20 September 2020
Home / News (page 102)

News

Este Spiru Haret “too big to fail”?

Nici nu a început bine ministerul educaţiei să taie capetele universităţii-mamut Spiru Haret, că s-a şi oprit şi a început să dea înapoi. Până la urmă candidaţii la examenul de titularizare au fost primiţi în săli pe baza unei declaraţii pe proprie răspundere că au absolvit cursurile unei instituţii acreditate (?!, bine că nu au fost trimişi la notar, să fie şi autentică!), iar admiterea se pare că ramâne… cum am stabilit. Putem trasa cumva o paralelă între funcţionarea sistemului bancar şi funcţionarea sistemului de învăţământ românesc. Ambele sisteme sunt patronate de stat, care le furnizează resursa ultimă – lichiditate, în cazul băncilor, diplome în cazul universităţilor. În ambele cazuri se pune în funcţiune tiparniţa, astfel încât poporul să aibă acces ieftin la credite şi diplome. Precum o bancă centrală, ministerul educaţiei generează hazard moral şi instigă (din principiu, chiar dacă nu explicit) ofertanţii de diplome să se extindă, să …

Citeşte în continuare

Criza în figuri

A apărut o hartă interesantă despre configuraţia geografică a crizei, din care rezultă că aproape toate naţiunile sunt în declin economic – în afară de Africa (despre care ştim că reprezintă viitorul omenirii, nu-i aşa?) şi câteva state arabe (care încă mai au iluzia că o duc bine datorită faptului că au acumulat rezerve uriaşe de dolari). Harta mi-a adus aminte de un studiu recent care afirmă că este pentru prima oară în istorie când asistăm la o cădere în bloc a tuturor economiilor, drept pentru care această criză s-ar putea numi Marea Sincronizare. Cât despre magnitudinea crizei, în Finance and Development, June 2009, este un articol care pune în perspectivă istorică evoluţia PIB real pe cap de locuitor. Rezultatul se poate vedea mai jos. Conform calculelor, dacă am lua în considerare doar PIB real, atunci criza globală actuală este unicul exemplu postbelic.

Citeşte în continuare

Indexul fericirii planetare

În aceste zile în care PIB-ul nu ne mai satisface, există o alternativă la măsurarea fericirii: Happy Planet Index. Conform autorilor, ţările care punctează bine conform acestui index reuşesc să realizeze un bun compromis între durata vieţii (fericite, se înţelege) şi conservarea resurselor planetei. După cum se vede din poză, România se situează destul de bine, peste naţiunile naive din Occident, care nu numai că habar nu au ce viaţă nefericită duc, dar, dacă vor continua pe acelaşi drum, o să ne facă nefericiţi pe toţi, pentru că epuizează resursele. Un extras din clasament: 1 Costa Rica 3 Jamaica 5 Vietnam 7 Cuba … 70 România 74 Marea Britanie 114 SUA 122 Luxemburg

Citeşte în continuare

Încă un economist în tabăra potrivită

Încă un economist bine poziţionat în mediul academic s-a alăturat celor care acuză supra-îndatorarea pentru marasmul în care ne aflăm şi nici nu vede vreun folos în politica actuală. Nassim Nicholas Taleb (NewYork University) adaugă într-un articol substanţial în Financial Times că utilizarea matematicii în economie este at best inutilă, adică nu adaugă nimic capacităţii noastre de a înţelege economia şi de a anticipa fenomenele economice. Ar trebui să îl credem pe cuvânt, omul predă economia riscului. Taleb este autorul cărţii “The Black Swan: The Impact of the Highly Improbable”, tradusă şi la noi – “Lebada neagra – Impactul foarte putin probabilului”, Ed. Curtea veche, 2009. Nu am citit cartea, dar acum am devenit curios.

