19 December 2018
Home / Investitii

Investitii

Investițiile în economie, în ușoară revenire

În ciuda hărmălaiei despre reducerea cheltuielilor de investiții ale statului – care reprezintă o falsă problemă – INS ne spune astăzi că investițiile nete în economie s-au cifrat în primul semestru la 26,8 miliarde lei, o creștere de peste 7% față de perioada similară din 2014. Trendul general indică o oarecare stabilitate, în termeni reali investițiile nefiind prea departe de suma înregistrată în 2007 – totuși un an de boom economic, în care se spărgeau bani la greu. Nu înțeleg de unde atâta pesimism și vociferări (“Vai, scad investițiile, se scufunda planeta!”), îndemnuri adresate guvernului pentru creșterea investițiilor publice și așa mai departe. Cred că România are încă, în mare, investiții peste nivelul pe care îl poate gestiona eficient. Sigur, ar fi fabulos să avem investiții duble (ca să avem și noi o creștere economică de 6-7%, normală pentru o țară ca România), dar în condiții de competiție, de inovare, …

Citeşte în continuare

Este o așa tragedie că au scăzut investițiile?

Curs de Guvernare arată că rata investițiilor a ajuns la minimul ultimilor 10 ani. Dar eu nu împărtășesc pesimismul care emană din această constatare. Hai să ne uităm mai atent pe cifrele Eurostat (mulțumită articolului citat am putut să observ că Eurostat a revizuit masiv datele pentru România pe care le știam!). Formarea brută de capital fix a ajuns în anul 2014 la 22% din PIB. În Polonia, despre care am mai vorbit într-o analiză comparativă pe această temă, rata investițiilor s-a cifrat la 19,5% din PIB. Media europeană a fost de 19,3% din PIB. Scăderea investițiilor a fost pusă de mulți analiști pe seama reducerii investițiilor publice. Bănuiesc că ați auzit teza: “Guvernul are excedent bugetar fiindcă a tăiat banii de investiții” ș.a.m.d. Dar hai să punem în context european această prăbușire a investițiilor publice, ce vedem? Cu investiții reprezentând 4,3% din PIB România nu este nici prima nici …

Citeşte în continuare

Cumpărați titluri de stat! Investiția în risipă este scutită de taxe

“Interesul populatiei (persoanelor fizice) pentru titlurile de stat a crescut in ultimii ani, pe de o parte datorita facilitatilor fiscale in cazul achizitionarii si/sau tranzactionarii titlurilor de stat si pe de alta parte datorita schimbarilor de comportament investitional, acestea reprezentand o alternativa sigura de investitie, garantata de statul roman. In eforturile sale de a le face cat mai accesibile unui segment cat mai larg de investitori de retail, Ministerul Finantelor Publice a redus valoarea nominala a titlurilor de stat emise pe piata de la 10 000 lei la 5 000 incepand cu data de 1 octombrie 2013” (sursa) Pe înțelesul tuturor: dacă îți folosești economiile ca să împrumuți statul, atunci nu plătești impozitul de 16% pe câștigul din dobândă, așa cum se întâmplă dacă pui banii la bancă sau îți folosești capitalul pentru a-ți deschide o afacere. Ce face statul cu banii? Nimic eficient. Îi folosește pentru a întreține mai …

Citeşte în continuare

Investițiile au coborât aproape de cel mai jos nivel din timpul crizei

Investițiile nete în economie s-au cifrat în primul semestru la 25,2 mld. lei, în scădere cu aproape 10% față de semestrul I din anul 2013. În termeni reali (folosind deflatorul PIB din 2007 încoace) investițiile s-au situat practic la același nivel cu cele realizate în prima jumătate a anului 2011, când s-a atins punctul de minim investițional datorită crizei. Investițiile se situează pe un trend descendent din 2012 încoace. Cauzele? Mulți analiști pun această scădere pe seama reducerii investițiilor statului, însă acest lucru este adevărat strict contabil. Din punct de vedere economic însă, cea mai mare problemă o reprezintă letargia investițiilor private care au fost sugrumate prin creșterea fiscalității și climatul general de incertitudine. Din păcate lozincile oficiale despre „tigrul Europei de Est” și „creșterea credibilității României în ochii investitorilor străini” au rămas fără nici un suport în realitate, deoarece politica economică internă imprevizibilă, plină de măsuri și discursuri anticapitaliste …

