23 March 2019
Home / Despre criza

Despre criza

Ipocrizie te halesc! Ce ziceau Stiglitz și Sachs în 2010-11 despre datoria Greciei

Datoria Greciei este în mod clar nesustenabilă, acest lucru era evident din capul locului pentru orice economist de bună credință. Mai mult, din perspectivă liberală nu există temei pentru achitarea datoriei externe – datorie asumată de un guvern care a risipit (sau furat) banii și care trăiește din impozitele luate cu japca de la cetățeni. Am spus acest lucru în 2011: Neîncrederea în capacitatea guvernului elen de a-și rambursa datoria este pe deplin întemeiată, indiferent de ce spun politicienii. Din perspectivă liberală, soluția repudierii datoriei este cea corectă. Ca cetățean, eu nu am nimic de-a face cu creditele pe care le-a contractat guvernulu – chipurile, în numele meu, deși nu-mi amintesc să fi semnat vreo împuternicire. Așa încât nu văd de ce trebuie să fiu expropriat (prin impozite) pentru a fi rambursată această datorie. În cazul Greciei, situația este dezastruoasă. Aveți niște date statistice aici. Datoria publică este de 350 …

Citeşte în continuare

De câte ori poți împacheta Pământul cu banii pe care îi datorează Grecia?

De 1869 de ori, dacă folosim bancnote de 1 dolar. Datoria totală a Greciei este de 429 mld. euro și până ați terminat de citit această frază ea a crescut deja cu 3000 euro. Doar dobânda aferentă acestei datorii reprezintă 972 euro/secundă! (sursa) Cine deține această minciună… căci alt nume pentru o datorie ce reprezintă 215% din PIB nu există? În cea mai mare parte câteva onorabile instituții publice europene: European Stability Mechanism (ESM), un vehicol financiar al zonei euro prin care țările membre îți acordă reciproc împrumuturi în caz de criză. Prin ESM s-a făcut transferul datoriei Greciei din patrimoniul băncilor în spinarea contribuabililor. ESM are de recuperat 145 mld. euro. Banca Centrală Europeană (BCE) are de recuperat 55 mld. euro, bonduri grecești pe care le-a cumpărat după ce a înființat în 2010 Securities Markets Programme (SMP) FMI are de recuperat 20 mld. euro. Restul? Cetățeni, bancheri, alți creditori, …

Citeşte în continuare

Cum de a ajuns iar socialismul la putere în Grecia… într-o poză

Dezastrul economic provocat de politica banilor ieftini, fondurile europene și statul asistențial – care au indus în rândul grecilor iluzia că își permit un nivel de trai mult superior posibilităților lor reale de producție – aproape că nu cunoaște echivalent pe timp de pace. Din 2008 până în 2013 PIB a scăzut cu aproximativ un sfert, adică exact cât a scăzut în SUA în timpul Marii Depresiuni din anii 1930. Un sfert din forța de muncă este șomeră și jumătate din tineri nu au loc de muncă – o situație mai grea decât în timpul Marii Depresiuni, peste ce a cunoscut România în acești ani de criză . Sau hai să comparăm prăbușirea economică a Greciei cu războiul civil din Libia din 2011 (continuă și azi), care practic a distrus țara. Ideea e că după Marea Depresiune sau după război, economia totuși și-a revenit. Odată ce excesele sau blocajele sunt înlăturate, …

Citeşte în continuare

Boom-ul actual într-o poză: industria bunurilor de capital la cote istorice înainte de prăbușire

