23 September 2019
Home / Despre BNR

Despre BNR

Transparența și independența BNR: ca în Africa

Nergiz Dincer și Barry Eichengreen au publicat ultimul update la cunoscutul lor clasament despre independența și transparența băncilor centrale. Dan Popa a citat acest studiu în forma sa de working paper încă din septembrie anul trecut, dar lucrarea este inclusă acum în International Journal of Central Banking, revistă la care presupun că și „Școala de la BNR” are abonament și poate, astfel, va socoti că este oportun să transmită o reacție. Dacă nu cumva a plecat în vacanță… România stă prost în acest clasament, sub media europeană. Am spus prost? De fapt, foarte prost, BNR fiind practic surclasată de băncile naționale ale unor țări ex-comuniste, depășită chiar și de Albania. O scurtă explicație pentru a interpreta corect graficele care urmează. Dincer și Eichengreen calculează un indice al transparenței care poate lua valori între 0 și 15; cu cât indicele este mai mare, cu atât mai transparentă și mai independentă este …

Citeşte în continuare

BNR, cum țintești inflația? Are you a mexican or a mexican’t?

În raportul anual pe 2013 BNR ne-a amintit cum și-a îndeplinit misiunea de a ținti inflația.   După cum se vede, BNR a ratat în majoritatea anilor ținta de inflație, cu marjă de eroare cu tot. Cele mai mari ratări au fost în anii de la capătul perioadei de boom economic, firesc, pentru că abia atunci expansiunea creditului orchestrată de banca centrală în perioada anilor 2000 a ajuns să se reflecte cu putere nu doar în prețurile activelor, ci și în prețul cartofului. Realitate ilustrează din plin concluziile teoriei economice care spune că în timpul boom-ului are loc o “bătălie” între investitori și consumatori pentru preluarea controlului asupra economiei și, dacă la început investitorii înclină balanța în favoarea lor (de aici boom-ul), la final consumatorii câștigă partida (fluxurile bănești se duc decisiv în consum). Pentru comparație, vă invit să vedeți cum au țintit ale bănci centrale inflația. Pentru început, să …

Citeşte în continuare

BNR, dragostea mea!

  Gheorghe Gherghina: “Îmi doream să trec în BNR, mai ales pe poziția aceasta.” Liviu Voinea, despre care vorbește PM Ponta: “Nu și-a dat nicio demisie și nici nu-și va da demisia până când nu vom avea o discuție legată de cine vine după, cum se preiau lucrurile. (…) Da, a fost propus viceguvernator al BNR, un lucru pe care și l-a dorit de foarte mult timp.” România – țara meseriașilor care ajung acolo unde vor. Țara cu cel mai longeviv guvernator de bancă centrală din lume, record care acum devine imposibil de egalat măcar în deceniul care vine. [layout show=”1″]

Citeşte în continuare

În 3 ani de creștere economică, venitul real al gospodăriilor s-a scufundat

Surprize-surprize! INS a dat publicității venitul mediu lunar pe gospodărie în anul 2013 și el arată – cum altfel?! – o creștere față de anul 2012: de la 2475 lei la 2559 lei. Dar leul, zănatec cum îl știți, își pierde puterea de cumpărare – nimic interesant aici, dragi parlamentari vă rog să votați noul, pardon vechiul board al BNR cu două mâini. Drept urmare este interesant de văzut ce s-a întâmplat cu venitul real, care arată de fapt standardul de viață al românilor. Dacă ținem cont de inflație, atunci vedem că venitul real pe gospodărie a scăzut din 2009 încoace. El s-a prăbușit în 2010 pe măsură ce atât sectorul privat cât și cel guvernamental tăiau salariile, și a continuat să scadă lent în anii care au urmat. Cum așa? Simplu: inflația a fost mai mare decât creșterile nominale de venituri, astfel încât a tocat toate câștigurile înregistrate… pe …

Citeşte în continuare

Noua țintă de inflație este după cum v-am spus

Uf, bine că am scăpat de deflație. BNR a reevaluat situația (scuzați expresia) și, după ce în noiembrie spunea că noile taxe și accize vor avea un impact limitat de doar 0,2%… le vor suporta producătorii acum a mutat prognoza de inflație de la 3% la 3,5%. Mutarea era previzibilă și bine că a făcut schimbarea înainte ca realitatea să-i ridiculizeze predicțiile. Să ne amintim. Pe 6 noiembrie în articolul Cât de mari vor fi scumpirile? Liviu Voinea 2010 vs. Mugur Isărescu 2013, vă arătam că BNR însăși, în trecut, a calculat că o creștere cu 10 pp. a prețului la carburanți duce la o creștere de 0,5 pp. a inflației anuale. Afirmația că noua acciză la carburanți și taxa pe stâlp vor produce o creștere a ratei inflației cu 0,2% nu doar că era lipsită de orice fundament deoarece BNR nu avea cum să spună marți care este impactul unei …