Citeşte în continuare

Criticând banca centrală, îl citez pe

Aha, Paul Krugman a sărit iar la gâtul monetariştilor, ceea ce mă bucură foarte tare – dat fiind că tot critic politica monetară, în general, şi cea de pe malul Dâmboviţei în particular. Krugman furnizează un grafic interesant, potrivit căruia relaxarea monetară este asociată direct cu creşterea şomajului. Aşadar şi prin urmare, resuscitarea monetară a economiei produce nada, niente, canci rezultate. Chiar şi pe termen scurt. Ceea ce înseamnă că publicul anticipează destul de bine mişcările autorităţilor, astfel încât acestea nu-l mai pot surprinde (păcăli) nici măcar cât să apuci să rosteşti “Am scăpat de criză”.

Citeşte în continuare

Nu e atac la persoană

“Capital” mi-a publicat “Ghici cât trebuie să fie dobânda”. Articolaşul, în care critic fără ocolişuri ideile mai noi ale guvernatorului BNR Mugur Isărescu punându-le în contextul performanţelor mai vechi ale acestuia, a fost anterior respins de o publicaţie concurentă, fiind considerat atac la persoană. Este o falsă impresie, datorată probabil contrastului existent între acest text şi aprecierile generale (laudative) de care se bucură activitatea domnului Isărescu.

Citeşte în continuare

Când spune banalităţi, Daniel Dăianu are dreptate

Chiar aşa. De pildă, într-un interviu publicat de “Banii noştri”, prezice că economia mondială va evolua în formă de W. Adică vom ieşi (aparent) din recesiune graţie politicii inflaţioniste de “relansare economică” doar pentru a ne prăbuşi din nou ulterior. Interpretată prin prisma aprecierilor metaforice la modă, conform cărora economia se mişcă în V, în U, în L (sau după un blogger glumeţ, în formă de I), această afirmaţie pare o inovaţie în domeniu. De fapt, a spune că vom urma traiectoria descrisă de litera W este o predicţie banală, şi Daniel Dăianu ştie perfect acest lucru, pentru că se numără printre economiştii care acceptă ipoteza că economia evoluează ciclic: adică, din V în V. Aşa a fost mereu, iar recesiunea actuală nu este decât un simplu episode din ceea ce, susţin “cicliştii”, este o succesiune infinită de faze de avânt şi declin. Meritul lui Dăianu nu este, aşadar, acela …

Citeşte în continuare

Ce înseamnă ilegalizarea Universităţii Spiru Haret?

Am fost surprins să aflu că Universitatea Spiru Haret a intrat oficial în ilegalitate. Cum într-un sistem centralizat, ca al nostru, „peştele de la cap se împute”, nu mă aşteptam ca actualele autorităţi să ia o măsură atât de înţeleaptă. Desigur, presupunând că va rămâne definitivă, hotărârea este nimic mai mult decât o picătură de înţelepciune într-un pahar de mediocritate – cum poate fi numit sistemul românesc de învăţământ (by the way, chiar nu am înţeles reacţiile critice la adresa verdictului dat de preşedintele Băsescu, că şcoala scoate tâmpiţi; sunt complet de acord, iar probe că aşa stau lucrurile pot fi găsite chiar în familia prezidenţială!). Însă este oportună. Nu ştiu mare lucru despre condiţiile de funcţionare ale acestei universităţi, însă ştiu că profesorii săi erau de negăsit pe la conferinţe sau prin paginile revistelor ştiinţifice – mai bune sau mai proaste, oricum ar fi. Oamenii ăştia au sfidat orice …

Citeşte în continuare

Despre cum boom-ul diluează valorile morale

Interesant articol în Wall Street Journal – A Bank Run Teaches the ‘Plain People’ About the Risks of Modernity. Preocupările şi valorile unei comunităţi Amish sunt distruse de uraganul inflaţiei şi al expansiunii artificiale. Atraşi de perspective îmbogăţirii peste noapte, oamenii se înstrăinează unii de alţii, renunţă la vechea meserie adoptând cu voioşie ceea ce în esenţă nu sunt decât speculaţii, sunt contaminaţi de vicii odinioară necunoscute (“nu cumva să-l lăsăm pe vecin să ne arate că e mai bogat decât noi”). Bomboana de pe tort – creşterea îndatorării, urmată în cele din urmă de prăbuşirea piramidei financiare. Concluzia? Nu capitalismul, ci interventionism-socialismul întinează valorile morale!

