28 January 2020
Home / News (page 2)

News

Nu trebuia să luăm credite în valută?! Este bine că se împrumută statul în valută?!

Sunt în criză de timp așa că vreau să ofer rapid două observații scurte despre interviul oferit Mediafax de Mugur Isărescu și despre împrumutul de două miliarde dolari contractat de România pe 10 și 30 de ani. 1. În interviu la un moment dat se ajunge aici: Reporter: Dar procesul de convergenţă a fost cel care s-a răsfrânt asupra percepţiei publice şi a favorizat preferinţa pentru creditele în valută. Mulţi clienţi au decis să se împrumute în valută tocmai pentru că aveau un orizont relativ scurt în care se schimba oricum moneda naţională. Mugur Isărescu: A fost o percepţie eronată. Cred că trecerea spre moneda euro, cu excepţia ţărilor mici, care au consiliu monetar, se face, în mod paradoxal, printr-o întărire a rolului monedei naţionale şi nu printr-o slăbire a acestuia. Deci a fost greșit să luăm de bun angajamentul autorităților dinainte de criză care, la acea vreme, spuneau că …

Citeşte în continuare

Dovada că toate guvernele au condus la fel iar PIB e meteosensibil

Profesorii Moisă Altăr și Dan Armeanu au un articol bun astăzi care, în opinia mea, arată cât de mult supraevaluăm “rotația cadrelor” la guvernare și ce importanță falsă acordăm schimbărilor rezultate din procesul democratic. Să nu mă înțelegeți greșit, concurența politică este categoric bună (alternativa ar fi dictatura), iar unele guverne au fost mai bune decât altele. Dar, când te uiți din avion la istoria economică vezi cât de mici sunt progresele care au survenit în raportul dintre bunăstarea românilor și bunăstarea europenilor în general. Priviți graficul de mai jos. Vi se pare că din 1996 încoace am intrat pe o pârtie de convergență cu UE? Acest lucru nu s-a întâmplat nici măcar în timpul boom-ului economic, când averea ne creștea ca Făt-Frumos, într-un an cât în șapte. Vă recomand articolul în întregime, chiar dacă eu nu împărtășesc viziunea economică a domnilor Altăr sau Armeanu, găsiți în ele suficiente repere …

Citeşte în continuare

Eterna și fascinanta Românie – acum și cu autostrăzi

Mirel Palada crede că autostrăzile construite recent sunt un lucru bun pentru România. Dar faptul că guvernul a construit ceva nu înseamnă automat vreun progres. Putem realiza multe lucruri sublime în România, de la Turnul Eiffel din Slobozia (vi-l mai amintiți?) până la autostrăzi suspendate. Întrebarea – eterna întrebare – este dacă aceste lucruri merită să fie construite. Dacă ele reprezintă cea mai bună utilizare a resurselor economice. Sau dacă, din contră, sunt doar o distracție, un circ – ca la jocul „alba-neagra”. Chiar așa, să ne imaginăm că statul joacă alba-neagra cu banii cetățenilor. Unii naivi cred că pot ghici care-i „marcatoare”. Nivelul redus de gândire îi împiedică să vadă că, de regulă nu câștigă decât dacă îi lasă șmecherul să câștige – în scopul de a stimula interesul altor naivi. Statul folosește banii oamenilor pentru a realiza diverse obiective, pe care le expune apoi în piața publică și …

Citeşte în continuare

Profesorii corupți sunt stăpânii sau căpușele educației?

Acest articol a fost publicat ieri în Contributors. Cei care au auzit înregistrările discuțiilor purtate de învățătoarea de la Școala nr. 10 au fost probabil pătrunși măcar o secundă de următorul sentiment: comportamentul dascălului în raport cu părinții copiilor era precum cel al unui stăpân care le vorbește sclavilor de pe tarla. Am văzut acest sentiment exprimat în presă de diverși jurnaliști sau comentatori, revoltați desigur de situația creată. Ceea ce pare a li se reproșa profesorilor corupți este faptul că nu au ce căuta într-un sistem în care dascălul trebuie să se dedice elevului, în care „cadrul didactic trebuie să fie un exemplu de moralitate” etc.  Nu recunoaștem, dar de fapt visăm un cal verde pe perete: „omul nou” de la catedră, care să facă muncă voluntară cu zâmbetul pe buze, învățătoarea-eroină – care să își sacrifice viața personală și propria familie pentru a avea grijă de copiii altora. …

Citeşte în continuare

S-ar fi încadrat BNR în ținta de inflație fără un an agricol bun?

