30 October 2020
Home / Energie

Energie

Dan Șelaru despre prețul petrolului și alte chestii

Pretul petrolului e la moda, s-a prabusit si o sa crape rusii, asta e nivelul unu de analiza; nivelul doi de analiza ne spune ca o sa crape rusii si ca o sa vina si o noua criza, ca asa a fost si in 2009; nivelul trei de analiza e ceva mai subtil, raman primele doua consecinte, dar se mai baga ceva de genul, Romania trebuie sa-si dezvolte resursele, cu cele doua versiuni; prima, sa ne integram in sistemul energetic UE, si a doua, niciun litru de hidrocarburi sa nu plece din tarisoara noastra pana nu e asigurat necesarul intern. Discutia e infinit mai complexa. Primul lucru pe care trebuie sa-l intelegem este ca toate cifrele pe care le vedem nu reprezinta productia de petrol, ci productia de lichide care pot fi folosite pe post de combustibil, acestea nu au aceeasi cantitate de energie stocata, e ca si cum ai …

Citeşte în continuare

Până aici! Saudiții nu lasă SUA locul 1 mondial la producția de petrol

Prețul petrolului a scăzut cu 10% în două zile, după decizia cartelului OPEC de a nu reduce producția și a ajuns la 66 dolari/baril (WTI). Scenariul unei prăbușiri la jumătate a prețului în doar 6 luni de zile, de la maximul atins în vară, este din ce în ce mai probabil. Acum toată lumea recunoaște cauza – la noi Energy Report a notat demult – ambiția Arabiei Saudite de a opri avântul industriei petroliere din SUA, care este cât pe ce să-i detroneze din vârful clasamentului producătorilor mondiali. Cum au ajuns americanii să pretindă primul loc în lume? Prin exploatarea zăcămintelor de șist (“revoluția șistului”) care a declanșat o euforie demnă de serialul Dallas. De fapt, se poate vedea că expansiunea producției de petrol nu are precent în epoca postbelică. Până aici! – pare să fi zis concurența arabă, de fapt Arabia Saudită, căci restul țărilor din OPEC au probleme …

Citeşte în continuare

De ce trădează petroliștii, după ce s-au urcat în pat cu guvernul?

Și mie mi s-a părut ciudat inițial, dar am ascultat vorbele unora mai competenți, m-am documentat și acum sunt pregătit să vă spun și vouă: industria petrolieră nu este nici pe departe domeniul în care să scoți profituri mari. Din contră. La nivel global industria petrolieră navighează încet, între Scila prețurilor volatile și în creștere ale materiei prime și Caribda supra-reglementării și supra-impozitării producției de carburanți. Rafinăriile europene în special trec prin cea mai dificilă perioadă din anii ’80 încoace, datorită reducerii consumului (criză, recesiune…) și concurenței american0-rusești, capabilă să producă mai ieftin (datorită materiilor prime, șist…). Așa că de ceva vreme se cam închid capacități. Se pare că în China și în India lucrurile stau diferit, dar cel puțin la noi, pe bătrânul continent, vremurile sunt grele. În general profitabilitatea companiilor petroliere este destul de mică, deoarece industria este intensivă în capital, ceea ce presupune cheltuieli fixe foarte mari …

Citeşte în continuare

“Liberalizarea cu parfum de confiscare” a luat pauză că vin alegerile

În an electoral guvernul a zis că este incorect politic – a se citi “stupid, dacă vrei să ajungi președinte” – să majorezi prețul gazelor. Am demitizat ideea de liberalizare în articolul “Liberalizare cu parfum de confiscare inflaționistă“, unde am spus că “prețurile libere” sunt orice dar nu libere câtă vreme producția și resursele sunt controlate de stat: Efectul liberalizării fără reforma proprietății poate fi descris în următoarea expresie: la vremuri noi, tot noi! Această expresie arată bine who’s in charge: de când cu „reforma” alocarea resurselor este controlată tot de stat, prin băieții deștepți; unii – directori de fabrici, alții – directori prin ministere, alții – liber-întreprinzători transformați în căpușe pe lângă fabricile de stat, în fine, toți cei care s-au prins rapid de oportunitate: liberalizarea prețurilor nu înseamnă concurență, nu înseamnă alocare rațională (eficientă) a resurselor, nu înseamnă „suveranitatea consumatorului”; nu, liberalizarea prețurilor înseamnă doar că poți să …

Citeşte în continuare

Mind-blowing fact of the day: prețul motorinei și producția de petrol în Austria și România

