28 October 2020
Home / News (page 105)

News

Justiţie nelimitată

Între închisoare preventivă pentru 29 de zile şi condamnarea definitivă la 3 ani cu suspendare În materie de justiţie, în România totul este posibil. Cetăţeni despre care se presupune că au adus diverse ofense legii (suspecţi de furt, corupţie etc.) sunt urmăriţi cu îndârjire de procurori şi trimişi la închisoare preventivă de judecători. În direct şi la ore de maximă audienţă aflăm că reprezintă un pericol public şi trebuie izolaţi de societate. Simultan, cetăţeni care au comis fapte de o violenţă extremă (accidente rutiere mortale) sau au afectat grav sănătatea altora (trafic de droguri) sunt trataţi cu blândeţe paternală. Justiţia le-a bătut obrazul cu degetul condamnându-i definitiv, după care le-a spălat onoarea lăsându-i să circule liberi printer noi. Aceste decizii contradictorii (faţă de spiritul Legii), dacă nu complet aberante, ilustrează perfect ineficienţa cronică a întreprinderii de stat. Căci sistemul judiciar este exact acest lucru: un monopol de stat. De fapt, …

Citeşte în continuare

Descentralizare prin planificare centrală

Guvernul ne oferă un nou subiect de discuţie: legile descentralizării. În fond, care este rostul descentralizării? Furnizarea bunurilor publice (sănătate, educaţie, poliţie) suferă, printre altele, de o deficienţă majoră: administratorii instituţiilor publice nu sunt stimulaţi să ofere bunuri în calitatea şi cantitatea dorită de cetăţeni, deoarece nu sunt stimulaţi să lucreze în folosul cetăţeanului şi nu deţin informaţii adecvate despre nevoile cetăţenilor. Cu cât furnizarea de bunuri publice este organizată la un nivel de agregare mai înalt – nivelul naţional, de exemplu – cu atât problemele menţionate se acutizează. Descentralizarea are un scop nobil. Ea sporeşte eficienţa economică şi transparenţa procesului democratic, deoarece facilitează conexiunea dintre furnizorul de resurse – contribuabilul – şi prestatorul de servicii – instituţia publică. Pe de o parte, ea responsabilizează instituţiile publice în faţa comunităţilor locale, reducând „deficitul democratic”. Apropiind furnizorul de servicii publice de clientul final – contribuabilul – descentralizarea modifică sistemul de guvernanţă, …

Citeşte în continuare

Deflaţia de neuroni

Acest text este un fragment din cartea mea Împotriva curentului. Însemnări despre criza financiară actuală. Trăim vremuri memorabile, în care tot ceea ce înainte părea de bun simţ devine profund greşit, iar ceea ce până mai ieri suna ciudat şi îndoielnic ajunge să fie considerat recomandabil. Bunăoară, abia acum realizăm că lucrul pe care l-am visat dintotdeauna – scăderea preţurilor – este de fapt tot ce poate fi mai rău, catastrofa „universului cosmic” economic. Economiştii experimentaţi ştiau de mult. Aşa se explică de ce băncile centrale ale celor mai importante economii ale lumii au redus rata dobânzii de referinţă până la niveluri derizorii. Banca Japoniei (BoJ) a scăzut rata dobânzii la 0,1%, iar Banca SUA (Fed) a adus-o în intervalul 0-0,25%. Pentru prima dată în istorie, principalele guverne ale lumii oferă bani pe gratis în încercarea nebună de a împiedica deflaţia. Banca Centrală Europeană (ECB) a adoptat o perspectivă mai …

Citeşte în continuare

Elucubraţii financiar-monetare

L-am auzit astăzi pe domnul Adrian Vasilescu de la BNR explicând la “Realitatea” contextul monetar actual şi politica pe care o urmează BNR. Dincolo de răspunsurile la întrebările prefabricate stupide ale jurnalistei, de genul “cum facem să relansăm consumul?” – de parcă singurul lucru bun de făcut pe lumea asta e să consumăm, iar a economisi este un păcat fundamental (al doilea din faţă, după lăcomia speculanţilor care ne-au băgat în criză), domnul Vasilescu a găsit prilejul să ne familiarizeze cu viziunea sa politico-economică globală. Şi ce ne spune dânsul? Că BCE a redus rata dobânzii la 1% fiindcă în zona euro mijeşte horribile dictu deflaţia. În deflaţie e rău, fiindcă dacă preţurile scad, companiile nu mai vând, închid fabricile şi concediază lucrătorii. Într-o frază domnul Vasilescu a aruncat peste umăr un capitol întreg din orice tratat de economie, cel referitor la anticipări. El nu înţelege că doar deflaţia neanticipată …

