29 October 2020
Home / Educație (page 2)

Educație

Profitul universităților private s-a evaporat. Ne întoarcem la învățământul de stat?

Majoritatea universităților private au avut un excedent apropiat de zero sau chiar au suferit pierderi în 2013, arată datele bilanțiere disponibile (incomplet) pe site-ul Ministerului finanțelor. De fapt excedentul acestor instituții (“non-profit”, conform legii) s-a situat pe un trend accelerat descrescător în ultimii 5 ani și se pune serios problema viabilității sectorului privat de învățământ superior. Cea mai abruptă scădere a profitului s-a înregistrat la Spirul Haret, care înainte de criză ieșea pe plus cu circa 180 mil. lei, dar a încheiat anul trecut cu un excedent de doar 2,7 mil. lei. Această universitate a fost afectată însă puternic și de scandalul diplomelor. O altă instituție importantă, Universitatea Vasile Goldiș din Arad a ajuns de la +19,5 mil. lei în 2009 la doar 0,8 mil. lei anul trecut. În alte părți lucrurile stau însă și mai prost – cel puțin dacă privim lucrurile static – universitățile Titu Maiorescu și Constantin …

Citeşte în continuare

350 000 de tineri fără Bac înseamnă o autostradă risipită în 4 ani

Numărul absolvenților de liceu care în ultimii 4 ani nu și-au luat diploma de Bac este de 350 000. Aceasta înseamnă că România a investit eronat în pregătirea acestor persoane. Atenție! Nu vreau să spun că toți acești elevi nu meritau să aibă șansa la o educație liceală. Cine-știe, poate unii dintre ei nu și-au dorit cu adevărat să învețe ceva din liceu, nu i-a interesat cartea, nu au dispus de calitățile intelectuale și morale necesare finalizării în bune condiții a studiilor liceale. Dar poate sistemul socialist de educație din România a oferit servicii atât de slabe încât a produs prea multe deșeuri educaționale. Oricum am spune, elevii de liceu care nu reușesc să promoveze Bacalaureatul reflectă, din perspectivă economică, o investiție eronată în acumularea de capital uman. Cât de mare este această risipă? Calculul este simplu. Simplificând puțin lucrurile, știm că statul cheltuie în medie circa 1000 de euro anual …

Citeşte în continuare

Jumătate din absolvenții americani nu au un loc de muncă potrivit studiilor

Degeaba ai diplomă dacă nu ai cap. Despre devalorizarea educației, goana după diplome, boom-ul speculativ finanțat pe credit al învățământului american (și de aiurea) am mai vorbit. Una din marile iluzii contemporane, întreținută constant de establishment-ul politic, este aceea că investiția în educație este esențială pentru dezvoltarea personală și a societății, pentru reducerea inegalității și creșterea nivelului de viață. În Europa situația este dramatică, datorită veritabilei instigări la risipă pe care o trâmbițează birocrația bruxelleză și transmisă mai departe ca un ecou de guvernele naționale. Conform propagandei oficiale, toată lumea trebuie încartiruită în grădinițe și școli, licee, universități. Și după ce am terminat cu astea trebuie să înghesuim lumea în programele de doctorat. Și după ce am produs doctori pe bandă rulantă trebuie să luăm iarăși toată populația de la capăt și să o “formăm continuu pe tot parcursul vieții”. Învățați, învățați și iar învățați – vechiul îndemn leninist a …

Citeşte în continuare

Educație sau îndoctrinare? Manualele de economie ridică în slăvi statul

James Gwartney a realizat un studiu foarte interesant. A luat cele mai importante 23 de manuale de economie și a constatat că “eșecul pieței” este discutat incomparabil mai mult decât “eșecul statului”. Unele din cele mai bine vândute manuale aproape că nu alocă deloc spațiu argumentelor și ideilor care demonstrează incapacitatea statului de a-și atinge obiectivele populiste. Să ne mirăm atunci că absolvenții de facultate sau chiar persoane cu doctorat în economie analizează probleme societății închinându-se la stat? Să ne mirăm că cineva care a studiat toată cariera Nirvana economics, fiind obișnuit să vadă imperfecțiuni în orice domeniu al pieței și al acțiunii indivizilor, trece cu vederea aceleași imperfecțiuni atunci când se referă la acțiunea guvernului? Să ne mirăm că cineva școlit la Harvard care ajunge ministrul finanțelor într-o țară bananieră extrem de coruptă și sufocată de impozite – drept pentru care, logic, încasează puțini bani la buget – pare …

