii: lasă, mergeți voi și strigați împotriva guvernului, că eu vă susțin de aici, de la căldurică! Teoria explică nu doar de ce mulțimea se coalizează greu, ci și de ce guvernul este permanent tentat să conducă în defavoarea majorității. Grupurile mici de interese se formează ușor. De exemplu, sindicatul de la Metrou, asociația băncilor sau patronatul pâinii – toate reprezintă …

Citeşte în continuare

Bilanț 2013: care a fost păcăleala anului?

Fără introducere, istoria este grăitoare: “Regimul fiscal din România nu se modifică, iar taxele şi impozitele nu cresc în urma semnării acordului cu FMI, a declarat, vineri, la România TV, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea. Noul acord cu FMI nu prevede majorarea sau aparitia de noi taxe sau impozite. Am senzatia ca s-a intrat intr-o campanie in care se incearca sa se acrediteze ideea ca in Romania se schimba regimul fiscal si cresc taxele si impozitele. Nici vorba. Se modifica si se introduc cateva accize pentru alcool si pentru produsele de lux”, a spus Voinea.” Ca o consolare, exact aceeași păcăleală a fost livrată și anul trecut: “La Ministerul Finantelor este ca in ‘D’ale Carnavalului’, de Caragiale. Ministrul Finantelor nu stia cine a pus informatia pe site. Când am văzut ştirea, căci eu n-am văzut propunerea, l-am sunat pe domnul Florin Georgescu şi am spus: <<Domnule, aţi înnebunit, ce aveţi?>>. …

Citeşte în continuare

Polonia și restul lumii

Iar a comparat primul-ministru România cu Polonia. Eu nu știu cine l-o fi sfătuit să facă această comparație, că de câteva săptămâni tot aud cum România a ajuns tigrul Europei de Est care acușica sare și prinde de coadă Polonia. N-ar fi rău, dar având în vedere economia noastră meteo-dependentă, ar trebui să plouă bine vreun deceniu iar la ei să fie secetă ca să reducem decalajul dintre noi și polonezi. Oameni buni, Polonia a organizat în 2012 un Campionat european de fotbal. A avut cea mai bună ocazie din lume pentru a risipi bani și a face investiții proaste, la fel cum au făcut chinezii, grecii și alte guverne cu prilejul diverselor campionate sau jocuri olimpice. Ei bine, au investit și ei în stadioane, dar mai cu măsură. Vă dați seama ce se întâmpla dacă România organiza așa un eveniment, vă dați seama cât se fura? Despre asta vorbim. Polonezii …

Citeşte în continuare

Banii pentru baroni produc deșeuri investiționale

Liviu Voinea ne spune că investițiile guvernului sunt productive pentru societate: “Sa stiti ca chiar si banii pentru ceea ce presa numeste baroni locali sunt tot investitii. Aceste transferuri nu sunt de fapt bani pentru baroni, ci pentru oamenii din localitati”… Investitiile publice au crescut de trei ori raportate la deficit in intervalul 2008-2012 si de patru ori raportate la investitiile straine directe. Politica bugetara a contribuit astfel la cresterea economica prin aceste investitii publice” Mda, la categoria investiții putem să trecem ceea ce numește statul investiții. Putem să stabilim din pix formarea de capital fix și astfel creșterea economică. Deci putem, prin simpla voință, să generăm locuri de muncă și creșterea producției. Aceasta este economia Nirvana pe care ne-o predă ministrul bugetului. Lucrurile nu stau deloc așa. Contribuția productivă a unui agent economic, de la simplu individ la mare companie, este dată de suma de bani pe care publicul …