Citeşte în continuare

Băieţi deştepţi, sărmanii bancheri şi controlorii lor luminaţi

Astăzi s-au scris două articole pe care trebuie neapărat să le citiţi. Ambele despre activitatea bancară. Primul dintre ele este scris de Lucian Isar care, după o carieră fulgurantă şi oarecum nefericită în guvern şi management în companiile publice revine la îndeletnicirea pe care noi i-o apreciem cel mai tare, aceea de blogger. Astăzi Lucian, profitând de sfârşitul penibil al anchetei demarate de Consiliul Concurenţei în legătură cu suspectul atac speculativ concertat împotriva leului din anul 2008, face o trecere în revistă a evenimentelor, pigmentată pe ici pe colo cu amănunte picante: Nevoia conducatorului BNR de a inventa o poveste cu impact media si sa abata atentia de la adevaratii vinovati a aparut ca urmare a gestionarii defectuoase a lichiditatii in piata interbancara. Practic desi a fost avertizat public cu o saptamana inainte intr-o emisiune televizata ca, daca scoate lichiditatea din piata, dobanzile ajung la 1000% si se blocheaza canalul …

Citeşte în continuare

De ce Germania este cheia crizei și motivul pentru care zona euro nu se va sparge

Într-un singur paragraf: Germany has to realize that every time they sell a Mercedes to somewhere in southern Europe, [southern Europe] is only borrowing German money in order to do it, and they’re never going to pay for that Mercedes. Either Germany is going to have to write off the Mercedes because [southern Europe is] never going to pay for it, or Germany shouldn’t sell that Mercedes, but they don’t want to admit that. It’s just the fact of life. [Germany is] either going to write the check or they’re going to go through a very, very severe recession because nobody’s going to buy Mercedes, because they haven’t got any money, because Germany’s not writing a check. So, it’s just like, you can’t get out of that fact. Este atât de simplu. Urmăriți cum sunt produși banii și apoi traseul lor și veți fenomenul. Producția de bani este o afacere, …

Citeşte în continuare

Leul pică. Ou sont les speculateurs d’antan?

Despre ideea că criza politică e de vină pentru deprecierea leului, am scris în Finanțiștii: Daca stam sa ne gandim mai bine, vedem ca, strico sensu, nu incertitudinea este cea care modifica preturile, ci mai degraba certitudinea (sau macar anticiparea) ca anumite schimbari (natural sau politice) vor fi insotite de consecinte fericite sau nocive pe anumite piete. Din moment ce pretul rezulta din actiunile individuale, iar aceste actiuni au la baza o estimare, un proces mental soldat cu o decizie, este comic sa afirmam ca cutare sau cutare pret creste sau scade din cauza incertitudinii; din contra, el reflecta hotararea participantilor la piata. Metaforic vorbind, pretul reprezinta un verdict – verdictul pietei – nu o ezitare. Sa revenim la piata valutara. Firesc ar fi sa ne intrebam oare de ce schimbarile politice produc aproape intotdeauna deprecierea monedei, foarte rar aprecierea ei? Pe scurt, fiindca avem de-a face in general cu …

Citeşte în continuare

Politica macro-prudențială: câteva obiecții la ultima prezentare a guvernatorului BNR

Astăzi am asistat la disertația guvernatorului BNR intitulată Macroprudențialitatea. Reglementarea, crizele financiare și politica monetară. Cumva am reușit să-mi mențin atenția trează, deși guvernatorul a avertizat audiența în repetate rânduri, pe parcursul prelegerii, că ceea ce urmează a spune este plicticos, ba chiar că publicul său riscă să nu îl înțeleagă. A spus aceste lucruri probabil pentru a testa răbdarea și perspicacitatea economiștilor din sală (profesori, bancheri, studenți, jurnaliști) care însă au trecut testul. Unii participanți au tolerat aceste afirmații cu îngăduință, alții chiar cu condescendență. Referitor la prezentarea propriu-zisă, ar fi două lucruri de spus. Primul este legat de viziunea de ansamblu a bancherilor centrali (inclusiv a domnului Isarescu) asupra funcționării economiei. Al doilea se referă la câteva scăpări caracteristice economistului care se străduiește să demonstreze ceva dar, în lipsa unor argumente mai solide, recurge la diverse artificii metodologice, în speranța că se va aplica celebrul proverb: „Dacă vei …

