19 September 2020
Home / Despre BNR (page 3)

Despre BNR

Cine vrea case şi maşini cu rezerve de 15%?

BNR a redus rezervele obligatorii ale băncilor la depozitele în lei la 15%, simultan cu scăderea ratei dobânzii la 9%. Bun, adică ce ne oferă nouă BNR? Bani, mai mulţi bani, tot mai mulţi bani. Partea proastă este că nu banii aduc fericirea, ci ce poţi să cumperi cu ei. Aşa că, în încercarea (redundantă rău de tot, dar asta e) de a bate şaua ca să priceapă iapa, propun un exerciţiu de imaginaţie. Propun să nu fim timizi. Propun ca BNR să emită cât de curând tichete – titluri de proprietate – de case, de automobile, de brânză etc., pe care să le distribuie poporului pentru a scoate economia din recesiune. Ar fi mult mai eficient. Ce rost are să mai apelăm la bani, care, vorba manualului, sunt un simplu mijloc de schimb? Uite, guvernul a înţeles cum stă treaba şi a scos pe tarabă programul Prima Casă. Adică, …

Citeşte în continuare

Uite cum se desumflă balonul!

În urmă cu ceva timp am arătat cum expansiunea monetară este vinovată pentru boom-ul din ultimii patru ani. Am adăugat că orice statistician putea prezice criza dacă ar fi construit graficul de mai jos; şi orice economist ar fi înţeles că economia trece printr-un avânt nesustenabil dacă ar fi cunoscut nucleul de adevăr al legii de fier a teoriei monetare – aşa numita teorie cantitativă a banilor – care spune că emisiunea monetară nu are alt efect decât creşterea preţurilor. Am insistat că fenomenul prin care a trecut România nu este singular, ci o reproducere la altă scară a boom-urilor din Asia de Sud-Est din anii 1990 – deci putea fi cu atât mai uşor anticipat. Mai jos puteţi vedea graficul original. Pe baza datelor din trimestrul I 2009 am recreat graficul pentru a vedea evoluţia masei monetare şi a preţurilor; pentru a înţelege dacă dezechilibrul economic identificat persistă sau …

Citeşte în continuare

Adrian Vasilescu şi logica prognozelor deşuete

Luni seară la Europa FM, Adrian Vasilescu a fost invitat să explice de ce a fost BNR prinsă în offside de preşedintele Băsescu. Atât cât am ascultat, pledoaria domnului Vasilescu s-a bazat pe următoarele consideraţii, care mai de care mai hilare: 1. Ce mare scofală că BNR a emis prognoze nerealiste, nici măcar FMI nu a fost în stare de acest lucru, revizuind estimările privind economia globală de 4 ori până acum, fără să reuşească să se pună de acord cu Banca Mondială pe acest subiect. 2. Nu în BNR trebuie să dăm cu pietre ci, dacă dorim neapărat, în Comisia Naţională de Prognoză, pentru că ea este plătită să facă acest lucru, nu BNR – care se ocupă cu altceva (acum înţeleg de ce ţinteşte inflaţia pe lângă, fiindcă, de fapt, nici nu face prognoze!) 3. BNR este obligată să fie optimistă, pentru a nu induce anticipări false populaţiei! …

Citeşte în continuare

Băncile şi BNR au primit noi ordine

Astăzi, preşedintele Băsescu a criticat puternic băncile pentru şovăiala cu care învârt tiparniţa de bani. În opinia preşedintelui, BNR ar trebui să scadă rate rezervelor obligatorii pentru că, oricum, în 2014, când vom fi intrat în zona euro, va fi de 2%. Pentru a fi consecvent, domnul preşedinte ar fi trebuit să mai adauge, de exemplu, şi că: • Salariile profesorilor vor creşte imediat cu 50%, fiindcă, oricum, după trecerea crizei se va aplica legea votată de Parlament; • România să stopeze producţia de petrol pentru că, oricum, peste 20 de ani vom avea două centrale nucleare complete şi, la monetul acela, oricum automobilele nu vor mai merge cu benzină; • (cu voia dumneavoastră, ultima pe listă) Să nu mai cheltuim degeaba bani pe alegeri în noiembrie, pentru că oricum vom avea acelaşi preşedinte de la anul încolo. Revenind la sugestiile cu care a ameninţat bancherii, merită amendat populismul cu …

Citeşte în continuare

La BNR există un pariu

Acum ceva vreme, Adrian Vasilescu ne informa ca guvernatorul BNR a pariază că economia României va sfârşi anul pe plus, la capitolul creştere economică. Acum, aşa cum am anticipat aici, Isarescu a recunoscut public intentia de a mai sta o tură la şefia băncii centrale. Deoarece cred că trebuie să dai dovada de competenţă, nu de experienţă, pentru a ocupa postul cu pricina, îl rog pe domnul Isărescu să mai încheie un pariu: Dacă la sfârşitul anului avem creştere economică, atunci e îndreptăţit să pretindă încă un mandat. Dacă nu, atunci să lase pe altcineva.

Citeşte în continuare

„Isărescu te iubim, că ca tine nu găsim!”

