29 October 2020
Home / Educație (page 4)

Educație

S-a înghețat promovarea în învățământul superior

Noile standarde minimale stabilite de guvern pentru obtinerea titlului de conferentiar sau profesor universitar în economie impun pretendenților să scrie minim un articol într-o revistă indexată ISI cu factor relativ de influență de cel puțin 0,25. Alternativ, ei vor trebui să scrie mai multe articole în reviste ISI mai slab cotate. Lista cu reviste o găsiți aici. Ca să înțeleagă toată lumea, noua metodologie a înghețat practic avansarea cadrelor didactice către treptele superioare ale ierarhiei academice. Nu pot să mă pronunț clar în privința oportunității măsurii. Pe de o parte, este dezirabilă – incă un semn că boom-ul educației ieftine ia sfârșit. Pe de altă parte, măsura continuă abordarea centralistă cu care suntem obișnuiți. Învățământul superior ar avea mult de câștigat dacă s-ar pune în practică o privatizare și o descentralizare (autonomie) reală, nu doar pe hârtie. De pildă, în SUA nu ministerul stabilește câte articole și unde să publici …

Citeşte în continuare

Link-uri diverse

• Programele anti-sărăcie sunt bune pentru guvernanți. We estimate the impact of a large anti-poverty program – the Uruguayan PANES – on political support for the government that implemented it. The program mainly consisted of a monthly cash transfer for a period of roughly two and half years. Using the discontinuity in program assignment based on a pre-treatment score, we find that beneficiary households are 21 to 28 percentage points more likely to favor the current government (relative to the previous government). Impacts on political support are larger among poorer households and for those near the center of the political spectrum, consistent with the probabilistic voting model in political economy. Effects persist after the cash transfer program ends. We estimate that the annual cost of increasing government political support by 1 percentage point is roughly 0.9% of annual government social expenditures. La noi este mai ieftin, se rezolvă cu o …

Citeşte în continuare

Învățământul românesc după Bac: nici o surpriză

Rezultatele de la Bac nu ar trebui să mire pe nimeni. Eu le-am anticipat de anul trecut. Învățământul românesc se află într-o stare deplorabilă de multă vreme, lucru reflectat în comparațiile internaționale (testul Pisa). Profesorii de la orice nivel descoperă cu disperare an după an cum cea mai proaspătă generație de elevi/studenți este și cea mai proastă pe care au avut-o. Faptul că doar unul din doi liceeni este în stare să treacă bacalaureatul este o statistică seacă, șocantă doar pentru cei care nu lucrează în acest domeniu. Este absurd să cauți un țap ispășitor. Ministrul nu este de vină că a patronat subiecte prea grele sau că a inspirat introducerea camerelor de supraveghere. Dificultatea subiectelor (exagerată în mod ridicol) ar justifica un eventual număr scăzut de note mari, nu un număr scăzut de promovați. Iar camerele de supraveghere nu intimidează elevii – așa cum am auzit pe cineva spunând, …

Citeşte în continuare

Școala de vară s-a încheiat, trăiască școala de vară! Să vină sponsorii!

După 5 zile de seminarii provocatoare, susținute de o echipă de 10 instructori remarcabili, Romania Austrian Economics Summer School s-a încheiat – o veste bună pentru cititorii acestui blog, deoarece de acum încolo voi avea timp pentru noi articole. Toată lumea a plecat încântată: profesorii au remarcat abilitățile intelectuale ale participanților (parțial studenți), iar cursanții ar remarcat talentul pedagogic al profesorilor. Nimeni nu a părut prea obosit, deși programul a fost extrem de intens – de exemplu, așa a arătat ziua de joi: Am filmat numeroase cursuri și curând aceste înregistrări vor fi disponibile on-line. Rămâne să vedem dacă putem organiza evenimentul din nou anul viitor. Nu este ușor să aduci în România o echipă de 9 profesori străini și să organizezi ceea ce (în opinia mea) reprezintă cea mai bună școală de vară de acest gen din Europa. Avem nevoie de sponsori! Promovarea ideilor Școlii Austriece de economie (îndelung …

