18 October 2018
Știri pe scurt
Home / News

News

Gafele și ilegalitățile se țin lanț la schema ajutorului de minimis

După startul extrem de prost, cu o aplicație de înscriere în care se pot introduce firme fictive și se pot dobândi punctaje care nu au legătură cu realitatea, nu mă așteptam ca programul de minimis să continue într-o manieră rezonabilă, în ciuda dezmințirilor și justificărilor oferite de oficialități. Unde am ajuns? La etapa de evaluare a cererilor depuse. În mod normal, după expirarea deadline-ului de înscriere, AIPPIMM trebuia să prezinte o listă cu solicitanții admiși în vederea verificărilor de eligibilitate. Fiindcă așa au spus de la bun început: c) După expirarea termenului de inscriere şi în conformitate cu punctajul obţinut online, pe site-ul instituţiei, la adresa www.aippimm.ro, se publică în termen de 1 zi lucrătoare, lista centralizată cu solicitanţii  acceptaţi în vederea verificărilor administrative, de eligibilitate. Această listă nu a mai apărut, probabil s-a pierdut în zăpadă. Autoritățile ne-au oferit doar o situație cu cele 7138 de firme înscrise. Au …

Citeşte în continuare

Bilanțul bugetar al anului 2013: cheltuielile

Faptul că veniturile s-au cifrat considerabil mai jos decât ținta asumată de guvern, respectiv la 32% din PIB în loc de 33,6%, a făcut ca și cheltuielile să fie ținute un pic în frâu. Deși în termeni nominali au crescut, ele au scăzut ca pondere în PIB față de 2012 cu aproape 1 punct procentual, ajungând la 34,5%.   Guvernul a cheltuit mai mult cu salariile și cu achizițiile de bunuri și servicii. Dacă la cheltuielile de personal această evoluție era previzibilă datorită obiectivului asumat  -reîntregirea salariilor bugetarilor, cheltuielile cu bunuri și servicii au fost mai mari decât a promis guvernul. La începutul lui 2013 acesta spunea că urmărește: reducerea substanţială a unor categorii de cheltuieli materiale şi de servicii ineficiente şi oneroase pentru contribuabili, ca efect al întăririi cadrului legislativ privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare, Astfel cheltuielile cu bunurile şi serviciile ajung in anul 2013 la …

Citeşte în continuare

Bilanțul bugetar al anului 2013: veniturile

Avem datele execuției bugetare a anului 2013 astfel încât putem face câteva calcule comparative. Din aceste calcule se desprind în opinia mea două concluzii importante: (1) guvernul a supraestimat nivelul încasărilor bugetare, ceea ce l-a motivat pe parcursul anului să recurgă la noi majorări de impozite și (2) din nefericire această tactică este complet greșită deoarece ponderea principalelor venituri fiscale în PIB este în scădere constantă în ultimii ani, ceea ce arată o economie sufocată de presiunea fiscală. Să detaliem. Spre deosebire de anul 2012, anul trecut politica bugetară a fost mai nerealistă. În 2012 veniturile statului au totalizat 193,1 mld. lei în comparație cu o țintă de 195,3 mld. lei. Deci 2,4 mld. lei mai puțin decât prognoza. În 2013, ținta de venituri a fost ridicată la 209,3 mld. lei, dar statul a colectat 200 mld. lei – adică 9,3 mld. lei mai puțin decât prognoza. Această eroare este …

Citeşte în continuare

Este buna ideea guvernului de a plafona plățile în numerar?

