28 January 2020
Home / News (page 10)

News

În Tasmania vânzarea de ouă neștampilate e interzisă

Incredibil, statul român a fost întrecut la capitolul aberația de intervenție în agricultură! Autoritățile din Tasmania vor să ajungă în Guiness Book cu măsura interzicerii vânzării tradiționale de ouă – genul de activitate care la noi se întâmplă pe marginea drumurilor. Începând din 26 noiembrie locuitorii acestei insule din Australia nu vor mai putea vinde ouă de la găinile crescute în propria gospodărie, decât dacă le supun unui proces de „auditare” și le etichetează cu un cod unic. Micile ferme vor fi astfel puse pe butuci. Cui servește măsura? Din câte îmi dau seama guvernul derulează o schemă de finanțare a agriculturii, prin care subvenționează carnea de porc și ouăle (tocmai a desființat fermele de găini tip baterie), probabil noua măsură este impusă tot ca element de sprijin pentru băieții deștepți din agricultură care au ferme mari și iau bani de la stat. [layout show=”1″]

Citeşte în continuare

Piața auto are evoluții contradictorii. Va crește taxa auto?!

INS a publicat azi datele privind înmatriculările de automobile pe primele nouă luni ale anului astfel încât putem pune cap la cap aceste cifre cu informațiile oferite de APIA. Piața auto a crescut în acest an. În trimestrul III 2013 comparativ cu trimestrul similar din anul 2012, înmatriculările de autoturisme au crescut cu 28,0%; pe primele 9 luni ale anului creșterea este de 22% față de ianuarie-septembrie 2012. Pe scurt, o creștere solidă. Mai jos aveți situația globală a înmatriculărilor, după destinația vehiculului. Interesant este că această revenire a pieței se datorează importului de mașini second-hand, deoarece așa cum se vede din al doilea grafic, atât vânzările cât și cota de piață ale APIA au tot scăzut în ultimii ani. Pe primele 9 luni APIA a vândut doar 48324 autoturisme și este destul de greu ca pe final de an să prindă din urmă volumul total de vânzări înregistrat anul trecut …

Citeşte în continuare

5 motive pentru care Romgaz este o investiție speculativă

Nu e comoară, e psihoză națională. Micii investitori au suprasubscris de 14 ori tranța de acțiuni care le-a fost rezervată în cadrul privatizării a 15% din acțiunile deținute de stat la Romgaz. Am asistat la o veritabilă Tulip Mania, cu principalele bănci creditând cumpărătorii cu de două sau chiar de cinci ori capitalul existent, pentru a facilita achiziția acțiunilor. A avut loc un fenomen de cumpărare în marjă la o scară rar întâlnită în România. Drept urmare cererea de acțiuni pe tranșa de retail a ajuns la aproape 0,9 miliarde euro – dublu valoarea întregului pachet scos la vânzare de Ministerul Economiei. Când am fost întrebat în legătură cu meritul investiției, am recomandat o atitudine prudentă, dar m-am ales în replică cu remarci ironice. Viața va demonstra dacă am sau nu dreptate. În continuarea articolului “Să cumpărăm sau nu Romgaz? O scurtă analiză globală“, revin cu următoarele precizări. 1. Romgaz …

Citeşte în continuare

Elevii americani plătesc ca să își lase telefoanele la poartă

Aberația de intervenție în New York. Primarul Bloomberg a interzis acum ceva ani intrarea cu telefoane mobile în școlile publice. Elevii pleacă dimineața și se întorc seara, fără posibilitatea de a comunica cu părinții în acest interval. Totuși, deoarece țin tare mult la telefonele lor, a apărut o industrie care profită de pe urma acestei interdicții: meseriași care vin cu dubița, parchează lângă școală și se oferă să-ți cazeze telefonul peste zi în schimbul unui dolar. O astfel de mașină a fost jefuită în trecut și 200 de telefoane au fost furate. Antreprenorii de cartier scot astfel și 1000 de dolari pe zi din acest serviciu. Un caz tipic care ilustrează cum interdicțiile nasc piețe artificiale și creează venituri care, pe o piață liberă, ar fi inexistente. Scopul urmărit prin eliminarea telefoanelor din școli a fost creșterea atenției acordate învățăturii, dar vă imaginați și singuri cât succes a avut. [layout …