Citeşte în continuare

Recomandare de lectură

Abia mi-a fost semnalat articolul lui Bogdan Enache – Clişeele de stânga ale domnului Geoană – o excelentă critică la adresa prescripţiilor socialiste cu iz mai tineresc, de genul celor susţinute azi de Geoană. În opinia mea, autorul punctează decisiv la toate capitolele, reuşind să apere piaţa liberă şi capitalismul în faţa celor care susţin că neoliberalismul este vinovat de marasmul economic actual.

Citeşte în continuare

Dinu Patriciu: 10 măsuri de reformă

Cu întârzierea caracteristică deja, vă supun atenţiei editorialul lui Dinu Patriciu din „Adevărul” – Zece măsuri anticriză. Sunt cele mai bune măsuri pe care le-am auzit în spaţiul public românesc şi strălucesc prin lipsa de populism. Chiar nu înţeleg de ce nu le-a remarcat nimeni (oare prea puţini citesc “Adevărul”?) Remarc consecvenţa autorului, care constată implicit că problema de fond în România nu este fiscalitatea prea ridicată, ci statul prea mare. De aceea, nu se mulţumeşte să recomande reducerea fiscalităţii, ci susţine reducerea statului. În absenţa unei legi care să limiteze veniturile şi cheltuielile publice ca pondere în PIB, relaxarea fiscală ar aduce probabil la buget prea mulţi bani. Şi nu avem nevoie de mai mulţi bani pe care să îi administreze birocraţii.

Citeşte în continuare

Cine vrea case şi maşini cu rezerve de 15%?

BNR a redus rezervele obligatorii ale băncilor la depozitele în lei la 15%, simultan cu scăderea ratei dobânzii la 9%. Bun, adică ce ne oferă nouă BNR? Bani, mai mulţi bani, tot mai mulţi bani. Partea proastă este că nu banii aduc fericirea, ci ce poţi să cumperi cu ei. Aşa că, în încercarea (redundantă rău de tot, dar asta e) de a bate şaua ca să priceapă iapa, propun un exerciţiu de imaginaţie. Propun să nu fim timizi. Propun ca BNR să emită cât de curând tichete – titluri de proprietate – de case, de automobile, de brânză etc., pe care să le distribuie poporului pentru a scoate economia din recesiune. Ar fi mult mai eficient. Ce rost are să mai apelăm la bani, care, vorba manualului, sunt un simplu mijloc de schimb? Uite, guvernul a înţeles cum stă treaba şi a scos pe tarabă programul Prima Casă. Adică, …

Citeşte în continuare

Despre droguri

Cu întârziere, îmi fac reclamă, atenţionându-i pe cei interesaţi de problema legalizării drogurilor să citească vastul articol scris de Oana Osman în ultimul număr al publicaţiei “Capital”. Articolul a beneficiat de un ecou corespunzător în „Evenimentul Zilei” de luni, pe care îl puteţi citi aici. Felicitări autoarei articolului pentru faptul că a ales să culeagă şi să includă în text opiniile unor respectabili membrii ai comunităţii academice, alături de care sunt onorat să mă aflu. În acelaşi domeniu, recomand fără rezerve cititorilor interesaţi şi articolul postat cu ceva vreme în urmă de Cristian Orgonaş.

Citeşte în continuare

North Oaks – oraşul cu drumuri private

Am vizitat site-ul localităţii Noth Oaks din Minnesota şi tare aş vrea să văd cum arată în realitate. Este probabil singurul oraş din lume cu drumuri private (dacă mai ştiţi altul, ar fi bine să ştim cu toţii). Şi parcurile şi zonele de agreement sunt private – aparţin locuitorilor, prin intermediul “Asociaţiei proprietarilor din Noth Oaks”. De fapt, după cum se arată pe site, municipalitatea nu deţine nicio proprietate. Deci, adio cerşetori, adio problemelor cu iluminatul şi curăţenia drumurilor publice, adio distrugerii parcurilor.

Citeşte în continuare