Guvernul pregătește reducerea limitei până la care pot fi efectuate tranzacții în numerar. Statul vrea să limiteze plăţile zilnice între persoanele fizice la 10000 de lei, iar între firme la cel mult 5000 de lei. Știrea a apărut în contextul în care, pe plan internațional, unele guverne și-au propus să elimine complet bancnotele din circulație iar pe plan intern unele voci au tot susținut plafonarea plăților în bani fizici. Ideea centrală din spatele acestei intenții este combaterea evaziunii fiscale și colectarea mai multor bani la buget. Totuși, presupoziția ne-explicitată de la care pornește ordonanța guvernului este că strângerea mai multor bani la buget este un lucru bun pentru societate. De ce exact, nu ni se spune, dar putem căuta singuri răspunsuri. Să fie oare pentru că astfel am cheltui mai mulți bani pe educația publică, acolo unde alocăm în prezent aproape 1000 de euro/elev (mai mult decât costă studiile universitare) …

Citeşte în continuare

“Baltagul” – varianta cu salvarea, nu cu justiția

„Baltagul” de Sadoveanu este o poveste despre dreptatea privată, despre maniera în care oamenii simpli pot înfăptui justiția chiar și atunci când se lovesc de indolența reprezentanților statului. Citim acest roman în școală, dar cu ce folos câtă vreme suntem „educați” să înțelegem din el orice, dar nu acest lucru. Similar, recuperarea victimelor accidentului aviatic din Apuseni este o poveste despre salvarea privată. Se mai îndoiește cineva că voluntariatul, colaborarea spontană și altruismul – nu instituțiile care trăiesc din impozite – au salvat echipa de doctori captivă între rămășițele avionului și zăpada din vârful muntelui? Doctori care, apropos, făceau ei înșiși un act de voluntariat zburând să recolteze organe? Se mai îndoiește cineva că, dacă moții nu săreau din pat să urce pe munte și nu le ofereau tractoare și motorină jandarmilor și angajaților SMURD, aveam zero supraviețuitori? Se mai îndoiește cineva că miliarde de euro sunt confiscate anual de …

Citeşte în continuare

Merită companiile din IT să primească subvenții de la stat?

Șapte companii importante din domeniul informatic vor primi de la stat subvenții în valoare de 67 mil. euro pentru crearea a 3151 locuri de muncă. Știu, înțelepciunea convențonală spune că sectorul informatic generează valoare adăugată și am auzit multe voci care spun că el ar trebui sprijinit să se dezvolte. Dar acest lucru este fals: nu orice proiect IT este profitabil, unele sunt, altele nu – la fel ca în oricare alt domeniu. Cum aflăm care sunt proiectele IT profitabile, cele care sporesc cu adevărat avuția societății? Simplu, le punem să treacă testul pieței! Le punem să concureze cu restul proiectelor de investiții din România – de la investițiile în agricultura ecologică la cele din domeniul energiei nucleare. Dacă nu procedăm așa, atunci vom încuraja apariția buruienilor investiționale. După cum spune Toma Alimănescu, banii publici care se îndreaptă către anumite proiecte informatice vor submina de fapt dezvoltarea proiectelor cu adevărat folositoare, …

Citeşte în continuare

Guest post: Aripi frânte sau cum se repetă istoria

Liberatatile unui popor nu au fost si nu vor fi vreodata asigurate, atunci cind actiunile conducatorului lui pot fi ascunse. (Patrick Henry, Parinte fondator al natiunii americane)  Nu e nici un secret pentru nimeni ca fiecare zi e doar un alt carnagiu pe sosele si ca ceea ce difera de la o zi la alta e doar numarul mortilor si al ranitilor. Subconstientul s-a obisnuit deja cu asta de multi ani, acum un accident auto e o banalitate. Zilele acestea insa s-a intimplat altceva care releva insa gravitatea situatiei in care ne aflam: un avion de mici dimensiuni pilotat de Adrian Iovan aterizeaza fortat undeva in Apuseni, in final pilotul si o studenta la medicina pierzindu-si viata, iar restul pasagerilor fiind raniti, dar in final supravietuitori. Intrega poveste capata o notorietate si mai mare intrucit Adrian Iovan, era o persoana cunoscuta in urma casatoriei cu o cunoscuta creatoare de moda …