Ca să nu ne auzim vorbe sursa informațiilor privind producția de petrol este aceasta. România produce peste 80000 de barili/zi, în vreme ce Austria doar putin peste 15000 barili/zi. Astăzi prețul motorinei la pompă este de 1,43 euro/l în România și de doar 1,315 euro în Austria – site-ul unde se regăsește această informație nu a actualizat încă prețul pentru România, dar mergeți la benzinărie și veți vedea că am dreptate. La benzină lucrurile stau la fel, la noi este acum mai scumpă ca la ei. Așadar, de ce costă carburanții mai mult în România decât în Austria, dacă România produce de 5 ori mai mult petrol decât Austria? OMV și prietenii lor din toate guvernele României știu răspunsul. Primii marchează profitul (cel mai mare profit înregistrat de o companie în România, ca să fiu exact), ceilalți pun taxe. Acesta este blestemul resurselor, de care unii încă nu au auzit. …

Citeşte în continuare

România este tigrul Europei de Est… la prețul motorinei

Speranța mărturisită a cabinetului Ponta, aceea ca România să ajungă tigrul Europei de Est, va deveni curând realitate. Am ajuns în sfârșit să-i întrecem pe toți vecinii noștri ex-comuniști. Singura problemă este că nu suntem peste ei la calitatea vieții sau a drumurilor, la nivelul salariilor sau la cel al investițiilor. I-am întrecut la prețuri! Mai precis la prețul carburanților. Datele Europe’s Energy Portal (culese ieri, 25 martie), care compară prețul în euro la pompă al carburanților în Uniunea Europeană, arată că în România benzina și motorina sunt deja destul de scumpe. De exemplu, polonezii plătesc pentru litrul de motorină 1,274 euro, bulgarii 1,298 euro, în vreme ce românii scot din buzunar 1,34 euro. Din cele 12 țări analizate suntem întrecuți doar de Ungaria, Slovenia și Slovacia. Dar situația se va schimba după 1 aprilie, când grație accizei de 7 centi (+ TVA) România va deveni campioana scumpirii motorinei. Motorina va …

Citeşte în continuare

Care sunt dezavantajele independenței energetice?

Am tot auzit vorbindu-se despre importanța asigurării independenței energetice, dar nimeni nu vorbește despre dezavantajele acesteia. Există dezavantaje? Te paște vreun pericol dacă ai multe resurse naturale și nu depinzi de nimeni? Câteva sugestii: Independența energetică stimulează lenevia; ce nevoie mai ai să inovezi, să-ți pui mintea la contribuție, să economisești, să te chivernisești, când ai toate resursele la botul calului? Independența energetică stimulează agresivitatea; de ce să nu pornești la război împotriva vecinului dacă ai cu ce? Abundența de resurse stimulează politicile populiste și un stat mare; de ce să nu promiți beneficii sociale în stânga și în dreapta dacă poți să storci cu ușurință taxe de la cetățeni?   [layout show=”1″]

Citeşte în continuare

Viata lui Pi: cum să trăiești cu Rusia în aceeași barcă dacă ești dependent de gaze

Cea mai bună descriere a relației UE-Rusia a făcut-o un economist canadian, care a comparat-o cu filmul “Viața lui Pi”, unde un om este sortit să plutească în derivă pe mare într-o barcă alături de un tigru. Cam așa stau lucrurile: atât UE cât și Rusia au mari ambiții politice și o nestăvilită dorință de expansiune teritorială – chiar dacă în cazul Rusiei mass-media clientelară din Occident o numește “imperialism”, iar în cazul UE se poartă eticheta corectă politic de “extindere” sau “lărgire”. V-am spus în 2011 că viața UE depinde de extindere. UE este o combinație de state mai mult sau mai aproape falimentare, care au practicat redistribuția avuției prin taxare și expansiunea creditului până când limitele politice ale acesteia au cam fost atinse. Problema principală a UE este că nu prea mai are pe cine să impoziteze pentru a acoperi cheltuielile imense pe care și le-a asumat deja. …

Citeşte în continuare

După ocuparea Crimeei urmează războiul gazului? Nu prea cred

În caz că vă întrebați de ce nu ripostează Ucraina la invazia armatei ruse, așa cum a făcut-o Georgia, cu ceva ani în urmă, răspunsul este următorul: Ucraina este un uriaș cu picioare de lut: nu are rezerve de petrol și importă două treimi din necesarul de gaze naturale din Rusia. Este suficient ca Rusia să închidă robinetul și Ucraina este învinsă înainte de a trage un foc de armă. În caz că vă întrebați de ce Europa nu ripostează mai categoric, răspunsul este același: dependența de gazul rusesc. Putin are o carte strategică în mână și aceasta nu reprezintă forța militară ci resursele minerale. Pentru Putin, resursele naturale sunt cheia dezvoltării Rusiei, “baza puterii militare și o condiție esențială pentru modernizarea acesteia”. Dar lucrurile sunt departe de a fi tranșate, deoarece această carte este pe cât de importantă pe atât de riscantă. Tocmai dependența Ucrainei și a Europei de gazul …

