18 September 2020
Home / FMI

FMI

FMI nu doarme, FMI veghează boom-ul imobiliar

Știu că în România și în bună parte din Europa nu se simte chestia asta, dar prețurile activelor imobiliare au crescut serios în restul lumii. Au crescut atât de mult încât problema revenirii boom-ului imobiliar nu mai este doar în atenția unor oameni “obsedați” de efectele dezastruoase pe care politica de expansiune a creditului le are asupra economiei”maniaci” (ca mine!), ci a ajuns să preocupe și FMI-ul. Nu-i rău. E bine că economiștii FMI se trezesc la viață, măcar și pe blogul instituției. Rău este însă că se perpetuează un mit, ideea că “determinarea momentului în care prețurile locuințelor se depărtează de fundamentele economice este nu doar o știință ci și o artă”. Abordarea aceasta de tipul “viața este complexă și are multe aspecte”, conform căreia nimeni nu poate spune cu seriozitate când lucrurile încep să o ia razna și, în consecință, nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru …

Citeşte în continuare

Erasure: noua politică FMI în privința falimentelor suverane

Așa cum vă spuneam în FMI studiază oportunitatea confiscării averilor; fiți cu ochii pe bănci!, vremurile se schimbă și am intrat în epoca în care statele nu vor mai fi salvate de la faliment atât de ușor ca până acum. Soluția implementată în Cipru ar putea deveni regulă de conduită de acum încolo în cazuri similare, iar cei care ar trebui să priceapă aluzia sunt deopotrivă economiile emergente și cele dezvoltate, unde povara datoriei publice nu va putea fi rostogolită la infinit. Iată că FMI a organizat un workshop pe această temă – cu participarea primului director adjunct David Lipton – și aflăm că creditorii privați vor fi puși să plătească pentru activele neperfomante și nu vor mai scăpa așa de ușor de consecințele propriilor investiții proaste. Experiența ante-Cipru, inclusiv din România, ne învățase că FMI intervine prompt și varsă căruța cu dolari sau euro în visteria băncii centrale din …

Citeşte în continuare

China investește 50% din PIB. Cât mai durează până vine criza?

Rețeta dezvoltării economice presupune ca ingredient esențial acumularea de capital. Dar investițiile sunt doar necesare, nu și suficiente pentru o creștere economică sustenabilă. Dacă lucrurile stăteau altfel, atunci la cât capital a investit în timpul comunismului România trebuia să prindă deja din urmă Occidentul. Problema este că investițiile efectuate fără busolă, pe bază de comenzi politice sau influențate de expansiunea creditului, duc la o creșterea artificială a PIB. Societatea de fapt sărăcește pe măsură ce noi și noi resurse sunt risipite în producții lipsite de valoare pentru consumatori. Un studiu recent al FMI aruncă o lumină îngrijorătoare asupra economiei Chinei. El raportează rezultatele mai multor cercetări care au scos în evidență faptul că investițiile excesive și randamentele scăzute ale acestora sunt o realitate tristă pentru toate sectoarele economiei, dar mai cu seamă pentru întreprinderile de stat. Acestea din urmă sunt și preferatele băncilor, în ceea ce privește alocarea creditului. Folosind …

Citeşte în continuare

FMI studiază oportunitatea confiscării averilor; fiți cu ochii pe bănci!

În ultimul raport Fiscal Monitor, intitulat expresiv Taxing Times, FMI examinează situația datoriilor statelor și analizează comparativ metodele prin care această povară bugetară poate fi subțiată: creșterea impozitării bunurilor și serviciilor (TVA), a veniturilor, a contribuțiilor sociale, a venitului companiilor, a proprietăților, a sectorului financiar ș.a. și, cu voia dumneavoastră ultima pe listă, separat într-un box chiar înainte de anexe, taxarea averilor. Unde se vede că, dacă se apelează exclusiv la acest impozit – aplicat de exemplu conturilor bancare – este nevoie de o confiscare de 10% doar pentru ca nivelul datoriilor în zona euro să ajungă la cel dinaintea crizei financiare. Raportul face trimitere la un studiu intitulat Taxarea averilor – un pas către îmbunătățirea finanțelor publice în Europa, scris de… (suspans) Institutul de Cercetări Economice din Germania în care se spune că taxarea averilor mari (acum depinde ce înțelege fiecare) reprezintă un mijloc de reducere a datoriei publice …

Citeşte în continuare

România după criză: cum stăm macroeconomic în comparație cu alte țări?