Citeşte în continuare

Cooperativa educației de stat – încă un eșec lamentabil

Rezultatele simulării examenului de evaluare națională a elevilor de clasa a VIII-a arată pur și simplu dezastruos: jumătate din elevi nu au obținut nici măcar nota 5. La fel ca anul trecut. Societatea civilă a reacționat, dar am impresia că ne cam obișnuim cu aceste dezastre, devenim încetul cu încetul imuni la falimentul învățământului românesc. Ne vine din ce în ce mai greu să credem că lucrurile ar putea sta altfel, că școala românească ar putea presta un serviciu cu adevărat folositor societății. Și această semi-apatie cu care privim fiecare nouă mostră de eșec în sistemul de învățământ se datorează faptului că nu înțelegem cauzele eșecului, nu distingem clar responsabilii acestui fenomen; orice încercare de a elucida subiectul și de a rezolva problema se pierde într-o discuție nebuloasă, în care fiecare grup de interese încearcă să tragă spuza pe turta lui și să arate cu degetul către restul lumii. Totul …

Citeşte în continuare

Cel mai prost sfat pe care îl poate oferi un profesor

Universitatea din Michigan și-a mai adăugat un nume pe lista de bloggeri economici, profesorul Chris House. Din păcate, una din primele sale postări mă face să mă gândesc serios dacă merită să-i urmăresc blogul sau nu. Ce spune profesorul House? Că studenții ar trebui să-și dedice studiul manualelor moderne, nu marilor autori clasici: Le-am spus studenților mei că nu merită să-și piardă timpul citind Teoria generală în anul întâi la masterat. Nu vreau să zic că Teoria generală nu e o carte bună. Dar nu sunt convins că lecturarea ei este o idee bună pentru studenți, cel puțin nu în acest moment al carierei lor. Părerea mea este că învățămintele importante din cărțile mai vechi au fost deja încorporate în manualele moderne. Sunt convins că puțini biologi mai citesc în prezent Originea speciilor a lui Darwin, și chiar mai puțini matematicieni citesc Elementele lui Euclid. Dacă vrei să cunoști ideile …

Citeşte în continuare

Profesorii corupți sunt stăpânii sau căpușele educației?

Acest articol a fost publicat ieri în Contributors. Cei care au auzit înregistrările discuțiilor purtate de învățătoarea de la Școala nr. 10 au fost probabil pătrunși măcar o secundă de următorul sentiment: comportamentul dascălului în raport cu părinții copiilor era precum cel al unui stăpân care le vorbește sclavilor de pe tarla. Am văzut acest sentiment exprimat în presă de diverși jurnaliști sau comentatori, revoltați desigur de situația creată. Ceea ce pare a li se reproșa profesorilor corupți este faptul că nu au ce căuta într-un sistem în care dascălul trebuie să se dedice elevului, în care „cadrul didactic trebuie să fie un exemplu de moralitate” etc.  Nu recunoaștem, dar de fapt visăm un cal verde pe perete: „omul nou” de la catedră, care să facă muncă voluntară cu zâmbetul pe buze, învățătoarea-eroină – care să își sacrifice viața personală și propria familie pentru a avea grijă de copiii altora. …

Citeşte în continuare

Bula datoriei studenților americani la nivel istoric

Goana după diplome continuă în SUA, iar “viitorul luminos” al țării nu ezită să se împrumute pentru a învăța la facultate. Tinerii care au absolvit facultățile americane în anul 2012 au acumulat, pe lângă bucata de hârtie din ce în ce mai puțin valoroasă, și o datorie impresionantă: în medie 29400 dolari. Șapte studenți din zece sunt “beneficiarii” unor credite pentru studii. Și, deși am fi tentați să credem că bula datoriei studențești s-a calmau din cauza crizei financiare, nu este așa: în perioada 2008-2012 datoriile studenților au crescut cu un ritm de 6% pe an. Luna trecută am aflat că împrumuturile pentru studenți având ca sursă guvernul federal au depășit 1 trilion de dolari. La aceasta se adaugă împrumuturile luate de la bănci. Nota bene: aceasta este datoria contabilizată oficial pe numele studenților. Cât s-or fi împrumutat părinții ca să își trimită odraslele la facultate nu știm. Dar ce …

Citeşte în continuare

Cât investește România în educație, comparație cu OECD

Din raportul Education at a Glance 2013, completat de mine cu poziția României. România nu investește în educație. Ca un detaliu, sectorul public, care are cheltuieli considerabil mai mari decât sectorul privat, nu face decât să contribuie la o creștere artificială a poziției Românei. Deși, dacă ne gândim că firmele cheltuie sume considerabile cu pregătirea tinerilor angajați, s-ar putea susține că sectorul privat contribuie mai mult. În fond, suntem o țară săracă, nu ne permitem mai mult.