Citeşte în continuare

Iepurașul ne-a luat aderarea la euro

Este ceva obișnuit ca autoritățile să recunoască realitatea în ceasul al doisprezecelea. În cazul de față, că nu avem cum să intrăm în zona euro în 2015 (după ce s-a discutat despre 2014). Am fi intrat probabil dacă istoria era dată cu 10 ani în urmă, prin metoda grecească: manipulări statistice. Dar acum, când coeziunea cartelului monetar european (căci despre asta este vorba) este greu încercată, intrarea unui nou membru cu evidente apucături de trișor este exclusă. Așa că poate vom intra în 2015, când poate nu va mai fi UEM. Nu este nimic nou. În urmă cu un an spuneam că datoria publică a României (cu banii de la FMI cu tot – că și pe ei trebuie să-i dăm înapoi) va sări de 60% până la momentul aderării. Iar criteriul datoriei publice era văzut drept marele nostru atu. În ceea ce privește inflația și restul criteriilor, nimeni nu …

Citeşte în continuare

Linkuri: Filozofia economică de stânga dreapta, țintirea prețului cartofului și avertismente din China

Mi-au plăcut: • În doctrine să vă bateți sau cu aberații să ne păcăliți Asistenţă socială minimă, în schimb investiţii şi fonduri discreţionare, bani de patinoare şi salarii de miniştri la şoferii companiilor de stat, la noi. Pe dos, la suedezi. Acela e un stat social: al nostru e un stat de muls, dar nu de către falşii handicapaţi sau alţi ţapi ispăşitori. Cu toate că aceste date se găsesc, de la Eurostat la rapoarte ale unor institute româneşti, în medii serioase de la noi lumea continuă să bată câmpii pe tema asta. Cine e cu guvernul, mai înţeleg, dar şi opoziţia e aşa deşteaptă că interpelează guvernul că unde sunt banii de investiţii. Strategia asta cu dezvoltarea economică pe baza investiţiilor de stat a dus la ţări cronic nedezvoltate în lumea a treia şi guverne capturate de elite de pradă, am rămas ultimii idioţi în curs de dezvoltare care …

Citeşte în continuare

24% în două decenii

În completare la ce vă spuneam ieri, revin cu următoarele precizări. În 1990 salariul mediu net era de 3381 lei vechi. La sfârșitul lui 2010 a fost 1496 lei noi. Matematic, de peste 4400 de ori mai mare. Ca putere de cumpărare însă, creșterea salarială este nesemnificativă, deoarece în acest interval și prețurile au crescut de 3400 de ori. Ca să fim preciși (pe datele INS), salariul real a crescut cu doar 24%. Comparațiile care s-au mai făcut de-a lungul vremii erau gogoși electorale, pentru că se raportau la cursul euro. Ori tocmai aici este șmecheria: prin aprecierea în termeni reali a leului lumea ajunge să creadă că trăiește mai bine. Bunăoară, acum câștigă 350 de euro, în vreme ce în 1990 obținea doar 150. Nonsens. Inflația – pierderea valorii monedei pe plan intern – este cea care contează, nu cursul de schimb, cel puțin atât timp cât cumpărăm cartofi …

Citeşte în continuare

Nostalgia liberală a guvernatorului BNR

Comentând disputa de genul liberalism-etatism, Mugur Isărescu s-a referit recent la un discurs al lui Friedrich Hayek, în care acesta spunea: Domnilor m-aţi invitat să vă vorbesc despre un termen care este o noutate, stagflaţie. Am stat şi m-am gândit şi cred că am un răspuns. În ‘39, după ce prietenul meu John Keynes şi-a lansat cartea (Teoria generală a ocupării forţei de muncă, a dobânzii şi a banilor) şi am citit-o, mi-am dat seama cât de periculoasă este şi l-am invitat la o discuţie la un restaurant londonez. Şi ştiţi ce i-am spus? John scoate porcăria asta de pe piaţă că vei distruge capitalismul. Şi uite că s-a întâmplat că porcăria lui John a distrus capitalismul. Adaugă guvernatorul: Şocul pentru mine a fost mare, eu învăţasem că Keynes a salvat capitalismul. Şi nu doar eu învăţasem acest lucru, erau şi cei din sală şocaţi. Pe urmă ne-a ţinut o …

Citeşte în continuare

Ghici cine este responsabilul-șef?

Astăzi guvernatorul BNR a declarat: “Băncile sunt “responsabile” pentru un sfert din datoria externă a României. 50% din populaţia activă a României a luat credite de la bănci. Din cei 4,5 milioane de români care s-au împrumutat, 3,7 milioane debitori au cumpărat maşini, frigidere şi alte aparate. Numai în 2007-2009 s-au cumpărat un milion de maşini noi, 17 miliarde de euro, deci eu cred că la întrebarea cine a îndatorat România trebuie să avem în vedere acest lucru. Băncile au fost intermediari, putem spune că i-au ademenit pe români, dar nu s-au împrumutat ele ca să îndatoreze România, s-au împrumutat românii” Acum, dintr-un punct de vedere, e logic că românii sunt responsabili pentru datoria României, că doar banii nu i-au împrumutat marțienii ci românii, iar România nu este altceva decât mulțimea românilor. Adică e un truism să spui că românii sunt responsabili pentru datoria externă. Dar nu asta a vrut …

Citeşte în continuare