Citeşte în continuare

Turma de pe bursă, într-o poză

Cu singura excepție perioada 2009-2011, când investitorii erau prea speriați ca să mai apese pe vreun buton, acest grafic arată că, în general interesul pentru achiziția de acțiuni la bursă este direct legat de cotația acțiunilor: atunci când cotațiile urcă investitorii prind curaj și cumpără, iar atunci când cotațiile coboară lumea fuge ca potârnichile – sau ca oile. Mie această sincronizare dintre randamente și interesul investitorilor îmi spune nu că investitorii sunt proști, ci că „jocul” îi depășește și ei știu asta. Atunci când piața financiară este inundată de banii care vin valuri-valuri de la banca centrală, cel mai înțelept lucru nu este să stai deoparte, ci să mergi și tu cu… turma. “Câtă vreme cântă muzica trebuie să te ridici și să joci”. Cândva bursa era considerată busola economiei, dar astăzi nu mai poți avea încredere că această instituție arată altceva decât… ce este la modă (politic) să arate. …

Citeşte în continuare

Cazi puiule, cazi! Bursa din Dubai pe tobogan

Bursa din Dubai, paradisul construcțiilor faraonice de pe planetă, a căzut azi cu 8%, pierzând astfel 27% față de maximul înregistrat în luna mai. Panica a izbucnit după ce acțiunile Arabtec, cel mai mare constructor și cea mai tranzacționată companie, s-au prăbușit pentru a treia zi consecutiv cu limita maximă, pierzându-și astfel 53% din valoare. din lipsă de cumpărători, investitorii care dețineau acțiuni Arabtec în portofoliu au fost nevoiți să răspundă apelului în marjă vânzând alte titluri și de aici contagiunea și colapsul general. Aparent nu există factori fundamentali pentru această situație, adică nimic nu s-a înrăutățit atât de mult încât să impună o ajustare de asemenea dimensiuni a pieței. Picajul reflectă astfel fragilitatea castelului de nisip încă numit bursă, hrănit din pariuri speculative, achiziții fictive și bani inventați. Ca să punem lucrurile în context, bursa din Dubai a crescut mai mult decât dublu în 2013 și anul acesta era …

Citeşte în continuare

Confesiuni despre investițiile noastre deștepte pe o piață tare proastă

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, ne împărtășește experiența sa de investitor (sau mai degrabă de pierzător) la bursă: “Am investit între 2004 şi 2007 numai în acţiuni blue chips (ale companiilor considerate de top, care sunt cele mai solide, mai eficiente şi mai stabile de pe piaţă – n. r.) – OMV, BRD, Banca Transilvania – numai blue chips-uri, pentru ca să constat, după declanşarea crizei, două lucruri. Numărul 1 – că circa 70% din piaţă era deţinută de investitori străini şi, când a început criza, aceştia s-au retras masiv, iar al doilea lucru – că investitorii din România au plecat imediat pentru că aici nu avem conceptul de a investi la bursă, se spune joc la bursă. Rezultatul net pentru mine a fost că deţinerile mele de blue chips au scăzut cu 80%, au scăzut la 20% din valoarea iniţială. Astăzi, după trei ani de creştere fabuloasă, ele mai …

Citeşte în continuare

Banii pentru baroni produc deșeuri investiționale

Liviu Voinea ne spune că investițiile guvernului sunt productive pentru societate: “Sa stiti ca chiar si banii pentru ceea ce presa numeste baroni locali sunt tot investitii. Aceste transferuri nu sunt de fapt bani pentru baroni, ci pentru oamenii din localitati”… Investitiile publice au crescut de trei ori raportate la deficit in intervalul 2008-2012 si de patru ori raportate la investitiile straine directe. Politica bugetara a contribuit astfel la cresterea economica prin aceste investitii publice” Mda, la categoria investiții putem să trecem ceea ce numește statul investiții. Putem să stabilim din pix formarea de capital fix și astfel creșterea economică. Deci putem, prin simpla voință, să generăm locuri de muncă și creșterea producției. Aceasta este economia Nirvana pe care ne-o predă ministrul bugetului. Lucrurile nu stau deloc așa. Contribuția productivă a unui agent economic, de la simplu individ la mare companie, este dată de suma de bani pe care publicul …