Suntem în plin boom economic. Emisiunea monetară și reducerea artificială a ratelor dobânzilor provoacă distorsiuni în structura producției, stimulând investițiile dincolo de nivelul care este sustenabil (profitabil) într-o economie liberă, supusă doar voinței suverane a consumatorilor. Priviți cum ciclul economic este practic exprimat prin avântul și ulterior prăbușirea producției în acele sectoare, sau stadii ale producției care se ocupă cu fabricarea de bunuri de capital sau de bunuri durabile. Lucrurile se întâmplă exact cum au explicat și au prezis economiștii Școlii Austriece. Scăderea ratei dobânzii nu are un efect omogen asupra tuturor piețelor, bunurilor, activelor. Din contră, bunurile de capital sunt avantajate în comparație cu bunurile de consum; bunurile durabile sunt avantajate în fața bunurilor non-durabile. De ce? Deoarece tipărirea de bani nu se răspândește uniform în economie, nu afectează în egală măsură toate sectoarele, din contră. Haideți să ne gândim. Dacă statul ar tipări bani și i-ar arunca din …

Citeşte în continuare

Varujan Pambuccian: sistemul nu va fi abandonat decât prin colaps

De pe Facebook, reprodus integral, cu excepția pozei: “N-am mai scris nimic în serialul „Amintiri din viitor” de pe blog, cam de mult. Recunosc că îmi este greu să scriu despre lucruri pe care l-am asimilat și mi se pare mult mai interesant să învăț lucruri noi. De-aia nu scriu cărți sau articole dar îmi place enorm să predau. Când predai înveți mereu ceva nou. Ok… Asta a fost justificarea lenii mele de a scrie. În vara lui 2008 spuneam că lumea va intra într-o depresie economică de lungă durată al cărei minim îl prevedeam undeva între 2016 și 2017. A râs de mine mai toată lumea, asta fac mulți și acum și am auzit de atunci mereu și mai ales în preajma alegerilor din marile economii ale lumii cum țara respectivă tocmai iese din recesiune. Nu numai că lucrul acesta nu s-a întâmplat, dar economiile majore au mers din …

Citeşte în continuare

Clasa muncitoare, ferește-te! BCE insistă să te țină în sărăcie

Banca Centrală Europeană a redus rata dobânzii pentru creditele acordate băncilor la 0,15%, iar rata dobânzii la depozitele constituie de bănci la -0,1%. Ducerea dobânzilor în teritoriu negativ este o politică pe placul sistemului financiar – dovadă că bursa germană a urcat imediat la nivel record, dar cu implicații nefericite pentru marea majoritate a populației, care își vede erodate economiile puse la păstrare în bănci. Politica banilor ieftini subvenționează practic creditarea, dar succesul său este nesigur în contextul actual. Însă chiar dacă așa stau lucrurile, atunci deznodământul nu poate fi decât nociv pentru societate. Aceasta deoarece creează un conflict și o prăpastie între cei care economisesc – să-i numim clasa muncitoare, și cei care investesc – să-i numim oligarhia financiară și industrială. Creditarea, dacă se va relansa, nu va avea nici un fundament real. Vorbim practic de un credit fictiv, atât timp cât preferințele publicului nu justifică această îndatorare. Cu …

Citeşte în continuare

Grecia: statul nu mai are bani de buletine, șomajul a bătut recordul

Din Grecia vine în sfârșit o veste bună… guvernul nu mare are bani ca să elibereze buletine. Șeful Poliției a trimis o adresă tuturor secțiilor de poliție anunțându-le că nu mai pot emite cărți de identitate până în luna martie din cauza lipsei de resurse materiale. Astăzi institutul de statistică a dat publicității ultimele date privind șomajul, care arată crunt, a bătut toate recordurile exact când lumea bună se aștepta mai puțin și a ajuns la 28%. Rata șomajului în rândul tinerilor este de 61,4%. Grecia mai are 3,5 milioane de angajați. O treime din familii se teme că o să-și piardă casa în 2014 ca urmare a imposibilității de a-și achita ratele la bancă, deși, după cum vă puteți ușor imagina economiști dumnevoastră, așa cea este imposibil – nu pentru că guvernul grec a garantat că nu o să-și piardă lumea casele, ci pentru că într-o asemenea situația toate …