Citeşte în continuare

Vom fi ISI şi mai mult decât atât

Pentru necunoscători, ISI este cel mai important organism de certificare/cotare al revistelor ştiinţifice din lume. Cadrele didactice universitare de la noi sunt constrânse să publice în reviste recunoscute pe plan internaţional pentru a putea promova – ceea ce e un lucru bun. Ce te faci însă când (ţineţi-vă bine!) revista “Industria textilă” a ajuns să fie cotată ISI, adică pe Everestul publicaţiilor ştiinţifice?! Revista asta nici măcar nu are titlul în engleză! Dar ce te faci când “Industria textila” ajunge să fie nominalizată pentru premiul pe care ANCS (Agenţia Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică) îl acordă celei mai cele… publicaţii româneşti?! Ne închinăm şi mergem mai departe. Dacă aş fi o zi preşedinte, v-aş desfiinţa pe toţi şi nu m-aţi prinde…

Citeşte în continuare

Apologia hoţilor români

Azi am participat la conferinţa Asociaţiei Române pentru Politică Externă – “România în faţa provocărilor economice şi de securitate din Europa şi din lume“. Unul dintre speakeri, Bogdan Chiriac, a avut o intervenţie care poate fi rezumată cam aşa: de ce ponegrim noi afaceriştii români, gen Cocoş, Umbrărescu etc. şi nu amintim deloc de afaceriştii străini gen Bechtel? De ce lovim în Popoviciu când Mittal a cumpărat Galaţiul pe câţiva gologani? După care argumentul continuă: în toate statele civilizate, funcţionarii guvernamentali promovează interesele corporaţiilor naţionale. Diplomatul american se simte onorat/obligat să avanseze interesele unei companii americane pentru că… o face pentru contribuabilul american. Dar statul român când o să facă acelaşi lucru pentru companiile româneşti? Când o să vorbim de bine afaceriştii români? Mărturisesc că apreciez de multe ori comentariile domnului Chiriac, dar de data asta… Ce vrea sa spună? Că dacă tot ne-a furat Bechtel, atunci să mai stăm …

Citeşte în continuare

“Idei în Dialog” despre criză

Numărul curent din Idei în Dialog conţine un supliment intitulat “Criza mondială. Explicaţii liberale”. Printre articolele incluse se afla si materialul pe care l-am postat pe acest site la pagina “Criza economică”. Desigur, revista trebuie citită mai ales pentru părerilor unor liberali pentru care am un respect deosebit.

Citeşte în continuare

Boom-ul reglementărilor duce la criză

Dintr-un articol interesant aflu evoluţia cheltuielilor agenţiilor de reglementare din SUA, pe domenii. Am pus datele în Excel şi a ieşit graficul de mai jos. Partea proastă cu boom-ul ăsta al cheltuielilor cu reglementarea este că nu dă înapoi niciodată. Ceea ce nu înseamnă cu nu este urmat de criză.

Citeşte în continuare

Vanghelie ne-a arătat ce poate socialismul

De 1 mai ne-am luat raţia de mici. În mod inegal. Paranghelia organizată de Vanghelie a atras cu succes calicimea Bucureştiului în Parcul Izvor. Nu-mi fac probleme că Vanghelie atrage multe voturi cu pomeni de-astea. Calicimea uită repede şi, data viitoare o să ceară mai mult. Calicimea nu este doara fomistă, ci şi şmecheră, hoaţă… exact ca primarul care este. Cum nu-i mai dai pomană cum pune ştampila pe alt partid. Cred, de fapt, că pomana cu mici şi bere de 1 mai este organizată mai mult de nevoie decât de voie. Ca atare, nu e chiar o pomană, ci o datorie. Dar paranghelia a avut un rol util şi din alt motiv. Ne-a arătat valoarea socialismului, acolo unde este. Bătălia pe raţia de mici nu s-a declanşat din cauza calicimii, ci invers, calicimea s-a adunat acolo din cauza accesului liber la mici şi bere. Aşa a apărut raţia şi, …

Citeşte în continuare

Despre vânzarea şi cumpărarea de copii, din nou

Încercând să aprofundez subiectul abordat într-un articol precedent, am descoperit că există o literatură importantă despre dereglementarea adopţiilor şi piaţa copiilor. Practic, s-a scris atât de mult încât a trebuit să-mi iau adio de la ideea că aş mai putea adăuga ceva original pe această temă. Mai jos ofer câteva linkuri importante (lucrări apărute în publicaţii recunoscute de comunitatea ştiinţifică) pentru cei doritori să se documenteze. Pentru cei care au luat în derâdere articolul meu anterior, postat mai jos, e o temă suplimentară de reflecţie. Promit să revin curând cu un material mai amplu sau poate chiar cu o nouă pagină pe acest blog, dedicată exclusiv liberalizării tranzacţiilor cu copii. Elisabeth M. Landes and Richard A. Posner, The Economics of the Baby Shortage, Journal of Legal Studies 7(2), 1978 Asta e o lucrare fundamentală, scrisă de unul dintre cei mai mari magistraţi ai SUA. Lawrence Alexander, Lyla O’Driscoll, Stork Markets: …