Citeşte în continuare

Investițiile din economie, aproape de nivelul din 2011 în termeni reali

Investițiile nete din economie au scăzut în trimestrul III din 2013 față de trimestrul corespunzător din 2012 cu 10%. Cumulat, de la începutul anului investițiile au scăzut cu 5,5% față de perioada similară din 2012. Așa arată valorile în prețuri curente. Însă dacă ajustăm cifrele cu deflatorul PIB obținem o imagine mai reală a ce se întâmplă cu investițiile. Vedem că după un zvâc în 2012 au scăzut aproape de nivelul înregistrat în 2010-2011, când eram pe fundul crizei. S-ar părea că, deocamdată, din punctul de vedere al investițiilor, n-am ieșit din criză. Și poate că este mai bine așa, căci oricum atunci când investeam mult o făceam prost. Desigur, între două rele – să investești mult și prost, respectiv puțin și prost – e destul de greu de ales. Sau poate că mă înșel și acum investim mai înțelept, grație impozitelor mai mari care, nu-i așa, te responsabilizează.   …

Citeşte în continuare

Secretul unui eșec: România a investit relativ mult și prost

Rețeta creșterii economice include ca ingredient principal acumularea de capital. Acumularea de capital este cea care permite extinderea proceselor de producție și încorporarea unor noi tehnologii, mai eficiente, de natură să sporească producția agregată și, prin urmare, nivelul de trai. Dar nici o rețetă nu se bazează pe un singur ingredient. Dacă vrem să coacem un cozonac avem nevoie de făină, desigur. Dar doar cu făină nu vom reuși să obținem nimic comestibil. Avem nevoie de câteva ingrediente complementare. La fel este și rețeta creșterii economice – ea presupune nu doar acumularea mecanică de capital, ci și investiția înțeleaptă a acestuia, lucru posibil doar dacă anumite condiții instituționale sunt îndeplinite: impozite mici, stabilitate economică, o piață a creditului sănătoasă, mediu concurențial autentic. Dacă aceste ingrediente instituționale nu sunt întâlnite în practică, atunci acumularea de capital nu va duce la creștere economică, ci doar la risipirea resurselor. La fel cum, prin …

Citeşte în continuare

Investițiile chinezești și marile proiecte românești: cât este politică și cât este economie?

Mi se pare surprinzătoare încântarea cu care guvernul primește vizita delegației Chinei. Nu o pot înțelege altfel decât ca o disperare cauzată de stoparea investițiilor străine private în România, investiții care la începutul anilor 2000 au ajutat la umflarea PIB și la reducerea șomajului. Astăzi guvernul încearcă să resusciteze aceste investiții pe canale politice. China este la rândul ei disperată să găsească o utilitate sumelor imense de bani pe care le deține, bani care altminteri se depreciază grație politicii inflaționste a SUA. Confruntându-se cu un evident fenomen de supra-investiții în propria economie, China caută acum să câștige fructifice acești bani în restul lumii și orice randament mai mare decât zero este perfect. Pentru a clarifica lucrurile, un lucru trebuie admis din start: România are mare nevoie de investiții străine pentru a se dezvolta într-un ritm accelerat. Acumularea de capital este esențială pentru creșterea producției, iar o țară relativ săracă precum …