Citeşte în continuare

Între timp în Grecia chiar e deflație

De la INS-ul lor:  Rata inflației noiembrie 2013 – noiembrie 2012 este -2,9%. Cele mai mari scăderi de prețuri s-au înregistrat la bunurile din categoria îmbrăcăminte și încălțăminte (-11,7%); singurele scumpiri au fost înregistrate la băuturile alcoolice. Poanta este însă că decelerarea rapidă a creșterii prețurilor care s-a transformat în deflație în acest an pare să se asocieze cu o temperare a crizei economice. Grecia va încheia curând al șaselea an consecutiv de scădere a PIB, însă pe trim. III 2013 față de trim. III 2012 scăderea este de doar 3%, cea mai mică din 2010 încoace.     [layout show=”1″]

Citeşte în continuare

LOL Grecia: jumătate din familiile monoparentale trăiesc în sărăcie

Cum v-am tot zis, așa ceva s-a mai întâmplat doar pe timp de război. Pe timp de pace nimeni nu a fost capabil să aibă o asemenea “realizare”. Felicitări guvernului, FMI, UE și celor care au înghiți găluștile oficiale. În afară de informația conținută în graficul de mai jos, este bine să știți că ponderea familiilor cu copii care nu își permită să-și încălzească corespunzător locuința a crescut de la 13,1% în 2003 la 24,3% în 2012, adică s-a cam dublat. De asemenea, 46,3% dintre familiile cu copii aveau datorii (la diverse facturi sau credite).

Citeşte în continuare

Goana după dobândă negativă în epoca raționalității descrescânde

Acest articol a fost publicat ieri în Contributors. În lumea academică de peste ocean s-a iscat luna aceasta o nouă controversă: are nevoie economia de o rată negativă a dobânzii? Cel care a sugerat un răspuns afirmativ este Lawrence Summers, președinte al universității Harvard – susținut îndeaproape de Paul Krugman și alți scutieri ai socialismului monetar. Iată ce spune Summers: „Nu s-a terminat nimic… Va trebui ca în anii care urmează să ne gândim la modul în care vom administra o economie în care rata nominală zero a dobânzii reprezintă un inhibitor cronic și sistemic al activității economice, ținând economia jos, sub nivelul ei potențial.” Paul Krugman explică mai clar: “Definiția pe care o oferă Larry situației economice actuale este identică cu a mea. Deși el nu vorbește de capcana lichidității, pornește de la premisa că trăim într-o economie în care politica monetară este practic constrânsă de pragul zero sub …

Citeşte în continuare

Rata reală a șomajului în SUA nu este 7,3%, ci aproape 11%

John Taylor (Stanford University) a postat pe Twitter o poză cu rata șomajului calculată ținând cont de scăderea populației interesată de piața muncii. Este o diferență foarte mare față de rata oficială a șomajului: aproape 11% față de 7,5%. Motivul pentru care rata oficială a șomajului în SUA a scăzut în ultima perioadă nu este faptul că oamenii concediați în timpul crizei s-au reintegrat pe piața muncii, ci faptul că din ce în ce mai mulți oameni se retrag complet de pe piața muncii, obținând certificat de handicapat sau înrolându-se ca studenți. Creșterea numărului de studenți și a persoanelor cu handicap este fără noimă economică sau pur și simplu dubioasă. Numărul persoanelor cu handicap a crescut cu 25% de la începutul crizei! Acest lucru face ca rata reală a șomajului să fie subevaluată considerabil. Statisticile șomajului arată bine, dar economia americană nu a creat de fapt locuri de muncă, ci …

Citeşte în continuare

Ce notă merită politica economică? O comparație între Marea Depresiune și criza actuală