Citeşte în continuare

Bertrand Rusell despre “beneficiile” educației publice

După cum se poate observa din citatele de mai jos, educația are un veritabil caracter de “bun” public. Enjoy, în caz că mai puteți. Bertrand Russell, The Impact of Science on Society: I think the subject which will be of most importance politically is mass psychology. Mass psychology is, scientifically speaking, not a very advanced study… This study is immensely useful to practical men, whether they wish to become rich or to acquire the government. It is, of course, as a science, founded upon individual psychology, but hitherto it has employed rule-of-thumb methods which were based upon a kind of intuitive common sense. Its importance has been enormously increased by the growth of modern methods of propaganda. Of these the most influential is what is called ‘education’. Religion plays a part, though a diminishing one; the Press, the cinema and the radio play an increasing part. What is essential in …

Citeşte în continuare

Test de clasa a VIII-a, anul 1895

Via Marginal Revolution. Mai jos aveți reprodus un test administrat elevilor de clasa a VIII-a în anul 1895 în Kansas. În “vestul sălbatic”, cum ar veni… sau nu mai era sălbatic în 1895? Mi se pare mie sau se făcea școală acum mai bine de un secol? Observați latura practică a întrebărilor de matematică. Pentru comparație, aici aveți subiectele de la testele naționale (clasa a VIII-a, România), e vorba de română și matematică. Grammar (Time, one hour) 1. Give nine rules for the use of Capital Letters. 2. Name the Parts of Speech and define those that have no modifications. 3. Define Verse, Stanza and Paragraph. 4. What are the Principal Parts of a verb? Give Principal Parts of do, lie, lay and run. 5. Define Case, Illustrate each Case. 6. What is Punctuation? Give rules for principal marks of Punctuation. 7 – 10. Write a composition of about 150 …

Citeşte în continuare

Legea mamelor și consecințele nefericite ale iluziei etatiste

Guvernul discută reducerea concediului acordat tinerelor mame. Așa cum am mai spus, mișcarea se înscrie într-o evoluție mai largă la sfârșitul căreia populația va rămâne… și cu banii luați și fără să primească un cadou de la stat. Ideea că statul îți dă ceva pe gratis, cum ar fi un concediu de 2 ani, este o iluzie. Tot ce oferă statul costă. Dacă statul oferă lui Ion 100 de lei, atunci fiți siguri că societatea pierde dublu – nu doar că Gheorghe trebuie să scoată din buzunar 100 de lei, dar costul birocrației care manevrează banii pe traseul de la Gheorghe la Ion trebuie suportat la rândul său. Și cu cât avem mai multe legi care redistribuie avuția cu atât birocrația crește mai mult și cu atât costul transferurilor sporește. O parte a acestui cost derivă din faptul că orice impozitare/subvenționare distorsionează stimulentele și schimbă comportamentul uman. Indivizii vor fi …

Citeşte în continuare

Educația – situație dramatică, soluții tragice

Societatea Academică din România (SAR) a organizat recent o masă rotundă pentru discutarea acestui raport despre educație. Raportul începe bine, arătând nevoia presantă a angajatorilor pentru personal cu abilități cognitive elevate. Și arată că această nevoie nu este satisfăcută de sistemul de învățământ: Aproape jumătate dintre angajatorii de la noi se plâng că găsesc cu greu personal care să aibă capacitatea de a acţiona autonom sau, altfel spus, să deţină abilităţi cognitive de ordin superior (gândire critică şi capacitate de a rezolva de probleme). … Grav este că studiile nu oferă neapărat elevilor/studenţilor abilităţile de care au nevoie angajatorii în acest moment. Din 2005 s-a schimbat radical percepţia firmelor cu privire la cauzele exterioare care le împiedică dezvoltarea; în 2008 deficitul în ceea ce priveşte abilităţile din zona forţei de muncă a ajuns să fie, după regimul de impozitare, a doua constrângere în creşterea lor în ţările din Europa de …

Citeşte în continuare

Lucrări de diplomă gratis – poftiți de luați educație!