Citeşte în continuare

Dinamica datoriei publice – cea mai ridicată din Europa de Est

România a mai făcut un “progres” remarcabil în ultimul an: guvernul a crescut datoria publică în raport cu Produsul Intern Brut. Așa cum arată azi Eurostat, în perioada trim. III 2012 și trim. III 2013, ponderea datoriei în PIB a sporit în România mai mult decât în principalele economii din Europa Centrală și de Est: Polonia, Ungaria, Cehia și, bineînțeles, Bulgaria. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda scăderii deficitului bugetar și a celei mai mari rate de creștere economică din regiune.   [layout show=”1″]

Citeşte în continuare

E bine să faci afaceri în România, dar după Cipru și… Turcia??

Să luăm pauză o clipă de la problema săptămânii – accidentul aviatic: cum a fost posibil ca instituțiile statului să o dea în bară din nou, dah! – și să ne întoarcem la economie. Florin Cîțu mi-a semnalat ce crede mediul de afaceri global (Bloomberg) despre România:   Să ne întreacă Rusia și Ungaria – asta nu e ușor de suportat. Dar să ai un mediu de afaceri mai puțin promițător decât Cipru (unde s-au confiscat depozitele) și Turcia (unde bate criza la ușă) – asta este deja dureros. Iar când simultan guvernul îți spune că ești tigrul Europei de Est – asta sună chiar penibil.

Citeşte în continuare

Cu voia dvs., ultima ironie pe listă

Am văzut reacția doamnei Grapini în legătură cu probleme apărute la înregistrarea online pentru primirea ajutoarelor de minimis (ca și comunicatul oficial emis) reclamate pe acest blog. A spune acum că firmele fictive înscrise în cursă vor fi depistate de vigilentele autorități ale statului în faza următoare a competiției este o banalitate cu aromă de wishful thinking. În fiecare zi autoritățile statului ne oferă o nouă mostră de incompetență, așa încât a le invoca din nou rolul nu face decât să toarne sare pe rană. Dacă autoritățile sunt așa de vigilente, doamna ministru, atunci de ce nu au fost în stare să pună la punct o aplicație civilizată de înscriere online?! Nici nu mai amintesc aici restul problemelor identificate, maniera absurdă în care aplicația îți oferă punctajul maxim etc. Este inutil. La platitudinile emise de funcționarii guvernamentali nu se poate răspunde decât cu o ironie pe măsură. O ironie strecurată …

Citeşte în continuare

Efectul emigrației românilor asupra bugetelor publice din Occident

Deschiderea totală a pieței muncii din UE pentru români a fost acompaniată de un cor de comentarii, multă lume temându-se că imigrația ar împovăra țările occidentale. Această temere sau opinie nu a fost suficient explicitată, criticii ei mulțumindu-se de asemenea cu reacții banale – punctând de exemplu faptul că foarte puțini români s-au grăbit să invadeze Marea Britanie. Iată ce trebuie să știți. Migrația lucrătorilor are un efect diferit asupra statelor, forței de muncă și economiilor. Oficialii europeni nu se grăbesc să admită, dar deschiderea pieței muncii este profitabilă pentru guvernele occidentale. Un studiu foarte recent, care analizează efectul imigranților români și bulgari asupra finanțelor publice ale Suediei – una din țările care nu a limitat accesul la piața muncii – arată cu cifre că imigrația este benefică pentru bugetul de stat. Pe scurt, imigranții cotizează o sumă mai mare de bani la buget decât ajutoarele sociale pe care le …