Ni se spune că Europa a ieșit din criză. Desigur, toate crizele se sfârșesc la un moment dat, dar contează cum se sfârșesc. O comparație între Marea Recesiune și Marea Depresiune ne arată că performanța Europei nu este cu nimic mai bună acum decât în trecut, ba chiar are toate șansele să pice testul istoriei. Paul Krugman a readus în atenție problema cu graficul de mai jos, care arată comparativ evoluția producției industriale în Europa în timpul Marii Depresiuni din anii 30, respectiv din 2008 încoace. După cum se observă, la începutul crizei actuale, producția industrială a scăzut considerabil și mai rapid decât în timpul Marii Depresiuni, după care și-a revenit parțial și a urmat un trend de stagnare. La 5 ani de la începutul crizei, producția industrială a zonei euro reprezintă mai puțin de 90% din nivelul înregistrat anterior. Cum au stat lucrurile în Marea Depresiune? Aproximativ la fel. …

Citeşte în continuare

Erasure: noua politică FMI în privința falimentelor suverane

Așa cum vă spuneam în FMI studiază oportunitatea confiscării averilor; fiți cu ochii pe bănci!, vremurile se schimbă și am intrat în epoca în care statele nu vor mai fi salvate de la faliment atât de ușor ca până acum. Soluția implementată în Cipru ar putea deveni regulă de conduită de acum încolo în cazuri similare, iar cei care ar trebui să priceapă aluzia sunt deopotrivă economiile emergente și cele dezvoltate, unde povara datoriei publice nu va putea fi rostogolită la infinit. Iată că FMI a organizat un workshop pe această temă – cu participarea primului director adjunct David Lipton – și aflăm că creditorii privați vor fi puși să plătească pentru activele neperfomante și nu vor mai scăpa așa de ușor de consecințele propriilor investiții proaste. Experiența ante-Cipru, inclusiv din România, ne învățase că FMI intervine prompt și varsă căruța cu dolari sau euro în visteria băncii centrale din …

Citeşte în continuare

FMI studiază oportunitatea confiscării averilor; fiți cu ochii pe bănci!

În ultimul raport Fiscal Monitor, intitulat expresiv Taxing Times, FMI examinează situația datoriilor statelor și analizează comparativ metodele prin care această povară bugetară poate fi subțiată: creșterea impozitării bunurilor și serviciilor (TVA), a veniturilor, a contribuțiilor sociale, a venitului companiilor, a proprietăților, a sectorului financiar ș.a. și, cu voia dumneavoastră ultima pe listă, separat într-un box chiar înainte de anexe, taxarea averilor. Unde se vede că, dacă se apelează exclusiv la acest impozit – aplicat de exemplu conturilor bancare – este nevoie de o confiscare de 10% doar pentru ca nivelul datoriilor în zona euro să ajungă la cel dinaintea crizei financiare. Raportul face trimitere la un studiu intitulat Taxarea averilor – un pas către îmbunătățirea finanțelor publice în Europa, scris de… (suspans) Institutul de Cercetări Economice din Germania în care se spune că taxarea averilor mari (acum depinde ce înțelege fiecare) reprezintă un mijloc de reducere a datoriei publice …

Citeşte în continuare

Dacă acum ar fi un referendum, 51% dintre greci ar vota să iasă din UE și să se integreze în Turcia

Acestea sunt ultimele vești din leagănul civilizației europene: Gluma săptămânii despre Grecia: dacă s-ar face un referendum astăzi, 51% dintre greci ar vota să iasă din UE și să adere la Turcia – a declarat într-un interviu televizat Yigit Bulut, consilier al primului minsitru al Turciei. Numărul șomerilor din Grecia a atins 1,36 milioane de persoane în luna iulie, în creștere cu 10% față de un an în urmă. Rata șomajului a crescut și ea față de luna anterioară și a ajuns la 27,6%. Șomajul în rândul tinerilor a atins 55,1%. Una din trei femei nu are unde să lucreze. Troica a respins intenția guvernului elen de a crește numărul celor care beneficiază de ajutoare de încălzire în iarna care urmează. Cine a spus că istoria se repetă a avut mare dreptate. Astăzi unul din zece greci trăiește în afara universului civilizației moderne, fără acces sigur la căldură, electricitate, mașină …

Citeşte în continuare