18 September 2019
Home / Educație

Educație

Puterea părinților: în SUA, educația acasă întrece școala publică

Pe măsură ce în SUA nemulțumirea părinților în legătură cu sistemul de educație tot crește, la fel se întâmplă și cu numărul de copii educați acasă. Începând cu anul 1999, numărul de copii homeschooled a crescut cu 75%. Cu toate că în prezent procentul copiilor homeschooled este de doar 4% dintre toți copiii de vârstă școală la nivel național, numărul de copii din clasele primare ai căror părinți aleg să renunțe la educația tradițională este în creștere de șapte ori mai repede decât numărul de copii în care se înscriu K-12 (sistemul școlar) în fiecare an. În ciuda dezvoltării pe care a înregistrat-o educația acasă , preocupările legate de calitatea educației oferite copiilor de către părinții lor persistă. Dar, notele bune luate in mod constant la examenele de evaluare standardizate de către copiii școliți acasă, unul din beneficiile cele mai cunoscute ale homeschooling-ului, ar trebui să îndepărteze aceste temeri. Statisticile …

Citeşte în continuare

Succesul reformei școlare în Marea Britanie

Statutul de “Academy School” a fost creat la începutul anului 2000 de către guvernul laburist al lui Tony Blair. David Cameron a accelerat reforma și numărul școlilor cu acest statut a crescut constant până la aproape 4000 la sfârșitul anului 2014 (a se vedea tabelul anexat). 15 ani mai târziu, succesul pare total pentru acest sistem școlar, care combină autonomia și concurența. Este chiar de așteptat ca cele mai multe școli să intre sub incidența acestui statut începând cu anul 2020. La începutul anului 2015, IREF a publicat un studiu dedicat sistemului școlilor britanice Academy Schools. Ne-am dorit să aflăm mai mult și ne-am dus să vizităm una dintre aceste școli situată în orașul Bath, la aproximativ 200 km de Londra. Să ne amintim că “academiile” sunt școli independente, cu toate că rămân subvenționate de guvern. Ele sunt inspirate din “școlile charter” care există în Statele Unite ale Americii. Ele …

Citeşte în continuare

E tare! S-au prins și sindicatele despre imposibilitatea calculului economic în socialism

Sindicatele din învățământ protestează împotriva introducerii de criterii de performanță pentru salarizarea profesorilor. Sau sunt pe aproape de a se prinde. Fiindcă, spun ele, mai e mult până departe – adică până când vom fi în stare să diferențiem salariul profesorilor în funcție de productivitatea acestora.   Pe blog am spus lucrurile astea de ani de zile, iar știința economică le-a înregistrat de aproape un secol – vă rog să citiți articolul Cine este mai important, un medic sau un procuror? În socialism, adică într-un regim caracterizat de proprietatea publică asupra factorilor de producție, lipsește posibilitatea calculului economic. În România nu avem socialism 100% nicăieri, dar există domenii, precum învățământul, unde situația seamănă destul de mult cu cea din timpul lui Ceaușescu: școlile sunt ale statului, nu există concurență, părinții nu pot alege școala potrivită pentru copiii lor, planurile de învățământ sunt rodul planificării centrale ș.a.m.d. Acest regim ridică multe …

Citeşte în continuare

Cu ce ar trebui să înceapă reforma educației?

În fabuloasa lume a tehnocraților echidistanți ideologic, părerile sunt împărțite: unii ar vrea în primul rând rescrierea manualelor, alții ar dori schimbarea planurilor de învățământ; unii ar începe cu modificarea grilei de salarizare, alții – cu procentul din PIB alocat educației. Și tot așa, câte minți crețe, atâtea păreri. Ceva îi unește totuși pe opinologi: ei toți au un plan pentru educație, chiar dacă fiecare vine cu propriul plan. Adevărul este că sistemul de educație se află la nivelul anului 1990 din punctul de vedere al reformei. Așa cum în 1990 doar pe ici pe colo vedeai câte o consignație sau o tarabă particulară – în rest economia era etatizată și se baza pe fabricile de stat, care așteptau să le vină planul de la minister (asta dacă nu cumva directorii lor începuseră deja să le devalizeze) – tot așa este și sistemul actual de educație. Este un imens CAP, …

Citeşte în continuare

Mersul prematur la școală afectează sănătatea psihică

Acesta este un alt mod de a formula concluziile unui studiu efectuat în Danemarca: “Rezultatele noastre arată că creșterea vârstei pentru înscrierea la școală îmbunătățește sănătatea mentală… Acest efect este determinat în cea mai mare parte de diminuarea unei singure probleme – lipsa de atenție/hiperactivitatea… Efectul persistă și la vârsta de 11 ani. Întârzierea înscrierii la școală reduce lipsa de atenție și hiperactivitatea cu 73% în cazul copiilor de 11 ani… și practic elimină probabilitatea ca un copil să aibă un scor anormal pentru această problemă.” În Danemarca copiii merg la școală în anul în care împlinesc 6 ani, la fel și în România de când cu clasa zero. Un alt studiu care arată că mersul prematur la grădiniță/școală îi strică pe cei mici este aici. Este interesant că amânare mersului la școală, homeschooling-ul sau școlile speciale sunt preferate în special de familiile bogate. Doar pentru că își permit?! Sau …

Citeşte în continuare

Indicele inovației 2015: ce separă România de Germania?