Am primit email-ul următor: Buna ziua, Va invitam sa vizitati portalul http://proiectedelicenta.blogspot.com/ In luna Octombrie va oferim GRATUIT lucrari de licenta, proiecte de diploma, teze de disertatie, masterat, doctorat, atestate, referate din orice domeniu de specialitate. Va asteapta peste 10.000 de titluri. De asemenea, elaboram la comanda lucrari, proiecte, teze din anumite domenii, la preturi avantajoase. Toate detaliile pe site. Contact: [email protected] Mobil: 0770.600.483 Y!M: servicii_on_line http://proiectedelicenta.blogspot.com/ Mi-am aruncat o privire pe acest site care se pretinde a fi o bibliotecă virtuală cu peste 10 000 de lucrări din toate domeniile. Bănuiesc că octombrie este extrasezon pentru vânzarea de lucrări de licență, de aici promoția. Probabil la vară, pe ultima sută de metri, vor introduce oferta “la 2 lucrări comandate o luați pe a treia gratis”. Totuși, ceea ce cred că le lipsește acestor antreprenori este clauza consumatorului favorizat (“dacă în altă parte găsiți mai ieftin vă rambursăm de două …

Citeşte în continuare

Școli sau piramide?

California a cheltuit peste jumătate de miliard de dolari (!) pentru școala de mai jos. Școala, bine garnisită cu marmură și parchet de arțar, s-a ridicat pe motivul că “There’s no more of the old, windowless cinder block schools of the ’70s where kids felt, “Oh, back to jail,” said Joe Agron, editor of American School & University, a school construction journal. “Districts want a showpiece for the community, a really impressive environment for learning.“ V-ați prins? Toată șmecheria este că… the show must go on. Când rata abandonului școlar este de 50% iar statul este falimentar ultima soluție pentru creșterea calității educației este să pompezi încă 578 milioane într-un edificiu care nu este altceva decât o piramidă modernă. Dar iluzia educației publice trebuie menținută, indiferent de cost. Apropos, afacerea aceasta ilustrează foarte bine haosul care tronează în gestionarea banului public, atât în vremuri bune cât și în cele rele. …

Citeşte în continuare

Cum ar trebui să se schimbe educația economică?

Aici găsiți răspunsurile mai multor economiști. Unii susțin că ar trebui să mai renunțăm la modelele matematice nerealiste, alții că ar trebui să alocăm mai mult timp problemelor financiare, iar alții că ar trebui să repunem istoria economică pe un loc fruntaș în rândul disciplinelor predate în facultate. Eu cred că ar trebui să facem altceva – o reformă mai profundă a educației. Cred că înțelegerea economiei are de suferit grav dacă studentul se rezumă la studiul manualelor moderne. Aceste manuale nu-ți oferă decât o cunoaștere filtrată, distilată – o educație la mâna a șaptea. Adevărata formare ca economist vine nu din parcurgerea unor manuale ci din lecturarea lucrărilor fundamentale ale științei economice. Cred că educația veritabilă se realizează prin vizitarea ideilor la sursă: trebuie să citești Smith, Ricardo, Bastiat, Say, Marx, Mises, Keynes, Hayek, Friedman și așa mai departe. Un program performant de educație economică trebuie să urmeze paradigma …

