25 May 2019
Home / Impozite-Politica fiscală (page 3)

Impozite-Politica fiscală

Un bun moment pentru a tăia pensii ca să facem drumuri și cursuri pentru șomeri

Știați că… Potrivit primelor estimări realizate de ministerul Fondurilor Europene, cheltuielile pentru co-finanţare ar trebui să se tripleze anul viitor, de la 4,5-5 miliarde lei anul acesta la 15 miliarde lei pentru a putea îndeplini ţintele de absorbţie. (sursa) Care se adaugă problemei bugetare deja existente – încă o dovadă a faptului că întotdeauna, dar întotdeauna, când ai un motiv de îngrijorare legat de guvern poți fi sigur că realitatea este și mai neagră. Creșterea cofinanțărilor înseamnă un plus de 10 mld. lei, care reprezintă 1,5% din PIB. Cheltuielile anuale cu pensiile se cifrează la circa 8% din PIB. Deci, iată o soluție simplă: dacă vreți să facem proiecte europene trebuie să tăiem pensiile cu 20%. Sau poate vreți să tăiem salariile bugetarilor… Ele reprezintă 7,5% din PIB, deci ar fi necesară o amputare similară. Like Băsescu! Nu e o idee bună? Atunci am și altele. Cum ar fi creșterea …

Citeşte în continuare

Povara fiscală în România – o altă comparație internațională

Am obosit de câte ori am repetat că povara fiscală este mare în România. Dar nu ar trebui să obosesc, pentru că vedem că mai vechea idee conform căreia fiscalitatea din România trebuie să se alinieze la practica guvernelor occidentale răsună strident iar și iar, ca o cutie goală de conserve legată de coada unei pisici zburdalnice. Citim chiar în Curs de guvernare: Veniturile bugetare au reprezentat în 2013 32,7% din PIB iar veniturile fiscale 27,5%. Totodată, media statelor membre UE la acești indicatori financiari a fost de 45,7%, respectiv 40,5%. Prin urmare, există un decalaj de circa 13% față de media europeană, ceea ce înseamnă un deficit de încasări de 40% din cele actuale sau aproape o treime din ceea ce ne-ar plasa în zona uzanțelor europene. Bun. Am arătat de ce această comparație este absurdă. Fără să înțelegem natura statului și a impozitării – care este o formă instituționalizată de …

Citeşte în continuare

Pregătește guvernul tăierea salariilor în 2015?

A apărut pe piață știrea că guvernul studiază oportunitatea reintroducerii impozitării progresive și n-am apucat să comentăm nimic. Și nu e vorba de impozitarea progresivă 8-12-16 menționată în Strategia fiscală 2014-2016 și asumată de premier iarna trecută, ci de una mult mai abruptă, cu rate de 15, 25 și 35%. Dovadă că, atunci când vine vorba de guvern, orice veste proastă subestimează de fapt răul care se pune la cale. Ceva atât de incorect politic a displăcut profund candidatului la Cotroceni Victor Ponta și oamenii guvernării s-au grăbit să o denunțe ca pe o intoxicare dar… intoxicarea este destul de veche (și din mai multe surse) pentru a căpăta totuși un serios parfum de credibilitate. A propos, să ne amintim că la începutul săptămânii trecute BCR a comunicat reducerea drastică a previziunii de creștere economică pe 2015 “din cauza înăspririi regimului de taxare”. Care este problema, în fond? Gaura bugetară de 10-15 …

Citeşte în continuare

Berea unește, taxele dezbină

Vlad Petreanu strecoară în (ceea ce pare a fi un) advertorial o propoziție de mare însemnătate teoretică și practică: “Berea unește, taxele dezbină”. Și dacă nu ne îndoim de faptul că berea, ca orice băutură slab alcoolizată, stimulează buna dispoziție și îi ajută pe oameni să socializeze (pe lângă alte efecte pozitive), am putea să ne întrebăm în schimb: dar de ce taxele dezbină? Răspunsul ține de natura impozitelor și de logica alegerii colective. În primul rând, fiind o prelevare fără contraprestație, impozitele au fost tot timpul privite cu ură de contribuabili. Dată fiind opoziția naturală a societății, colectarea impozitelor se face în ultimă instanță cu brațul armat al statului. Evident, deci, impozitarea alimentează nemulțumiri sociale și comportamente vicioase: odată ce înveți să minți în privința veniturilor proprii, ca să nu plătești tribut guvernului, îți va veni ușor să-i păcălești și pe alții. În al doilea rând, datorită socialiștilor suntem …

Citeşte în continuare

Urmează creșteri majore de taxe în 2015?