Suspectă graba cu care guvernatorul BNR a răspuns la comanda politică de promovare a programului “Prima casă”. Se zvoneşte că Mugur Isărescu vrea să îşi asigure încă un mandat la conducerea băncii centrale. Asta schimbă datele problemei, nu-i aşa, fiindcă pentru un scop atât de nobil ce nu face omul?! Şi are toate şansele să îşi atingă scopul, pentru că, după cum discutam zilele trecute într-un cerc de prieteni, este personajul public – politic, în esenţă – cu cea mai bună imagine. Lumea crede în el aproape la fel de mult pe cât crede în Biserică. E rentabil să faci poze cu Isărescu. Aşa că, în contextul ăsta nici nu trebuie să facă prea mari eforturi, clasa politică îl va sprijini. Este totuşi regretabil că am ajuns aici. Iar vinovaţi sunt în bună măsură economiştii şi jurnaliştii din domeniu care, în toţi aceşti ani, l-au ridicat în slăvi. E drept, …

Citeşte în continuare

Elucubraţii financiar-monetare

L-am auzit astăzi pe domnul Adrian Vasilescu de la BNR explicând la “Realitatea” contextul monetar actual şi politica pe care o urmează BNR. Dincolo de răspunsurile la întrebările prefabricate stupide ale jurnalistei, de genul “cum facem să relansăm consumul?” – de parcă singurul lucru bun de făcut pe lumea asta e să consumăm, iar a economisi este un păcat fundamental (al doilea din faţă, după lăcomia speculanţilor care ne-au băgat în criză), domnul Vasilescu a găsit prilejul să ne familiarizeze cu viziunea sa politico-economică globală. Şi ce ne spune dânsul? Că BCE a redus rata dobânzii la 1% fiindcă în zona euro mijeşte horribile dictu deflaţia. În deflaţie e rău, fiindcă dacă preţurile scad, companiile nu mai vând, închid fabricile şi concediază lucrătorii. Într-o frază domnul Vasilescu a aruncat peste umăr un capitol întreg din orice tratat de economie, cel referitor la anticipări. El nu înţelege că doar deflaţia neanticipată …

Citeşte în continuare

BNR – ţintirea inflaţiei sau consiliu valutar?

BNR-iştii s-au lăudat de ani buni că o fac ştiinţific. Ţintirea inflaţiei era – şi încă mai este – cuvântul cheie. Să lăsăm deoparte faptul că nu au nimerit inflaţia prognozată în niciun an. O putem pune pe seama faptului că sunt începători. Adevărul este că BNR-ului nu i-a păsat niciodată atât de mult de inflaţie pe cât a declarat. Dovada este în graficele de mai jos. Primul dintre ele arată evoluţia şi compoziţia bilanţului băncii centrale a Estoniei – de fapt un consiliu valutar. Se ştie că acest gen de instituţie traduce în masă monetară internă toate intrările de capital, altfel spus abandonează politica monetară independentă. Graficul următor arată evoluţia şi structura bilanţului BNR care, chipurile, a prestat o politică monetară independentă… ţintind inflaţia. Asemănarea izbitoare dintre cele două scuteşte orice comentariu. Am lăsat la urmă evoluţia masei monetare şi a preţurilor. Pe baza faptului că emisiunea monetară nu …

Citeşte în continuare

România şi teoria cantitativă a banilor. Până şi statisticienii puteau prezice criza

Inflaţia este un fenomen monetar. Dacă statul emite bani, atunci preţurile cresc – puterea de cumpărare a unităţii monetare scade. Într-o economie complexă, cu o structură a producţiei dezvoltată, emisiunea de bani îşi exercită efectele asupra preţurilor bunurilor de consum cu o oarecare întârziere, mai ales dacă ea se efectuează prin expansiunea creditului. Încercând să analizez expansiunea monetară din România, am adoptat metoda lui Milton Friedman de analiza a relatiei cantitative dintre masa monetarã, P.I.B. si inflatie, metoda expusa în cartea sa “Inflations et systemes monetaires” (în original “Dollars and deficit”) Pentru a mentine cursul de schimb, autoritatile monetare au trebuit sa mareasca stocul de bani din circulatie. Acesta este de altfel, doar un exemplu de aplicare a teoriei care spune ca, daca pretul este rigid, atunci ajustarea se face prin cantitati, si invers, daca cererea si oferta sunt date, atunci ajustarea se face prin pret. Acest proces, prin care …

Citeşte în continuare

Pariaţi pe leu nu s-a dovedit un îndemn inspirat

BNR prea ne-a crezut proşti. Tot timpul ne-a bătut la cap cu riscul valutar asociat creditării în valută, ne-a tratat ca pe nişte copii care nu ştiu la ce se bagă atunci când contractează un împrumut în valută. Conform ultimelor informaţii, restanţele la creditele în lei se ridică la suma de 2,07 miliarde lei, în vreme ce restanţele la creditele în valută se cifrează la 1,45 miliarde lei. Carevasăzică, în ciuda deprecierii leului, debitorii în valută se dovedesc în continuare a fi mai buni platnici decât debitorii în lei. Acest fapt ilustrează proasta inspiraţie a BNR care de ani de zile ne sfătuieşte că, dacă avem de gând să ne împrumutăm, să o facem în moneda în care ne obţinem veniturile – adică mai mult în lei, se înţelege. Numai că publicul este mai deştept decât crede BNR. Cei care s-au împrumutat în lei, departe de a constitui un model …

Citeşte în continuare