Citeşte în continuare

Criza financiară bate la ușa Turciei

Devine din ce în ce mai probabil ca următoarea economie pusă pe butuci de politicieni să fie Turcia. Problema Turciei este dublă: pe de o parte criza politică generată de conducerea autocratică și de conflictul dintre guvern și sistemul judiciar (tipic) și, pe de altă parte, economia cu febră – cu dobânzi mici, boom imobiliar și, bineînțeles, deficit de cont curent de 7,4% din PIB (sună cunoscut). Politica monetară expansionistă, cu o rată oficială a dobânzii real-negativă a făcut alimentat o creștere economică susținută de 4%, dar și o rată a inflației de 8%. Deloc surprinzător, rata economisirii este redusă în Turcia (14% din PIB), ceea ce face ca investițiile (20% din PIB) să fie finanțate prin intrări de capital – dar nu  din investiții directe, ci din investiții speculative (portfolio) și credite pe termen scurt (ST debt). O cincime din PIB depinde de finanțarea străină. O asemenea economie, chiar …

Citeşte în continuare

Vicii majore la procesul de înscriere în schema de minimis: cum să iei subvenții cu firme fictive

România – țara tuturor posibilităților de a pune mâna pe bani publici. Mai precis prin schema de minimis care, după scandalul din vară, s-a relansat miercuri. Acum, v-ați gândi că guvernul a făcut tot ce se poate pentru a evita un nou scandal, pe principiul „Cine s-a fript cu ciorbă suflă și în iaurt”, corect? Ei bine nu. La guvernul român se aplică principiul „Cine s-a fript o dată, să mai încerce, că poate de data asta merge” Concentrați-vă deci 2 minute pentru că ce urmează este grandios, bate chiar caracatița POSDRU, despre care am tot scris. Despre ce este vorba, pe scurt? Despre faptul că statul oferă IMM-urilor 100000 de euro. Ce trebuie să faci ca să te califici? Păi, să ai o firmă serioasă în primul rând conform situațiilor financiare, adică nu una care este „în dificultate”, și să te angajezi că oferi noi locuri de muncă. Să …

Citeşte în continuare

Cine suportă amenda aplicată de Consiliul Concurenței?

Aceasta este întrebarea. Avem o instituție care, preocupată să îi apere pe consumatori de calicia oamenilor de afaceri, ajunge să acuze de cartelizare și de înțelegeri anticoncurențiale pe toată lumea. Aș vrea să știu ce înțelege Consiliul Concurenței prin concurență. Tare mi-e teamă că definiția cu care operează corespunde mai degrabă unui norme artificiale, scornită doar pentru a asigura unora scaune călduțe pe banii contribuabililor. Astăzi, Consiliul Concurenței ne-a demonstrat cât de șmecheri sunt oamenii de afaceri din comerțul cu electrocasnice. A amendat cei mai importanți vânzători pentru că au oferit consumatorilor șansa de a-și schimba aparatele vechi cu unele noi: opt companii membre ROREC au fost amendate cu 47.881.380 lei (10,8 milioane euro) pentru fixarea în comun a discounturilor şi controlul vânzărilor produselor lor în campaniile de buy-back prin alocarea bugetului aferent proporţional cu cotele de piaţă preexistente ale companiilor membre ale asociaţiei. În acest fel, nu s-a urmărit maximizarea numărului de deşeuri colectate, …

Citeşte în continuare

Cel mai prost sfat pe care îl poate oferi un profesor

Universitatea din Michigan și-a mai adăugat un nume pe lista de bloggeri economici, profesorul Chris House. Din păcate, una din primele sale postări mă face să mă gândesc serios dacă merită să-i urmăresc blogul sau nu. Ce spune profesorul House? Că studenții ar trebui să-și dedice studiul manualelor moderne, nu marilor autori clasici: Le-am spus studenților mei că nu merită să-și piardă timpul citind Teoria generală în anul întâi la masterat. Nu vreau să zic că Teoria generală nu e o carte bună. Dar nu sunt convins că lecturarea ei este o idee bună pentru studenți, cel puțin nu în acest moment al carierei lor. Părerea mea este că învățămintele importante din cărțile mai vechi au fost deja încorporate în manualele moderne. Sunt convins că puțini biologi mai citesc în prezent Originea speciilor a lui Darwin, și chiar mai puțini matematicieni citesc Elementele lui Euclid. Dacă vrei să cunoști ideile …

Citeşte în continuare