Ionuț Dumitru, cu un rezumat scurt al nevoilor de finanțare pe care le are guvernul anul viitor: „Reducerea deficitului, scăderea CAS, la care se adaugă majorarea ajutoarelor sociale, a indemnizaţiilor şi a pensiilor vor însemna 15 miliarde de lei în 2015” Această nevoie de finanțare provine echilibrat din 3 direcții: Scăderea planificată a deficitului bugetar, de la 2,2 la 1,4%, adică aproape 0,8% din PIB, ceea ce înseamnă 5 mld. lei; Scăderea CAS care, contabil, înseamnă un gol de 5 mld. lei. Creșterea pensiilor și a altor ajutoare sociale care mai presupun încă 5 mld. lei. Să presupunem că scăderea CAS va produce efecte benefice în economie și că guvernul va recupera prin taxarea activității economice toate cele 5 miliarde la care renunță în mod contabil. Adică să presupunem că Ioana Petrescu are dreptate deși, în opinia mea, efectele pozitive ale reducerii poverii fiscale nu se vor materializa neapărat în …

Citeşte în continuare

Șoc! Africa și America de Sud ne-au luat-o înainte, au impozite mai mari ca noi!

De la Florin Cîțu: “Romania are o rata totala a taxarii de 42.9%. Rate mai mari gasim in America de Sud si Africa. Media la nivel global este de 43%. Romania nu are taxe mici si nu are nevoie sa le creasca.” La ora aceasta, printr-un minister, cineva tresare poate de emoție că unele țări din America de Sud și Africa ne-au luat-o înainte pe calea edificării socialismului multilateral dezvoltat. Oare prin guvern este însă și cineva care a priceput că povara impozitării între națiuni nu se măsoară contabil, ci ținând cont de costul de oportunitate?

Citeşte în continuare

Fiscalitatea este mică în România? Nici vorbă!

Ministrul Constantin Niță declară: “Există nemulţumiri că fiscalitatea este mare, dar comparativ cu alte ţări e mică. Luaţi Germania, de exemplu, luaţi state cu economie foarte dezvoltată…” OK. Hai să explicăm, poate să și desenăm, ca să înțeleagă toată lumea. În primul rând, nivelul matematic al impozitelor nu este singurul element care definește povara fiscală; administrația fiscală, modul în care sunt organizate și colectate impozitele contează și ele. Luând în seamă toate aceste aspecte, raportul Paying Taxes al Băncii Mondiale și PwC ne plasează pe locul 134 în lume. Adică la coada universului cosmic. În al doilea rând, povara fiscală nu este singurul aspect care condiționează – din perspectivă politică – bunul mers al activității antreprenoriale. Birocrația, legislația muncii, reglementările privind licențele și certificările, achizițiile publice – toate acestea pun frână mediului de afaceri. Între o țară care are impozite mari și birocrație stufoasă și o țară care are doar impozite …

Citeşte în continuare

“Micii meseriaşi, instalatorii și constructorii” – problema României?!

Dan Bădin (Deloitte), lovind cu bâta consultantului fiscal în balta evaziunii: „Adevărata problemă pe care o are România este că autorităţile fiscale nu încearcă să ia banii din economia neagră, din evaziunea fiscală, de fapt de acolo de unde nu se plătesc bani către bugetul de stat. Aici ar trebui să fie adevăratul focus şi se cunosc deja principalele arii de evaziune fiscală, precum zona alcoolului, fructe şi legume, cereale, micii meseriaşi, instalatori şi alţii care lucrează în construcţii. Sunt zone cunoscute din punctul meu de vedere deja de către autorităţi, însă nu s-au luat încă măsuri foarte clare de stopare a infrac­ţio­nalităţii în aceste arii“. Hm, de ce nu mă miră că un partener al unei mari companii de consultanță, adică al unei firme care lucrează strâns cu statul, acuză țăranii, meșteșugarii și micii întreprinzători că nu-și plătesc taxele? De ce nu mă miră că marile corporații ignoră faptul că …