Citeşte în continuare

Romgaz a ajuns poștă

Via economica.net. Conform energyreport.ro Romgaz finanțează 28% din deficitul bugetar, ceea ce reprezintă o veste mai tare decât vestea anterioară, că profitul la 9 luni a scăzut la jumătate față de cel înregistrat în 2012. Și bineînțeles mai tare decât vestea, încă și mai veche, că vânzările i-au scăzut anul acesta – știre exilată într-un colțișor de către ziarele independente (se știu ele) care se întreceau sa anunțe listarea la bursă a „Perlei coroanei”. Folosirea Romgaz pentru “administrarea adecvată a serviciului datoriei publice” pe termen scurt este evidentă dacă analizăm evoluția titlurilor de stat cu maturitate mai mică de 3 luni. Dacă la finalul lui 2012, Romgaz deținea în bănci depozite pe termen scurt în valoare de 1,288 miliarde de lei și titluri de stat cu maturitate mai mică de trei luni în valoare de 281 de milioane de lei, la 31 septembrie, Romgaz mai deținea doar 2,1 milioane de lei …

Citeşte în continuare

Unde emigrăm ca să plătim puțin pe energie până în 2035?

Din ultimul raport al IEA aflăm că SUA își va menține prețurile foarte mici la energie electrică și la gaze, în comparație cu restul lumii, până în 2035. Graficul se referă la utilizatorii industriali, dar lucrurile nu sunt fundamental diferite în ceea ce privește consumatorii casnici. Și acum să privim graficele de mai jos (click pentru mărire) care arată cât au plătit în semestrul I din 2013 firmele din România pe energie și gaze, în comparație cu firmele din alte țări Europene. Vedem că industria noastră plătește un preț cam cu 25%-30% mai mic decât media europeană. Concluzia? Pe de o parte, procesul de liberalizare a prețului, consumatorii din România vor plăti din ce în ce mai mult și va exista un proces de convergență a prețurilor în cadrul UE. Pe de altă parte, același proces de convergență, derulat de această dată la scară mondială, va duce la reducerea decalajului …

Citeşte în continuare

Cât plătește Europa și cât plătesc SUA pentru energie? Două tipuri de politici pauperizante

În Europa prețul gazelor naturale pentru utilizatorii industriali au crescut considerabil în perioada 1990-2012. De asemenea, prețul curentului electric a crescut incomparabil mai mult decât în SUA. Dacă în SUA costul energiei a revenit la valori apropiate de cele înregistrate în anii 90, în Europa prețurile s-au triplat. Acest lucru a afectat serios competitivitatea industriilor europene și probabil este unul din factorii care contribuie la letargia economică de aici. Care este explicația? Creșterea producției de resurse energetice, în special gaze de șist, din SUA. Aceste resurse nu sunt tradable, deci creșterea lor se traduce printr-o ieftinire în interiorul economiei. În Europa s-a întâmplat invers: producția a scăzut mai repede decât a scăzut consumul (din cauza crizei), iar acum UE este dependentă de importul de energie în proporție de 66% (în anul 2000 importa doar 49%). În plus, Europa impozitează piața energiei în încercarea de a salva planeta. Producția de energie …

Citeşte în continuare

Se termină petrolul? Vine criza energetică?

O ediție recentă a  John Mauldin Letter mi-a readus în atenție problema energiei. În general, cei care comentează această problemă se împart în două categorii: pesimiștii – care avertizează că producția mondială de energie nu poate ține pasul cu consumul și că ne vom trezi mai devreme sau mai târziu în situația ingrată de a face niște ajustări foarte dureroase în nivelul de trai, respectiv optimiștii care susțin că progresul tehnologic ne va dărui mijloacele pentru a face față creșterii cererii. John Mauldin se plasează în a doua categorie, spre deosebire, de exemplu, de prietenul meu Dan Șelaru al cărui scepticism l-am cunoscut în diverse discuții, conferințe sau postări pe blog. Astăzi voi spune că dreptatea este undeva la mijloc, că datele fizice privind producția și consumul trebuie interpretate dintr-o perspectivă mai generală. Plecăm de la constatarea că cererea globală de energie este în creștere. Factorul determinant îl constituie dezvoltarea …

Citeşte în continuare

Știați că… în SUA Walmart produce de 4 ori mai multă energie solară decât cea mai mare centrală de profil din România?

Companiile comerciale din SUA își extind în ritm alert investițiile în producția de energie solară, dispunând în prezent de o capacitate de 3380 MW. Mai jos aveți lista cu primele 25 de firme din clasament. Walmart conduce topul, cu 215 instalații de panouri fotovoltaice care produc aproape 90 de MW. Spre comparație, cea mai mare centrală solară din România, care se întinde pe 50 de hectare la Târgu Cărbunești, are o putere de 20 MWh. IKEA este însă pe primul loc dacă ne referim la integrarea acestui tip de energie în funcționarea afacerii: are 39 de instalații în 20 de state, astfel încât 89% din magazinele sale folosesc energia solară.     [layout show=”1″]

Citeşte în continuare