Prețurile de consum au crescut în medie cu 1,55% în anul 2013, însă această medie este rezultanta unor evoluții divergente la principalele categorii de produse. La produsele alimentare, care reprezintă o treime din coșul de consum, prețurile au scăzut cu 1,8%. Altfel spus, economia de piață și recolta agricolă excelentă au produs deflație, ieftinirea mărfurilor și creșterea bunăstării cumpărătorului. La mărfurile nealimentare, care reprezintă aproape jumătate din coșul de consum, prețurile au crescut în medie cu 3,62%. Dar atenție, la produsele controlate de stat sau al căror preț este masiv influențat de guvern, care reprezintă peste jumătate din această categorie, înregistrăm cele mai mari scumpiri – de-a dreptul uriașe în comparație cu rata generală a inflației: cel mai mult s-au scumpit gazele, cu 9,25%, prețul curentului electric a crescut cu 7,9%, iar cel al energiei termice – cu 1,33%. Țigările s-au scumpit și ele cu 8,66%, datorită creșterii accizelor. Serviciile dețin o pondere mica …

Citeşte în continuare

Cum au evoluat veniturile salariaților în 2013? Comparație cu Europa de Est

Conform INS câștigul salarial mediu brut a urcat în luna noiembrie, ajungând la 2278 lei. Anul 2013 este un an al creșterilor salariale, este clar, dar pentru a vedea mai exact această evoluție cred că este utilă o comparație regională, cu Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria. Pe parcursul anului 2013, până la ultima lună pentru care dispunem de date, câștigurile salariale au crescut în toate țările analizate, cu excepția Poloniei. Deși o asemenea statistică nu este foarte informativă din cauza caracterului de sezonalitate al unor creșteri de venituri (în perioada sărbătorilor pascale, de exemplu), se poate spune că în general salariile s-au situat pe un trend crescător. România conduce în clasamentul creșterilor salariale, câștigul salarial din noiembrie este cu 6,5% mai mare decât în ianuarie – țara noastră fiind urmată îndeaproape de Bulgaria. Singura țară în care salariații au câștigat pe parcursul anului mai puțin decât la începutul lui este …

Citeşte în continuare

Corporatiști, închideți birourile!

Îmi amintesc când am călcat prima dată într-o companie care avea birouri fără pereți. Am rămas mut. Pendulam între groază și veselie. Pe de o parte îmi era groază de bieții angajați ai firmei care, mă gândeam, au un moment de intimitate doar la toaletă, iar pe de altă parte mă felicitam că nu am ales o carieră care să sfârșească într-un asemenea loc. Birourile deschise sunt trendy, dar cât de prost ești dacă îți construiești birourile luându-te după modă? La fel de prost ca și cei care se apucă să investească în ceva pe simplul principiu că alții au făcut-o și au avut succes. Care sunt avantajele birourilor deschise? Marele avantaj, susținut chiar de inventatorii ideii, este că absența pereților destramă de fapt barierele între colegi și sprijină circulația ideilor și a informațiilor, contribuind astfel la lucrul în echipă și dezvoltând inovația. Al doilea avantaj este probabil reducerea costurilor de construcție, dar …

Citeşte în continuare

Câteva semne că bursa este încălzită zdravăn

Cred că mi-am spus de multe ori părerea despre situația financiară mondială. Politica inflaționistă (în sensul clasic al cuvântului, de creștere a cantității de bani) din SUA, Japonia și Europa a dus la crearea unui dezechilibru între cotațiile bursiere și performanța economică. Când Bernanke a luat luna trecută decizia de a domoli injecția lunară de bani, de la 85 la 75 de miliarde dolari, a venit cu o justificare extrem de prudentă, precizând insistent două lucruri: că economia este încă slabă și că necesită o rată a dobânzii aproape de zero încă o perioadă relativ lungă de timp. Ambele elemente sună ciudat. În primul rând, dacă economia este încă slabă după atâția ani de quantitative easing, dacă avem de-a face cu cea mai lentă recuperare economică din istorie (nu doar în SUA, ci și în Europa), atunci aceasta este o notă proastă pentru politica monetară laxă. Cel puțin la prima …