Citeşte în continuare

Un lucru crește sigur: cheltuielile gospodăriilor cu impozitele

Dacă creștere economică avem doar în revizuirile de la INS sau în predicțiile optimiste ale FMI, un lucru crește sigur: cheltuielile cu taxele. Cheltuielile cu impozite, contribuții, cotizații și taxe au ajuns să reprezinte în trim. II 16,8% din totalul cheltuielilor gospodăriilor. Referindu-ne strict la trim. II, este practic cel mai înalt nivel înregistrat de la criză încoace, după ce în trim. II 2009 și 2013 ponderea dărilor către stat a reprezentat 16,7% din cheltuielile unei familii medii. Trendul general este ușor ascendent, așa cum se poate observa din graficul de mai jos:     Dar, în realitate, perioada analizată în grafic surprinde doar în mică măsură evoluția ponderii cheltuielilor cu impozitele. Ionuț Bălan a arătat că povara obligațiilor fiscale a ajuns să afecteze din ce în ce mai mult bugetele familiilor încă de la începutul anilor 2000:   Povara dărilor către stat variază în funcție de statutul ocupațional al …

Citeşte în continuare

Câte taxe sunt în PIB sau cât PIB este în taxe?

Dacă deja antologica asociere dintre PIB și accize vi se pare plictisitoare, atunci vă propun una nouă: cea dintre PIB și impozite indirecte. Conform INS, după factorii care au contribuit la formarea PIB, valoarea adăugată de diversele companii reprezintă 86,6%, iar impozitele pe produs 13,4%. Mai mult, dacă vorbim de contribuția fiecăruia dintre acești factori la creșterea PIB cu 2,4% pe semestrul I 2014 față de perioada similară din 2013, atunci valoarea adăugată reprezintă 1,6 p.p., iar taxele 0,8 p.p. Deci taxele au contribuit cu o treime la creșterea PIB, se poate mai clar de atât?! “O contribuţie pozitivă semnificativă au avut-o impozitele nete pe produs (+0,8%), a căror pondere la formarea PIB a fost de 13,4% şi care au înregistrat o creştere a volumului lor de 6,2%.” Iar pentru ca șocul să fie total, observați că creșterea economică dintre trim. II/2014 și trim. II 2013 s-a bazat în proporție …

Citeşte în continuare

V. Ponta: Am bani de dat (hardly original populist version)

Nimic nu este mai ridicol decât să crezi în raționalitatea economică a politicii guvernului. Dovadă, premierul Ponta a anunțat că deficitul bugetar de doar 0,2% din PIB este prea mic față de cel planificat și, în consecință, ministerele trebuie să angajeze rapid cheltuieli altminteri ratăm momentul de a stimula economia: “Fac un apel către toţi miniştrii, mai departe instituţiile publice, am bătut un record pe care nu ni-l doream, după şapte luni avem deficit 0,2%, cred că doar cu Germania ne putem compara. Avem bani pe care nu îi cheltuim. Ca să ajungem la 2,2 atât cât este calculat în buget înseamnă că aveţi în continuare sume la dispoziţie, proiecte, investiții. Vă rog să reţineţi că aveţi în continuare sume importante de investit, de cheltuit şi dacă nu le cheltuim până în octombrie, noiembrie, după aceea iarăşi nu mai lucrează nimeni în decembrie şi faptul că o să fim una …