Citeşte în continuare

Ce se întâmplă când investitorii confundă Tweeter cu Twitter

Nătărăul nu este o specie pe cale de dispariție. Și se presupune că merită să ne lăsăm banii pe mâna lui! Acum câteva săptămâni o companie obscură al cărei simbol de tranzacționare este TWTRQ a devenit brusc obiectul de interes al cumpărătorilor cărora le trecuse pe la ureche informația că gigantul Twitter se va lista curând la bursă cu simbolul TWTR. Desigur, toată lumea știe că trebuie să măsori de două ori înainte să tai – în cazul acesta să se gândești bine înainte să cumperi. Dar nătărăul mai știe și altceva: “Să ne grăbim să cumpărăm, să nu le-o ia alții înainte!” În realitate, ce au cumpărat ei nu este o companie de social media, ci un lanț falimentar de magazine din Boston, care pe timpuri vindea casetofoane de mașini și care intrase în lichidare în 2008, adică în urmă cu 5 ani. Brusc, acțiunile lui au înviat și …

Citeşte în continuare

Cât plătește Europa și cât plătesc SUA pentru energie? Două tipuri de politici pauperizante

În Europa prețul gazelor naturale pentru utilizatorii industriali au crescut considerabil în perioada 1990-2012. De asemenea, prețul curentului electric a crescut incomparabil mai mult decât în SUA. Dacă în SUA costul energiei a revenit la valori apropiate de cele înregistrate în anii 90, în Europa prețurile s-au triplat. Acest lucru a afectat serios competitivitatea industriilor europene și probabil este unul din factorii care contribuie la letargia economică de aici. Care este explicația? Creșterea producției de resurse energetice, în special gaze de șist, din SUA. Aceste resurse nu sunt tradable, deci creșterea lor se traduce printr-o ieftinire în interiorul economiei. În Europa s-a întâmplat invers: producția a scăzut mai repede decât a scăzut consumul (din cauza crizei), iar acum UE este dependentă de importul de energie în proporție de 66% (în anul 2000 importa doar 49%). În plus, Europa impozitează piața energiei în încercarea de a salva planeta. Producția de energie …

Citeşte în continuare

Dacă doriți să revedeți… consecvența fiscală a guvernului

Pe 17 septembrie anul trecut postam acest comentariu: “Primul ministru a denunțat manipularea la care recurg anumite instituții media postând pe pagina de facebook următoarea imagine: Din care eu înțeleg că, fără manipulare, povara fiscalității va crește, din moment ce este extrem de improbabil ca guvernul să colecteze mai mulți bani la buget fără inventarea altor taxe (precum cea pe piscine) și fără exproprieri suplimentare. Oricum, cu sau fără taxe noi/mai mari povara statului va crește. Dacă statul controlează o parte mai însemnată a PIB, înseamnă că cei care produc acest PIB dețin roadele muncii lor într-o măsură mai mică. Să ne bucurăm așadar, că am înțeles exact ce a vrut să ne spună.” A mai trecut un an, s-a demonstrat ceea ce era de demonstrat. Nu ai cum sa cresti cheltuielile de la an la an, chiar si pe timp de criza, fara sa maresti veniturile (adica impozitele). E …

Citeşte în continuare

Șomajul nu are culoare politică; crește simultan cu PIB!

În luna septembrie numărul șomerilor a ajuns la 747000 de oameni, un record neegalat din primăvara anului 2010 (când criza a lovit din plin) încoace. Rata șomajului este de 7,5%. Primim această informație de la INS simultan cu informația că PIB a crescut în anul 2011 cu mai mult decât se credea inițial – respectiv cu 2,3%, nu cu 2,2%. Creștere economică am avut și anul trecut, avem și anul acesta. Și totuși rata șomajului a rămas la un nivel constant înalt, indiferent de guvernele care s-au succedat în ultimii ani. Cum se explică faptul că numărul șomerilor rămâne ridicat? Răspunsul imediat ține de disfuncționalitățile instituționale ale pieței muncii. Răspunsul mai profund ține de lipsa stimulentelor adecvate pentru muncă, atât de partea ofertei cât și a cererii. Trăim într-un stat care, pe de o parte, încă sponsorizează lenea și, pe de altă parte, îi arde la buzunar pe toți cei …

Citeşte în continuare

Cum mănâncă Deloitte zerouri în situația financiară a Romgaz

Micii investitori s-au înghesuit să cumpere acțiunile Romgaz pe care statul le-a scos la vânzare, plasând ordine care depășesc de 5 ori stocul de acțiuni rezervat lor, și sper că au primit bine vestea că vânzările Romgaz au scăzut cu 10% în primele nouă luni. Cu acești bani puteau cumpăra aproape 11 tone de aur, adică 10% din tezaurul BNR, deci mă gândesc că au citit cu atenție prospectul de emisiune și atașamentele, și s-au gândit bine. Prin urmare, pentru ei ceea ce voi nota astăzi nu constituie o supriză. Restul cititorilor s-ar putea însă să descopere un lucru interesant. Statul derulează pe bursă vânzarea de acțiuni a anului – renunță la o parte din acțiunile deținute la Romgaz. V-ați aștepta să găsiți informații clare și coerente, nu? Ei bine, sunt curios cum ați citi dvs. informația referitoare la numărul de acțiuni Romgaz din tabelul de mai jos, care se …