Conform Global Innovation Index 2015, România ocupă locul 54 în clasamentul mondial, iar Germania locul 12. România este situată cel mai prost dintre țările ex-comuniste: Cehia ocupă locul 24 în lume, Ungaria este pe locul 35, Bulgaria este pe 39, Polonia pe 46. Până și Belarus (locul 53) este înaintea noastră. Ierarhia este stabilită în urma evaluării mai multor aspecte, grupate în 7 seturi de indicatori care se referă la calitatea instituțiilor, capitalului uman, infrastructurii, complexității pieței, structurii afacerilor, producției de tehnologie și producției creative. Primii cinci indicatori sunt considerați “de input”, iar ultimii doi “de output”. Prin împărțirea indicatorilor de output la indicatorii de input se obține rata eficienței inovației, adică randamentul cu care inputul este transformat în output. România este printre ultimele țări din blocul fost-comunist, inclusiv la eficiența inovației (Moldova stă în schimb, foarte bine!). Ocupăm poziția 58 în clasament, în vreme ce Cehia este pe locul …

Citeşte în continuare

Cum se distribuie notele în învățământul românesc

Ce clopotul lui Gauss? Asta e teorie! I-a uitați aici practica românească. Mai întâi media generală a claselor 5-8:Și acum media la evaluarea națională: De unde rezultă că notele se pun artificial, că probele de examen sunt prost concepute, mă rog, pe principiul Noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc. Articolul excelent cu foarte multe detalii este aici.

Citeşte în continuare

Adio idealuri socialiste. Cu acordul UE, Ucraina va închide 500 de universități

Guvernul Ucrainei s-ar fi angajat să reducă numărul instituțiilor de învățământ, umblă vorba. Ideea nu este nouă, ea a apărut mult înaintea actualului acord cu FMI și a problemelor economice determinate de război. În 2011, fostul ministru al educației Dmitry Tabachnik declara: “Ucraina nu-și poate permite mai mult de 900 de instituții de învățământ superior. Aceasta nu este o toană a guvernului, ci un pronostic privind colapsul întregului sistem. În prezent, Ucraina are mai multe universități decât Italia, Franța, Germania, Polonia și Belgia laolaltă, deși populația acestor țări depășește 250 milioane de persoane, comparativ cu populația Ucrainei de 45 milioane.” Chiar așa. Se pare că, strânsă cu ușa, până și UE trebuie să dea înapoi de la “nobilul ideal” de a avea toată populația cu facultate, masterat și doctorat. După care, sigur, ar urma să fie… formată continuu pe tot parcursul vieții. Cu bani publici, normal. Toate socialismele astea țin câtă …

Citeşte în continuare

Cum era examenul de economie la Harvard, în 1953. Ce mai învățăm astăzi?

Ca să vedeți cum arăta educația economică pe timpuri, când – nu-i așa? – societatea era foarte înapoiată, premiul Nobel pentru economie nici nu se inventase, abia ieșisem din cea mai mare criză și din cel mai mare război din istorie… Examenul consta în două subiecte: primul, numit “Analiză economică”, le cerea studenților să răspundă pe durata unei ore la una din patru întrebări, la alegere. Al doilea subiect, pentru rezolvarea căruia erau disponibile 2 ore, le cerea studenților să răspundă la câte două întrebări din două tematici, la alegere. Al doilea subiect, pentru rezolvarea căruia erau disponibile 2 ore, le cerea studenților să răspundă la câte două întrebări din două tematici, la alegere. Am selectat mai jos aveți primele două tematici – istorie economică și finanțe – ca să vă faceți o idee:   Și acum… pam-pam! Să mergem la una din cele mai mari universități americane care și-a …

Citeşte în continuare

România va pierde 16 mld., dacă nu va cheltui 30 mld. (pe educație)

Interesant cum fac unii calcule. Și ca să nu ne acuze nimeni de ipocrizie, pe acest blog am accentuat faptul că educația (sau lipsa ei, adică) este o frână în calea dezvoltării României. DAR nu am spus că trebuie să cheltuim mai mult pe educație. De fapt, am repetat de multe ori contrariul: statul cheltuie deja prea mult pe educație (peste 1000 euro/elev), mai ales dacă ținem cont de cantitatea rebuturilor produse, rata de promovabilitate la Bac etc.. Deci, o reformă a educației este necesară, dar nu în direcția creșterii cheltuielilor. Mă rog. Deocamdată UNICEF a calculat că dacă România nu va aloca încă 2% anul din PIB pentru educație, atunci va fi nevoită să cheltuie 16 miliarde euro pe ajutoare sociale și medicamente în următorii 10 ani. ““Dacă s-ar mări treptat cheltuielile cu educaţia până la şase la sută din PIB, creşterea economică ar putea atinge un nivel de …