Citeşte în continuare

5 motive pentru care Romgaz este o investiție speculativă

Nu e comoară, e psihoză națională. Micii investitori au suprasubscris de 14 ori tranța de acțiuni care le-a fost rezervată în cadrul privatizării a 15% din acțiunile deținute de stat la Romgaz. Am asistat la o veritabilă Tulip Mania, cu principalele bănci creditând cumpărătorii cu de două sau chiar de cinci ori capitalul existent, pentru a facilita achiziția acțiunilor. A avut loc un fenomen de cumpărare în marjă la o scară rar întâlnită în România. Drept urmare cererea de acțiuni pe tranșa de retail a ajuns la aproape 0,9 miliarde euro – dublu valoarea întregului pachet scos la vânzare de Ministerul Economiei. Când am fost întrebat în legătură cu meritul investiției, am recomandat o atitudine prudentă, dar m-am ales în replică cu remarci ironice. Viața va demonstra dacă am sau nu dreptate. În continuarea articolului “Să cumpărăm sau nu Romgaz? O scurtă analiză globală“, revin cu următoarele precizări. 1. Romgaz …

Citeşte în continuare

Ce se întâmplă când investitorii confundă Tweeter cu Twitter

Nătărăul nu este o specie pe cale de dispariție. Și se presupune că merită să ne lăsăm banii pe mâna lui! Acum câteva săptămâni o companie obscură al cărei simbol de tranzacționare este TWTRQ a devenit brusc obiectul de interes al cumpărătorilor cărora le trecuse pe la ureche informația că gigantul Twitter se va lista curând la bursă cu simbolul TWTR. Desigur, toată lumea știe că trebuie să măsori de două ori înainte să tai – în cazul acesta să se gândești bine înainte să cumperi. Dar nătărăul mai știe și altceva: “Să ne grăbim să cumpărăm, să nu le-o ia alții înainte!” În realitate, ce au cumpărat ei nu este o companie de social media, ci un lanț falimentar de magazine din Boston, care pe timpuri vindea casetofoane de mașini și care intrase în lichidare în 2008, adică în urmă cu 5 ani. Brusc, acțiunile lui au înviat și …

Citeşte în continuare

Cum mănâncă Deloitte zerouri în situația financiară a Romgaz

Micii investitori s-au înghesuit să cumpere acțiunile Romgaz pe care statul le-a scos la vânzare, plasând ordine care depășesc de 5 ori stocul de acțiuni rezervat lor, și sper că au primit bine vestea că vânzările Romgaz au scăzut cu 10% în primele nouă luni. Cu acești bani puteau cumpăra aproape 11 tone de aur, adică 10% din tezaurul BNR, deci mă gândesc că au citit cu atenție prospectul de emisiune și atașamentele, și s-au gândit bine. Prin urmare, pentru ei ceea ce voi nota astăzi nu constituie o supriză. Restul cititorilor s-ar putea însă să descopere un lucru interesant. Statul derulează pe bursă vânzarea de acțiuni a anului – renunță la o parte din acțiunile deținute la Romgaz. V-ați aștepta să găsiți informații clare și coerente, nu? Ei bine, sunt curios cum ați citi dvs. informația referitoare la numărul de acțiuni Romgaz din tabelul de mai jos, care se …

Citeşte în continuare

NYSE: datoria în marjă la un nivel istoric. Se apropie criza?

Potrivit ultimelor informații de la NYSE, în septembrie valoarea datoriei în marjă acumulată de investitori a stabilit un nou nivel record istoric, de peste 400 miliarde dolari. Tranzacționarea în marjă reprezintă posibilitatea pe care o au investitorii de a cumpăra acțiuni fără să aibă bani în cont, pe baza unui împrumut acordat de broker. Cu cât optimismul (sau euforia speculativă) este mai mare, cu atât investitorii se expun mai mult. Istoria arată că creșterea datoriei în marjă este un bun indicator pentru crizele viitoare, deoarece fragilizează poziția și lichiditatea investitorilor care, în momentul schimbării trendului pieței și al opririi sau scăderii cotațiilor, vor fi nevoiți să vândă masiv pentru a-și acoperi datoria, ceea ce determină intrarea în picaj a bursei. Pe graficul de mai jos se observă că datoria în marjă este la un nivel foarte ridicat chiar și în termeni reali (deci ținând cont de deprecierea dolarului), ceea ce …

Citeşte în continuare