Citeşte în continuare

Creșterea salariului minim înseamnă creșterea impozitării

Dacă aveți impresia că prin creșterea salariului minim vi se dă ceva, atunci este doar o impresie. În realitate vi se ia. O recunosc toate autoritățile, de la Guvern la Președinte. Creșterea salariului minim va aduce în 2014 la bugetul de stat o sumă netă estimată de 314 mil. lei., adică aproape 0,4% din suma colectată de stat prin impozitul pe venit și contribuțiile sociale, adică 0,15% din veniturile bugetare. Pare puțin dar, cum ziceam, se ia, nu se dă. Dacă este să facem comparație cu acciza la carburanți atât de discutată în ultima vreme, efectul creșterii salariului minim este echivalent cu suplimentarea accizei cu 1-2 eurocenți pe litru. Cu diferența următoare, foarte importantă: acciza la benzină o plătesc atât consumatorii (cei care se plimbă) cât și producătorii (cei care transportă), în vreme ce creșterea salariului minim este suportată integral de producători. Tot nu v-am convins? Hai să privim această …

Citeşte în continuare

Un job de vis – artistul de sandvișuri

De multe ori m-am simțit frustrat că nu m-am născut cu un talent oarecare: să ajung mare jucător de tenis, să cânt la pian sau la chitară, să devin magician. A trebuit să muncesc din greu și să îmi frec coatele pe mesele bibliotecilor, perseverând într-un domeniu – cel economic – către care nu aveam nici cea mai mică aplecare la terminarea liceului. Pe atunci visam să devin programator. Pentru generațiile mai tinere văd că e mult mai simplu. Fără prea mari eforturi ai toate șansele să ajungi artist, mai ales că arta cuprinde din ce în ce mai multe aspecte ale vieții cotidiene. Și ce poate fi mai frumos decât să ajungi artist, să te aplaude lumea, să primești zâmbete și complimente, să știi că ceea ce ai tu de oferit este unic, irepetabil, original?! De exemplu, artist de sandvișuri! Ești peste ceilalți artiști, categoric. Poezia este prăfuită, spațiul …

Citeşte în continuare

Jeffrey Sachs: economia nu are nevoie de stimularea consumului, ci de investiții

Unul dintre cei mai cunoscuți economiști contemporani, Jeffrey Sachs (Columbia University) ia poziție împotriva duetului Summers-Krugman și a ideii acestora că economia are nevoie de o rată negativă a dobânzii și de mai multă inflație pentru a crește. Am criticat această opinie în Goana după dobândă negativă în epoca raționalității descrescânde. Acum este amuzant să văd că cei doi economiști sunt contrați de un confrate de stânga, care a devenit celebru prin politicile intervenționiste și asistențiale pe care le-a promovat în lumea a treia. Doar că nici măcar Jeffrey Sachs nu mai rabdă ideile năstrușnice ale lui Krugman și Summers și îi arde la temelie: Este foarte frustrant să-l văd pe Paul Krugman cum scrie din nou despre stagnarea economică în care ne aflăm, examinând problema atât de superficial încât politicile sale preferate de stimulare nu vor rezolva nimic. Bineînțeles, este și mai rău să aud același lucru de la …

Citeşte în continuare

Între timp în Grecia chiar e deflație

De la INS-ul lor:  Rata inflației noiembrie 2013 – noiembrie 2012 este -2,9%. Cele mai mari scăderi de prețuri s-au înregistrat la bunurile din categoria îmbrăcăminte și încălțăminte (-11,7%); singurele scumpiri au fost înregistrate la băuturile alcoolice. Poanta este însă că decelerarea rapidă a creșterii prețurilor care s-a transformat în deflație în acest an pare să se asocieze cu o temperare a crizei economice. Grecia va încheia curând al șaselea an consecutiv de scădere a PIB, însă pe trim. III 2013 față de trim. III 2012 scăderea este de doar 3%, cea mai mică din 2010 încoace.     [layout show=”1″]

Citeşte în continuare

Acciza doar la benzină. Pe când 7 cenți doar pentru bărboși?