Citeşte în continuare

Nici o lucrare de economie în Top 100 articole științifice

Cel mai citat articol din istoria modernă a științei este din domeniul biologiei și a fost publicat în anul 1951. Conform revistei Nature, printre cele mai citate 100 de lucrări științifice din toate timpurile nu se numără nici un articol de economie. Morala? Ori știința economică din perioada postbelică a bătut pasul pe loc, ori economiștii nu se citează între ei. Înclin către prima variantă, dat fiind că dintre toate ramurile științei probabil economia a fost cea mai politizată. Adică practic pusă pe butuci. Cine vrea sa învețe cu adevărat economie musai trebuie să facă un efort și să citească economiștii clasici și pe cei din prima jumătate a secolului XX. Nu ascultați cel mai prost sfat pe care îl poate oferi un profesor de economie.  

Citeşte în continuare

US News & WR: topul mondial al universităților

US News and World Report a dat publicității prima ediție a propriului clasament mondial al universităților. Clasamentul este realizat în funcție de prestigiul regional și internațional și de calitatea cercetării științifice. În ceea ce privește primele 10 universități din lume apar puține schimbări față de situația pe care o știam din clasamentul Shanghai. Universitatea Oxford este pe locul 5, nu pe 10, iar Princeton nu intră în acest grup (ocupă poziția 13). Nici o universitate din România nu este prezentă în Top 500. Dar pe lângă ierarhizarea globală a universităților, US News & WR a mai realizat și topuri pe diverse specializări academice, folosind o metodologie ușor diferită (dar bazată tot pe calitatea cercetării și a publicațiilor științifice) pentru a determina care sunt primele 100 de universități în 21 de domenii. La matematică, pe locul 81 se află Universitatea Babes-Bolyai, care ocupă astfel o poziție mult superioară locului în clasamentul …

Citeşte în continuare

Educațiaaaa, dă senzațiaaa și te-nvață să tâmpești

Merg în Librăria Eminescu să caut o culegere de matematică. Dau nas în nas cu profesorul Ioan Dăncilă. Nu ne cunoaștem, dar domnul profesor este atât de volubil încât nu putem evita să ne întindem la palavre. Îmi dovedește una din aserțiunile sale celebre, conform căreia 40% dintre absolvenții ciclului primar nu știu să rezolve o problemă cu o operație simplă, arătându-mi că sistemul după care “se face carte” în România, tâmpește. Am mers în 40 de școli și am dat următoarea problemă spre rezolvare unor copii de clasa a II-a și a IV-a: “Avem la dispoziție un vas în care încap 8 căni de apă. La momentul inițial în vas se află 6 cani de apă. Acum mai adăugăm încă 3 căni de apă. Câte căni de apă sunt în vas?” Copiii de clasa a II-a au răspuns corect – 8, în vreme ce elevii de clasa a IV-a …

Citeşte în continuare

Educatia românească – frână în calea dezvoltării

Valentin Lazea subliniază legătura dintre calitatea educației și performanța economică: “Principalul motiv pentru care România nu se poate dezvolta este educaţia. Românii au cea mai proastă educaţie din Europa. Educaţia trage economia în jos… Românii sunt plătiţi mai prost decât nemţii sau cehii pentru că avem o productivitate mai slabă din cauza educaţiei mizerabile.” Îi dau dreptate. Deși productivitatea nu depinde în primul rând de nivelul de școlarizare ci de dotarea cu capital a economiei (domeniu în care, ce să vezi, BNR își dă silința să descurajeze economisirea prin dobânzi real-negative), categoric slaba pregătire a românilor frânează creșterea economică. Putem să presupunem că, chiar și cu stocul actual de capital/muncitor, dacă angajații ar avea competențe mai solide în meseria lor sau dacă ar fi pur și simplu capabili să lucreze bine într-un domeniu (orice domeniu), atunci productivitatea muncii ar fi substanțial mai mare. Dar de ce zic eu “angajații”? E valabil …

Citeşte în continuare

Ce înseamnă învățământ competitiv? Simplu, înseamnă concurențial

Mulțumită invitației primite de la Răzvan Orășanu am avut ocazia să asist la conferința Strategii de reformă în sistemul de educație. I-am ascultat pe Klaus Johannis, Raluca Turcan, Madlene Șerban, Șerban Iosifescu și pe alții, iar la finalul întâlnirii am putut să-mi exprim și un scurt punct de vedere. Iată-l mai jos, într-o variantă ușor extinsă. Sunt suprins de faptul că toată lumea își dorește să avem un sistem de educație competitiv, dar nimeni nu pare să realizeze ce înseamnă acest lucru. Ce înseamnă competitiv? Mulți cred că aici se ascunde o mare filozofie: Unii zic că un sistem de învățământ competitiv trebuie să funcționeze precum niște fabrici care produc absolvenți exact pe măsura cererii de pe piața muncii. Alții opinează că ar fi vorba de un sistem de învățământ care să pregătească specialiști, eventual într-un domeniu nou de înaltă tehnologie, sau, mă rog, în ce domeniu vrea societatea. Nu …

Citeşte în continuare