Citeşte în continuare

Veniturile gospodăriilor cresc mai repede în Bulgaria decât în România

INS a publicat ieri ultimele date privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor populației. În trimestrul al treilea din 2013, venitul mediu lunar pe o gospodărie a fost de 2528, în scădere față de trimestrul al doilea (2563 lei), iar cheltuielile medii lunare ale unei gospodării s-au ridicat la 2267, în scădere și ele față de trimestrul precedent (2296 lei). Acestea sunt fluctuații sezoniere, trendul veniturilor și al cheltuielilor populației precum și rata economisirii fiind ilustrate în graficul de mai jos. Evoluția din acest an este una pozitivă, însă doar statistica pe ultimul trimestru ne va spune și cât de mare este creșterea față de anul 2012. Până atunci vă propun o altă comparație. O comparație cu veniturile gospodăriilor dintr-o altă țară fost-comunistă. Nu, nu cu Polonia – economia la care guvernului îi place să se raporteze – ci cu Bulgaria, adevăratul și eternul nostru rival, pe care de fapt încercăm să-l prindem din urmă. …

Citeşte în continuare

BNR dă băncilor bani (că doar nu dă de la ea) fără expunere de motive

BNR a decis să reducă rata rezervelor obligatorii și la depozitele în lei și la cele în valută. La lei a redus-o de la 15% la 12%, ceea ce înseamnă o diminuare cu 20% a rezervelor, iar la euro a redus-o de la 20% la 18%, ceea ce înseamnă o diminuare cu 10%. Conform așteptărilor BCR măsura se traduce printr-o eliberare de lichidități în favoarea băncilor de aproximativ 3,5 mld. lei, respectiv 0,4 mld. euro. Care este impactul măsurilor luate de BNR asupra creditării? Dificil de spus. Teoretic, impactul poate fi uriaș. Scăderea ratei rezervelor echivalează cu o masivă intrare de bani în sistemul bancar, bani care dacă ar fi multiplicați prin mecanismul multiplicatorului monetar ar provoca o expansiune masivă a creditului. Efectul este diferit în funcție de monedă, deoarece multiplicatorul este diferit. Simplificând, multiplicatorul este inversul ratei rezervelor. Astfel, la o rată a rezervelor de 12% la lei, multiplicatorul …

Citeşte în continuare

Vremea copy-paste a trecut, acum POSDRU aprobă de două ori același proiect!

Multumesc cititorului anonim care mi-a adus în atenție acest aspect. Înainte de Crăciun am scris Sărbători în cârdășie. A venit Moșul la abonații fondurilor europene? și v-am arătat cum se face un ban perfect legal cu proiecte copy-paste. Probabil datorită indicațiilor prețioase cum că gradul de absorbție trebuie sporit și că planul cincinal trebuie realizat în 4 ani și jumătate, acum DG AMPOSDRU recidivează și comite o chestie și mai tare: finanțează de două ori același proiect. Ieri a publicat lista cererilor de finanțare aprobate pentru o nouă serie de proiecte, printre care CPP 163. Așa cum puteți vedea din lista de mai jos, proiectele 3 și 4 sunt identice, de fapt este unul și același proiect care primește de două ori finanțare! Alo, trageți perdeaua că vă vede toată lumea! [layout show=”1″]