FMI a publicat ediția de toamnă a Global Stability Report, ceea ce îmi oferă prilejul unei scurte treceri în revistă a evoluției poziției României în context global. În paginile sale găsim mai multe grafice care arată comparativ, de la izbucnirea crizei încoace, situația macroeconomică a economiilor emergente, printre care și România. Două observații rapide: –          Prin politica de austeritate dusă România a s-a reechilibrat din punct de vedere macro mai bine ca alte state, astfel încât este relativ mai puțin vulnerabilă la un nou șoc pe piețele externe; –          Paradoxal, această echilibrare nu a atras prea mult interesul investitorilor, care și-au îndreptat atenția către alte țări. Acesta este un lucru bun, dacă vorbim de intrările de capital de portofoliu, care sunt pronunțat speculative, dar cu desăvârșire prost dacă avem în vedere investițiile directe. Mai concret, după salvarea sistemului financiar de la implozie prin injecțiile de trilioane de dolari, economiile emergente au …

Citeşte în continuare

Regia autonomă FMI și neosocialismul lui Jeffrey Franks

FMI și companiile de stat din România despre reformarea cărora se vorbește în ultima vreme se aseamănă mai mult decât ați putea crede. FMI este o agenție de stat – ce-i drept, nu a unui singur stat ci a unui grup de state. Altfel spus, este o întreprindere public inter-guvernamentală. FMI nu este o bancă și nici o firmă de consultanță. FMI nu primește depozite și nu intermediază economisirile canalizându-le antreprenorial către cele mai rentabile investiții. FMI nu este un izvor de filozofie economică, nici măcar unul contra cost; nu oferă sfaturi dezinteresate, independente, tehnocrate sau cum vreți să le mai numim. Repet, FMI este o companie de stat. Ea a fost inventată pentru a asigura stabilitatea valutară internațională – mai pe românește, pentru a fixa prețurile. Nu prețul la grâu, nu prețul la carburanți ci, mai rău, prețul monedelor. Valoarea monedelor (puterea lor de cumpărare) exprimă întreg tabloul de …

Citeşte în continuare

Liberalizare cu parfum de confiscare inflaționistă

Watch your language! – cam așa ar trebui să replicăm experților care de 20 de ani umblă cu liberalizarea prețurilor în gură. Liberalizarea de care vorbesc ei de voie sau de nevoie este o încercare diformă de a reduce intervenția statului; în absența uneo reforme mai comprehensive ea produce o economie de piață schiloadă, despre ale cărei consecințe neintenționate ajung ulterior să se plângă aceiași experți, reclamând re-intervenția statului. Vă amintiți liberalizarea prețurilor operată de guvernul Roman în 1990? Era conformă viziunii economiștilor neoclasici de peste ocean, care au propovăduit-o peste tot în Europa de Est, din Rusia până în Albania. În teoria acestor economiști, problema principală a economiilor socialiste era că nu aveau “prețuri libere”, că nu aveau „piață”, așa că terapia de șoc (mă rog, “graduală” în democrațiile originale) presupunea tocmai liberalizarea. Acum, liberalizare sună bine. E cineva împotriva eliberării – din închisoare, de comunism, de datorii sau …

Citeşte în continuare

Alți bani de la FMI, aceleași condiții nerespectate

Radu Soviani a observat primul. Comunicatul FMI, chiar în al doilea paragraf, spune așa: In completing the review, the Executive Board also approved Romania’s requests for a waiver of nonobservance of the end-December 2010 performance criterion on general government domestic arrears and for a waiver of applicability of the end-December 2010 performance criteria on the general government overall balance, the general government guarantees and for the target on inflation at end-December 2010. Deci, guvernul Boc a cerut să fie trecute cu vederea depășirea țintelor de arierate, deficit, garanții guvernamentale și inflație. Un fleac, astea erau toate. Spre comparație, uitați cum arată un comunicat care atestă îndeplinirea țintelor stabilite de FMI (pentru Republica Dominicană, 10 noiembrie 2010): All performance criteria and structural benchmarks for end-September 2010 were observed (including the deficit of the consolidated public sector, the deficit of the central administration, and net international reserves, among others), except the performance …

Citeşte în continuare