Semn că nu poți chinui natura la nesfârșit, mai ales împotriva vântului, guvernul a anunțat că se gândește să pună acciza de 7 cenți doar la benzină. Probabil o discuție în plus cu Mugur Isărescu a relevat faptul că deflația afectează mai degrabă neuronii decidentului politic, nu și prețurile, iar protestul transportatorilor a pus capac determinând guvernul să, scuzați expresia, “reevalueze” situația. Dar cu ce concluzie? Că justiția socială se cere înfăptuită, însă doar pentru cei cu motoare diesel, nu și pentru benzinari. Aceștia din urmă nu au decât să ducă mai puține cadouri acasă de Crăciun și să pună deoparte cent peste cent în contul accizei pe care o vor plăti din ianuarie încolo. Categoric, faptul că primul ministru a reevaluat situația și a decis că, la urma-urmei, merită să-i taxăm doar pe cei care cumpără benzină – în special persoane fizice – este o măsură la fel de …

Citeşte în continuare

Bula datoriei studenților americani la nivel istoric

Goana după diplome continuă în SUA, iar “viitorul luminos” al țării nu ezită să se împrumute pentru a învăța la facultate. Tinerii care au absolvit facultățile americane în anul 2012 au acumulat, pe lângă bucata de hârtie din ce în ce mai puțin valoroasă, și o datorie impresionantă: în medie 29400 dolari. Șapte studenți din zece sunt “beneficiarii” unor credite pentru studii. Și, deși am fi tentați să credem că bula datoriei studențești s-a calmau din cauza crizei financiare, nu este așa: în perioada 2008-2012 datoriile studenților au crescut cu un ritm de 6% pe an. Luna trecută am aflat că împrumuturile pentru studenți având ca sursă guvernul federal au depășit 1 trilion de dolari. La aceasta se adaugă împrumuturile luate de la bănci. Nota bene: aceasta este datoria contabilizată oficial pe numele studenților. Cât s-or fi împrumutat părinții ca să își trimită odraslele la facultate nu știm. Dar ce …

Citeşte în continuare

De la comuna primitivă a gândirii economice la comuna Pungești: absența proprietății private naște monștri

Să recapitulăm. Atât timp cât locuim pe o planetă cu resurse limitate, avem nevoie de criterii pentru alocarea acestora. Unul dintre ele poate fi “primul venit – primul servit”, dar acesta este mai degrabă o rețetă pentru agresiune și război perpetuu între oameni. Un altul poate fi „de la fiecare după puteri fiecăruia după nevoi”, dar dacă stăm și ne gândim sau examinăm istoria vedem că el reprezintă doar o variantă mai doctă a primului criteriu: socialismul nu previne cu adevărat conflictul între indivizi, doar mutilează libertatea majorității de a pretinde accesul la resurse acordând simultan acest drept unui grup restrâns. Alternativ, putem folosi dreptul de proprietate privată și schimbul voluntar (care este doar o expresie a acestui drept). Proprietatea privată constituie baza cooperării sociale și este esențială pentru dezvoltarea economică. Puține lucruri pot fi afirmate cu mai multă tărie decât ideea că respectul pentru proprietatea privată este sinonim cu …

Citeşte în continuare

WTO în Bali: primul acord de liberalizare din 1995

Adunarea WTO care s-a desfășurat în ultimele 4 zile în Bali a ajuns la un acord nesperat, primul acord din istoria WTO care a început în 1995. Acordul prevede măsuri de liberalizare a comerțului internațional, simplificarea procedurilor vamale, limitarea subvențiilor agricole și, ca întotdeauna, concesii acordate țărilor sărace. Declarația evenimentului îi aparține lui Susilo Bambang Yudhoyono, președintele Indoneziei, care a spus că “atmosfera mistică a insulei Bali a avut un efect pozitiv asupra conferinței.”   Deocamdată nici o agenție de știri din România nu a reflectat evenimentul. [layout show=”1″]

Citeşte în continuare