Citeşte în continuare

Tehnologie “inteligentă”, educație de tinichea

Un proiect al guvernului vizează digitalizarea învățământului primar, prin creșterea dotării tehnologice a claselor: fiecare copil va avea tableta lui, manualele vor fi înlocuite cu ebook-uri, fiecare clasă va fi înzestrată cu videoproiector etc. Suma exactă pentru realizarea acestui deziderat este și nu este importantă. Depinde cine plătește în ultimă instanță și depinde de efectul asupra acumulării de capital uman. Acest din urmă element mi se pare deosebit de important. Cunosc oameni care cred că tot ce ne separă de Occident este tehnologia. Nu știu dacă guvernul este populat cu astfel de persoane, dar mi se pare că a anunța cu emfază răspândirea de tablete prin școli seamănă cu comportamentul specific multor copii răsfățați din ziua de azi care tresar de bucurie ori de câte ori își schimbă telefonul „inteligent”. Aceste persoane și decidenții politici confundă tehnologia cu instituțiile. Inteligența omenească este una, inteligența tehnologică este alta. Și prima o …

Citeşte în continuare

Unii cărturari români l-au împărțit pe Dickens la zero și le-a dat cu rest

Azi elevii de clasa a VIII-a au avut de trecut un test, la limba română. Vreau să vă atrag atenția asupra subiectului 3. El în sine e OK, dar trimiterea la un text publicat pe un anumit site mi-a ridicat un mare semn de mirare. Acest text arată că oricât de cărturari ne-am da unii dintre noi suntem mai degrabă adevărate pericole culturale. Aceasta este partea de început a subiectului dat azi la evaluarea națională: SUBIECTUL al II-lea     (36 de puncte) Citeste, cu atentie, textul: Eucitesc.ro anunta un nou concurs fulger! Propunerea pentru aceasta editie a concursului Cum ar fi daca… ? este sa va imaginati ziua de Craciun asa cum se va petrece ea in viitor, in anul 2200. In cartea lui Charles Dickens, Poveste de Craciun, Ebeneezer Scrooge se intalneste cu trei fantome, dintre care una este cea a Craciunului Ce-Va-Sa-Vina. Aceasta il poarta pe Scrooge pe strazile Londrei si il face …

Citeşte în continuare

Ce făceam acum 11 ani? Educaţia clasică înapoi în viitor

Tudor Smirna a scos de la naftalină două poze de la seminarul Mises, de acum 11 ani, derulat pe vremea aceea la Facultata de Filosofie. Nu ştiam de aceste poze, mă bucur tare mult să revăd, măcar în imagini, prieteni tare buni pe care anii şi profesia aleasă ne-au dus pe drumuri diverse dar în care încă arde, ştiu sigur, pasiunea pentru cunoaştere şi aprecierea pentru ideile Şcolii Austriece. Acest colectiv extraordinar (Seminarul privat Mises) – aflat acum oare la câta “generaţie”? – continuă să ofere cele mai aprige şi cinstite discuţii între cei mai buni şi înţelepţi oameni pe care i-am cunoscut. Pe scurt, seminarul Mises este un fenomen. Un fenomen care demonstrează prin numărul tot mai mare de participanţi de la an la an că, dacă în jurul nostru “învăţământul” este în degringoladă, educaţia clasică nu încetează să strălucească. Vă salut pe toţi: Ionela, Cristi, Tudor, Coco!

Citeşte în continuare

Romania Austrian Economics Summer School 2013

După experienţa extraordinară din 2011, anul acesta repetăm figura şi organizăm iar şcoala de vară. Mulţumesc lui Li Schoolland pentru interes, amabilitate şi sprijin. Echipa de speakeri, încă nedefinitivată, îl va avea în centru pe Ken Schoolland, autorul celebrei cărţi Aventurile lui Jonathan Gullible. O odisee liber-schimbistă. Şcoala de vară este unicat în peisaj datorită seminariilor simultane ţinute de echipa de instructori. Vedeţi aici ce conţinut bogat şi atractiv am avut în 2011. Sunt convins că evenimentul va fi unul de neuitat pentru toţi cei care participă, fie că sunt elevi de liceu fie că profesează de multă vreme dar sunt interesaţi să cunoască şi să asculte unii din cei mai talentaţi economişti şi speakeri “pro-free market” din lume! Pentru cunoscători: da, îl aducem pe Cris Lingle!

Citeşte în continuare

Cafeneaua academică: educaţia încotro?

Sunt între două conferinţe foarte interesante aşa că nu o să fiu lung. Dimineaţă am organizat la Centrul Rothbard prima dezbatere din cadrul “Cafenelei academice”. Am discutat despre starea educaţiei cu invitaţii speciali Radu Nechita (Babes-Bolyai), Cristi Paun si Vlad Topan (ASE) şi Florin Ciţu. Aproape toată lumea şi-a declarat pesimismul faţă de soarta educaţiei contemporane. Şi faţă de misiunea lui, deoarece aşa cum a punctat Vlad, învăţământul de azi nu e făcut să educe; învăţământul de masă de azi (inclusiv la nivel de doctorat) e făcut să niveleze şi să organizeze o turmă de indivizi buni pentru a executa mecanic nişte instrucţiuni – aş adăuga aici, cea mai importantă fiind să plătească cât mai multe taxe şi să aplaude orice pleaşcă pică de sus. Sistemul educaţional este din ce în ce mai puţin performant pe măsură ce urcăm etapele de învăţământ şi am putea spune că este un adevărat …

Citeşte în continuare