Citeşte în continuare

Câte ceva despre calitatea învățământului și tehnologia evaluării

Calitatea învățământului românesc scade. Cel mai bun exemplu – șocant chiar pentru cei care mai au suficientă sensibilitate pentru a face diferența dintre normal și anormal – a fost dat de rezultatele examenului de Bac. Doar 69% dintre elevii care s-au prezentat la examen au promovat, o rată cu 12 pp sub cea din anul 2009, când s-a înregistrat o promovabilitate de 81,47%. În București rata promovabilității este și mai scăzută, de doar 59%, cu 17 pp mai redusă ca cea de anul trecut. Asta în ciuda nivelului de dificultate sensibil mai scăzut al subiectelor din 2010. Încet-încet vom ajunge la situația ca doar jumătate din elevii de liceu să promoveze bacalaureatul. Mă aștept însă ca clauza ceteris paribus să nu se aplice și comitetele și comițiile să formuleze subiecte cu un grad din ce în ce mai redus de dificultate. Nimeni nu are nevoie de mai puțini promovați: nici …

Citeşte în continuare

Ar trebui să crească norma didactică? Replică lui Lucian Davidescu

Astăzi Lucian Davidescu a abordat o problemă interesantă și, chiar dacă trecută cu vederea, legată de criza bugetară pe care o traversăm. Aici Lucian are dreptate. Există o mulțime de soluții de economisire a banului public, printre care, de ce nu, creșterea normei didactice. Ar trebui însă să ne ferim să cădem în capcana soluțiilor birocratice la ceea ce este în esență o problemă birocratică. Dacă cineva mă întreabă cât ar trebui să muncească un profesor, răspunsul meu ar fi „Habar n-am!”. Iar dacă eu nu am răspunsul la o asemenea întrebare, cu atât mai puțin îl are statul. Norma didactică diferă în funcție de treptele de învățământ. În general profesorii muncesc mai puțin de 40 de ore pe săptămână (profesorii universitari mult mai puțin!), deoarece se consideră că restul timpului le este necesar pentru pregătirea lecțiilor. Asta există oriunde în lume, deși sunt de acord că simpla invocare a …

Citeşte în continuare

Educaţie, nu învăţământ

Mark Twain spunea: „Nu am lăsat niciodată şcoala să se amestece în educaţia mea”. De aceea cred că proiectul noii legi a educaţiei eşuează în a asigura un fundament solid pentru educarea copiilor. Pentru că este o lege a şcolii, nu a educaţiei. Învăţământul contemporan este unul dintre cele mai radicale proiecte de sistematizare a societăţii, conceput cu intenţia de a simplifica, standardiza şi omogeniza formarea individului. Legea „educaţiei” este tributară paradigmei învăţământului ştiinţific, planificat centralizat şi impus obligatoriu. Evident, nu poate fi vorba de educaţie în astfel de condiţii. Săptămâna aceasta au apărut două articole articole extrem de utile pentru înţelegea situaţiei în care ne aflăm, rolul veritabil al educaţiei şi căile de a reforma sistemul actual: Oana Osman, Părinţii împotriva statului Ionela Bălţătescu, Note şi reflecţii de tema educaţiei Nu pot scrie nimic mai bun decât ce este scris acolo. Vă mai pot oferi însă următorul fragment dintr-o …

Citeşte în continuare

De ce sunt profesorii socialişti?

Aceasta este întrebarea la care răspund câţiva cercetători a căror muncă este rezumată de New York Times. Pe scurt, răspunsul este că liberalii (mai precis, conservatorii) nu sunt interesaţi să ajungă să predea în universităţi, ci mai degrabă să presteze în avocatură, medicină sau armată. Adică lucrurile ar sta oarecum asemănător profesiei de baby-sitting, care este mult mai tentantă pentru femei decât pentru bărbaţi. Singura diferenţă este că mediul academic nu presupune diferenţe de sex, ci de orientare politică. Deşi articolul neagă explicit acest lucru, eu sunt de acord cu Walter Block, care spune că, de fapt, explicaţia numărului redus de profesori de orientare liberală este cenzura. Pur şi simplu cei cu orientare ideologică diferită nu sunt bine văzuţi de mainstream-ul academic. Subliniez că situaţia în universităţile occidentale este substanţial mai rea decât în cele româneşti.

Citeşte în continuare