Citeşte în continuare

Clasa muncitoare merge în Paradis doar cu etalonul-aur…

În vreme ce banii de hârtie (fiat money) sunt pentru clientela politică.  Grație lui David Ruccio (University of Notre Dame) și blogului său anticapitalist avem graficul de mai jos, care arată că faptul că în ultimele patru decenii salariile nu au ținut pasul cu creșterea productivității. Acesta este de altfel un lucru destul de cunoscut, toată lumea discută despre stagnarea veniturilor reale ale omului de rând în SUA și se întreabă despre cauzele acestei „evoluții”. Meritul graficului este acela că pune lucrurile într-un plan istoric ceva mai îndelungat și ne permite să observăm că devierea s-a produc fix din momentul prăbușirii acordului de la Bretton Woods, adică al naționalizării aurului și ruperii convertibilității în aur a dolarului (1971).  Acum, se știe unde se duce restul averii create prin creșterea producției. În profiturile companiilor și la stat (prin impozite). Cu cât partea care revine salariaților este mai mică, cu atât partea …

Citeşte în continuare

Mă uit la leu cum cade și îmi crește inima

În “cea mai epică” validare a unui an economic excepțional, cu o creștere economică peste așteptări și cu un deficit bugetar de doar 2,5% din PIB, leul s-a… depreciat cu 0,8% de la Crăciun până în prezent. Mișcarea cred că este primită cu zâmbete acum de milioanele de români cu datorii, care tocmai și-au văzut rata la bancă sporind fix cu procentul indicat, și dintre ei mai ales de cei peste 700 000 de restanțieri, care acum probabil își ridică pălăriile salutând băncile din mers.  Vă întrebați probabil: “dar BNR nu va sta cu mâinile în sân ca să vadă cum speculanții duc leul de râpă, așa-i?”. Sigur că da. BNR tocmai se pregătește să intervină miercuri… aruncând pe piață cu lei prin reducerea ratei dobânzii și a nivelului rezervelor obligatorii ale băncilor. Dar veți spune: “Bine, dar guvernul cu siguranță monitorizează situația și va întreprinde ceva, nu?”. Sigur, guvernul …

Citeşte în continuare

De ce nu există motive pentru scăderea ratei rezervelor minime obligatorii

În prima ședință din acest an, CA al BNR este posibil să aprobe noi măsuri de sporire a masei monetare, precum reducerea ratei rezervelor minime obligatorii. Aceasta ar elibera o parte din banii pe care băncile îi primesc de la deponenți și sunt obligate să-i pună deoparte pentru a acoperi eventualele retrageri. Care este motivul invocat de susținătorii relaxării monetare? Stimularea băncilor de a reduce dobânzile și, în consecință, de a crește volumul creditului. În ultima perioadă creditarea a bătut pasul pe loc, ba chiar a scăzut pe parcursul anului 2013, deoarece atât bancherii cât și mediul de afaceri s-au ferit de noi împrumuturi, preferând să economisească pentru a putea să acopere creditele neperformante/pierderile generate de investițiile greșite realizate în anii de boom economic. Acest comportament este considerat ineficient iar autoritățile fac eforturi pentru schimbarea lui, relansarea creditării și a investițiilor și, implicit, creșterea producției. În opinia mea politica de …

Citeşte în continuare

Ce naște din pisică, șoareci mănâncă: ce fel de economie știe Janet Yellen?

Astăzi Congresul SUA o validează pe Janet Yellen în funcția de guvernator al băncii centrale. Așadar, la șefia Fed urmează un economist de orientare keynesiană, probabil mai încrezător în capacitatea intervențiilor statului de a crește bunăstarea decât a fost Ben Bernanke. Yellen a împrumutat această viziune de la James Tobin (1918-2002), laureat al premiului Nobel și keynesian de prim rang, care i-a fost îndrumător la doctorat. Întâmplarea face că un alt doctorand al lui Tobin, Koichi Hamada, este consilier special al primului ministru Shinzo Abe și aplică deja de ani buni învățăturile lui Tobin în tentativa de îmbunătăţi starea economică a Japoniei. El este inițiatorul dim umbră al așa-numitei „Abenomics” – tentativa de a stimula economia prin emisiune monetară, devalorizarea yenului și creșterea cheltuielilor de infrastructură. Dar ce i-a învățat mai exact Tobin pe studenții săi, ajunși astăzi în poziții decizionale-cheie la nivel mondial? Că economia de piață eșuează. Că …

Citeşte în continuare