Citeşte în continuare

Domnul Gheţea vrea să ascundă gunoiul sub preş

De la o vreme bancherii militează pentru limitarea dreptului creditorului de a cere falimentul unui datornic. Nu se poate domne’, aşa una-două să ceri insolvenţa cuiva care îţi datorează ceva doar pentru simplul fapt că tu vrei să îţi recuperezi banii. Chiar aşa, oricine are de încasat 1 leu poate cere recuperarea datoriei pe cale judiciară? Pe ce lume trăim? Ia să terminăm cu răutăcismele astea şi să modificăm legislaţia pentru ca numai creditorii serioşi nene, ăia cu sume mari de recuperat, ca noi bancherii, să poată avea acest drept! Domnul Gheţea vrea să înlocuiască dreptul cu legea bunului plac pe motiv că dacă oricine îşi poate exercita dreptul de a cere insolvenţa debitorilor, atunci băncile sunt în găleată, pentru că trebuie să treacă propriile credite acordate respectivilor debitori de la categoria “ţuţ” la categoria “naşpa” şi să constituie provizioane adecvate. Ceea ce le rupe din profit. Oare chiar nu …

Citeşte în continuare

Gripa porcină – provocare pentru politica monetară?

Dincolo de faptul că gripa porcină a ajuns o tragedie umană şi, ca atare ea nu poate reprezenta decât motiv de supărare, ea a picat exact la ţanc. De când astfel de molime au ajuns motiv de preocupare pentru politicienii monedei, nu a fost ratat niciun motiv pentru a face un pic de inflaţie spre binele umanităţii. În anii 1997-1998, Greenspan a decis să relaxeze politica monetară preocupat (şi) de gripa aviară. Acum mă gândesc că urmaşii săi ar face la fel. Dacă ar putea. Cu ratele dobânzii aproape de “ground zero” nu prea mai este loc de salvat economia. Desigur, la urma-urmei statul poate face câtă inflaţia vrea, tipărind pur şi simplu monedă dar… asta sună cam ţărăneşte pentru epoca de glorie a finanţelor contemporane.

Citeşte în continuare

BNR – ţintirea inflaţiei sau consiliu valutar?

BNR-iştii s-au lăudat de ani buni că o fac ştiinţific. Ţintirea inflaţiei era – şi încă mai este – cuvântul cheie. Să lăsăm deoparte faptul că nu au nimerit inflaţia prognozată în niciun an. O putem pune pe seama faptului că sunt începători. Adevărul este că BNR-ului nu i-a păsat niciodată atât de mult de inflaţie pe cât a declarat. Dovada este în graficele de mai jos. Primul dintre ele arată evoluţia şi compoziţia bilanţului băncii centrale a Estoniei – de fapt un consiliu valutar. Se ştie că acest gen de instituţie traduce în masă monetară internă toate intrările de capital, altfel spus abandonează politica monetară independentă. Graficul următor arată evoluţia şi structura bilanţului BNR care, chipurile, a prestat o politică monetară independentă… ţintind inflaţia. Asemănarea izbitoare dintre cele două scuteşte orice comentariu. Am lăsat la urmă evoluţia masei monetare şi a preţurilor. Pe baza faptului că emisiunea monetară nu …

Citeşte în continuare

Pledoarie imposibilă: de ce să nu se vândă copii?

Unii oameni vând copii. Old news, chiar dacă presa ne anunţă fiecare nou caz pe un ton la fel de stupefiat ca la început. Dar de ce ar trebui să fie vânzarea – înfierea pe bani – de copii ilegală? 1. Pentru că este imorală? Aiurea, ne scăldăm zilnic într-un ocean de imoralitate, la ore de maximă audienţă, dar asta nu ne mai preocupă pentru că a intrat în obişnuinţă. Ce vi se pare mai grav, angajamentul nerespectat al partidelor că vor majora salariile profesorilor – promisiune (şi) pe baza căreia au câştigat alegerile, sau intenţia unor săraci cu duhul de a-şi vinde copilul nenăscut? 2. Pentru că reprezintă o agresiune, încălcarea unor drepturi? Aici lucrurile sunt şi mai clare, pentru că înfierea pe bani nu încalcă drepturile nimănui. În particular, nu încalcă vreun drept al copilului care, la o vârsă atât de fragedă şi lipsit de puterea de consimţământ …

Citeşte în continuare

Dictatura din Moldova ucide, dar nici democraţia de la Londra nu e tocmai sănătoasă

Unul dintre participanţii la demonstraţiile anti-G20 a murit în urma loviturilor primite de la poliţişti. Ian Tomlinson, care nu era unul dintre protestatari, a fost mai uşor de căpăcit decât gloata de pierde-vară a căror singură activitate notabilă este cea de scandalagii cu factură (că doar nu e uşor să ţii pasul cu reuniunile astea la nivel înalt, care se tot plimbă pe mapamond). Ca şi în Moldova, explicaţiile oficiale au atestat că moartea a survenit din cauze naturale. La Chişinău – electrocutare, la Londra – infarct. Un sfat: evitaţi contactul cu poliţia, indiferent de forma de guvernare. Statul bate bine, oriunde ne-am afla.

Citeşte în continuare