Citeşte în continuare

Blestemul de a fi nevoiți să alegem mereu între 2 contabili

Oare ce blestem este pe țara asta să aleagă mereu între doi comuniști? – întreba Traian Băsescu într-o campanie electorală mai veche. Înlocuiți „comuniști” cu „contabili” și veți obține o întrebare relevantă pentru guvernarea economică a României. Disputa actuală pe tema reducerii CAS ilustrează cu prisosință acest „blestem”. Pe de o parte vine guvernul și spune că reducerea CAS nu va primejdui bugetul deoarece (țineți-vă bine!) s-au colectat suficienți bani din înființarea unor impozite noi (taxa pe stâlp, acciza la carburanți). Cu alte cuvinte, ne spune că reforma este doar o inginerie sau, dacă vreți, o pungășie: după ce i-am spart nasul, lăsăm economia să respire pe gură. Pe de altă parte, vine președintele care cere fișe, calcule, estimări, de parcă secretul succesului unei măsuri stă în cantitatea de cifre cu care este justificată. În sprijinul poziției Cotroceniului vine Consiliul Fiscal, care măsoară, socotește, estimează și… nu-i dă nici lui …

Citeşte în continuare

Execuția bugetară pe mai – semne de întrebare bolduite

Execuția bugetară pe primele 5 luni confirmă toate semnele de întrebare (sau de exclamare) pe care le-am ridicat luna trecută, ba chiar le și îngroașă. Așadar: Încasările bugetare arată o creștere nominală pe primele 5 luni de 3,7%, față de 4,4% cât arătau pe intervalul ianuarie-aprilie, vă amintesc că creșterea nominală prognozată a PIB este 5,4%, deci veniturile colectate la buget nu țin pasul cu creșterea prognozată a producției, ba chiar diferența dintre realizări și prognoze crește. Veniturile bugetare ca pondere în PIB 12,7% față de 12,9% anul trecut, firesc având în vedere ce am spus mai sus. Scăderea colectării TVA în termeni reali s-a accentuat, doar o creștere nominală de 1,4%. La fel impozitul pe venit, scădere chiar și în termeni nominali! Dinamica acestor impozite, esențiale pentru a ilustra mersul economiei, confirmă ipoteza că economia a dat tot ce a putut deocamdată, ba chiar a obosit în prima parte …

Citeşte în continuare

Ce mare relaxare fiscală? Să punem cifrele în context

Cristian Socol s-a răzgândit și vine cu mai multe motive pentru relaxarea fiscală. Mă rog, e bine să susții avantajele reducerii fiscalității, măcar în anii electorali. Dar am impresia că aparatul de comunicare guvernamental este preocupat excesiv de sloganul scăderii fiscalității. Care este impactul total are marii relaxări fiscale pregătite de guvern? Păi hai să calculăm. Conform aprecierii ministrului finanțelor, electorata va avea drept efect reducerea încasărilor bugetare din impozit pe venit cu circa 1 mld. lei anual. Reducerea CAS cu 5 pp are un impact bugetar estimat de 5 mld. lei anual, strict contabil zice ministrul finanțelor, dacă luăm în calcul efectele dinamice atunci efectul este și mai mic. Scutirea de impozit a profitului reinvestit este mai dubioasă, ministerul de finanțe a venit cu o cifră mult mai mică decât estimarea Consiliului fiscal, propun să luăm o valoare de mijloc: 2 mld. lei anual. Nu dețin date despre consecințele …

Citeşte în continuare

O veste bună pentru cetățeni: recolta de taxe la buget merge prost

Execuția bugetară pe primele 4 luni ale anului arată surprinzător de prost. Pentru a o pune în context, să ne amintim că creșterea economică înregistrată pe ultimul an, adică creșterea producției în termeni reali, a fost de 3,8%. Așa zice INS, așa se laudă guvernul. Simplificând lucrurile, guvernul ar fi trebuit să colecteze impozite cam în același ritm, fiindcă dacă se produce și se vinde mai mult înseamnă că se adună mai mult TVA, mai multe impozite pe salarii ș.a.m.d. Eroare. În fapt, creșterea veniturilor bugetare în perioada ianuarie-aprilie 2014 față de aceeași perioadă a anului trecut este de 4,4%. În termeni nominali. Adică anul trecut s-au adunat 64,9 mld. lei, iar anul acesta 67,8 mld. lei. Dacă ajustăm această cifră cu deflatorul PIB (3,5%), pentru a descoperi cat valorează banii colectați la buget, descoperim că în termeni reali încasările statului au crescut doar cu 1%. Deci mult mai puțin …

Citeşte în continuare