Citeşte în continuare

Șoc! Consiliul Concurenței anchetează hipermarketurile „mafiote”

O veste foarte amuzantă vine de la Consiliul Concurenței. Acesta anchetează mai nou hipermarketurile pentru că… nu vând suficient de ieftin. Iete Venezuela unde fuse! Că în vremurile noastre doar în Venezuela am auzit că guvernul a militarizat supermarketurile ca să ofere „prețuri juste”. Care e ideea? Știți reclama aceea – „Dacă găsești în altă parte mai ieftin îți rambursăm de două ori diferența”? O chestie pe care aproape toată lumea o consideră, dacă nu o pleașcă oferită cu dărnicie de magazin, atunci cel mult o tehnică de marketing? Ei bine, Poliția Alimentară crede că nu este așa. Și chiar nu este așa. Economiștii știu că nu este așa. Reclama este un instrument folosit pentru cartelizarea ofertanților. Vânzătorii urăsc competiția. Ei au interesul să se unească și să își împartă piața, să îi împiedice pe alții să intre pe piață și astfel să își sporească profitul. Clauza prin care vânzătorul …

Citeşte în continuare

Cutiile de valori cu “rezerve fracționare”: câteva calcule pe marginea scandalului BCR Pitești

Numărul piteștenilor care au reclamat că le-au dispărut bani din casete de valori pe care le-au închiriat la BCR a ajuns la 10, suma totală pretinsă depășind 1,5 milioane euro. Să punem această cifră în perspectivă. Conform datelor BNR aferente lunii septembrie, în județul Argeș valoarea disponibilităților în valută (conturile curente) ale populației se ridică la circa 37 milioane euro (echivalent). Câte din aceste conturi sunt deschise la BCR? Nu știm exact, dar putem încerca o estimare ghidându-ne după cota de piață a băncilor. BCR are la nivel național o cotă de piață (după active) de 19%. Dacă operăm cu presupunerea adițională că disponibilitățile în valută și banii din casetele de valori sunt distribuite între bănci proporțional cu cota de piață a acestora, atunci înseamnă că în județul Argeș, la BCR, există depozite la vedere în valută în cuantum de 7 milioane euro. Acum, Piteștiul reprezintă doar o parte din …

Citeşte în continuare

Președintele-jucător (în agricultura de subzistență)

Ieri, președintele Băsescu a dezvăluit că este pasionat de creșterea legumelor: “Imi revendic dreptul de a fi un mic horticultor, de 3 ani nu am mai cumparat rosii, ardei, legume etc. Le cultiv in gradina.” El a spus acest lucru în contexul în care deplângea productivitatea redusă a agriculturii românești. Nu știu dacă cineva a sesizat paradoxul sau dacă toată audiența a priceput că și în acest caz se aplică principiul: “Nu fă ce face popa, fă ce zice popa!” N-am auzit pe nimeni sesizând faptul că, prin însuși propriul exemplu, președintele contrazicea teoria sa de fond, conform căreia statul trebuie să ajute agricultura și pe fermieri să obține randamente mai mari la hectar – ceea ce, după cum ne-au spus toți sponsorii politici ai agriculturii de la Revoluție încoace, se poate realiza doar prin comasarea fermelor pentru exploatarea economiilor de scară și prin investiții subvenționate în mecanizare și irigații. …

Citeşte în continuare

Este oficial: România vrea să depășească Burundi la povara impozitării

Că tot se discută despre creșterea fiscalității zilele astea, cred că este nimerit să înțelegem foarte clar unde ne aflăm. Și pentru că nu am mult timp o să vă spun simplu: ne aflăm între Zimbabwe și Burundi. Așa arată raportul Paying Taxes 2013 al Băncii Mondiale și PwC, care măsoară greutatea poverii fiscale în țările lumii. Studiul ia în considerare trei criterii: rata totală a impozitării, numărul de ore necesar pentru plata impozitelor și numărul de plăți fiscale necesar de efectuat. Luând în calcul aceste elemente rezultă că, în ansamblu, România se clasează pe locul 136 în lume, adică la coada… „universului cosmic”. Sub noi se află Zimbabwe și Tanzania, un pic mai jos Belarus (cea mai socialistă țară din Est) și la mare distanță, pe locul 91, Bulgaria. Imediat deasupra noastră, pe poziția 137 se află Burundi, pe care înțeleg că guvernul și-a propus să o întreacă. În …

Citeşte în continuare