23 October 2020
Home / Finanțe-Bănci (page 7)

Finanțe-Bănci

O creștere economică… restanțieră

Cea mai bună dovadă că creșterea economică se întâmplă în sectoare marginale ale economiei și deci, că afectează diferențiat țara sporind polarizarea socială este creșterea restanțelor la bănci. De la începutul anului până în prezent restanțele la bănci au crescut cu circa 1 miliard de euro. O creștere economică „incluzivă”, ca să folosesc un termen la modă, adică o creștere a producției care să își răsfrângă beneficiile asupra tuturor, ar duce la îmbunătățirea situației financiare a populației și a firmelor, la creșterea capacității acestora de a-și plăti datoriile și, în consecință la reducerea creditelor neperformante. Nu este cazul. România are creștere economică de 3 ani de zile dar restanțele bancare cresc neîncetat. Nu putem spune că este un fenomen recent, din contră, în general putem caracteriza creșterea economică din ultimii 20 de ani ca fiind dezechilibrată sau chiar pauperizantă: o parte a publicului a avut mult de câștigat în vreme …

Citeşte în continuare

România este codașă la calitatea instituțiilor financiare

Este aproape unanim acceptat faptul că dezvoltarea economică a unei țări merge mână în mână cu dezvoltarea sistemului financiar. Un sistem financiar sănătos, care încurajează și intermediază eficient economisirile publicului pentru a sprijini dezvoltarea investițiilor, este esențial pentru o economie care își propune o creștere economică rapidă. Informațiile pe care ni le oferă Banca Mondială în ultima ediție a Global Financial Development Report arată însă că România încheie plutonul țărilor fost-comuniste la capitolul dezvoltării financiare. Să vedem cum ne poziționăm față de vecinii noștri în funcție de câțiva indicatori: adâncimea pieței financiare, stabilitatea pieței financiare, adâncimea și eficiența sistemului bancar. Datele din raport se referă la perioada 2009-2011 însă, în general, ilustrează un trend istoric. (1)    România are o piață financiară aflată în stadiu embrionar, la peste două decenii de la începutul reformelor capitaliste. Companiile noastre nu folosesc instrumentul emisiunii de acțiuni/obligațiuni pentru a-și finanța investițiile. Practic cea mai transparentă …

Citeşte în continuare

Cum confiscă guvernele banii pensionarilor cu ajutorul politicii monetare

Unul dintre cele mai cunoscute efecte ale inflației este redistribuirea veniturilor. Afectând diferențiat puterea de cumpărare a monedei, inflația transferă practic avuție de la persoanele cu venituri fixe (pensionari) către cele cu venituri ajustate la piață (salariați) sau de la creditori (deponenții băncilor) către debitori (firme, persoanele care se îndatorează). Datorită acestui efect redistribuționist tipărirea de bani este considerată de către economiști drept o formă de impozitare. Magnitudinea și forma exactă a acestui proces de redistribuție depind însă de trăsăturile particulare ale fenomenului inflaționist. Atunci când tipărirea de bani afectează în principal piața creditului, provocând scăderea ratelor dobânzii sub nivelul lor natural, redistribuția se va manifesta cu precădere între creditori și debitori. Acesta este tocmai situația pe care o traversăm în prezent. McKinsey Global Institute a publicat un foarte interesant studiu intitulat QE and ultra-low interest rates: distributional effects and risks. Raportul arată magnitudinea și efectele politicii de expansiune monetară …

Citeşte în continuare

Cine a salvat Slovenia? Ghici ghicitoarea mea!

Pe ce lume trăim…, guvernele au ajuns să se salveze împrumutându-se pe sub masă, cămătărește, ca să rămână la putere și să orchestreze mai departe inginerește (de la inginerie) propriile salvări. Slovenia a împrumutat vineri 1,5 mld euro. De pe piața internațională. De la un singur investitor. Secret. UE nici usturoi n-a mâncat nici gura nu-i miroase. Investitorul-minune a fost cautat în toata lumea zi și noapte de către J. P. Morgan. Banii, livrați la o dobândă cu 4,7 p.p. peste randamentul obligațiunilor germane într-o țară altminteri destul de insolvabilă, vor fi folosiți pentru recapitalizarea băncilor, care au împrumuturi neperformante de 15%. Un mizilic, în comparație cu rata neperformantelor din România care este 21% (adică mai mare decât toate din graficul de mai jos) și încă probabil subevaluată în statisticile BNR câtă vreme principalele două bănci au raportat active neperformante mai mari decât această medie. Slovenia este membră a zonei …

Citeşte în continuare

Exuberanță irațională: îndatorați-vă cât mai mult, să nu v-o ia alții înainte!

În caz că lumea mai avea nevoie de o nouă doză de exuberanță irațională, Tomas Spurny, director executiv BCR, a emis cugetarea zilei: „Dacă aş fi politician în România aş spune public: trebuie să îndatorăm ţara la 60% din PIB cât mai repede posibil, asumându-ne să construim şi să oferim x mii kilometri de autostradă, să punem apă şi canalizare în ţară (…) dar cineva trebuie să spună deschis că această politică de austeritate nu va mai continua”… Datoria României costă cât cea a Italiei în prezent, este incredibil, dar este o realizare importantă. Trebuie să împrumutăm bani, pentru că acum banii sunt disponibili şi întrebarea este cât vor mai fi ei disponibili, având în vedere starea lucrurilor în Europa şi la nivel internaţional. Guvernul trebuie să aibă un singur obiectiv, să construiască infrastructură indiferent de cost, cât mai repede posibil, pentru că aşa concurezi cu celelalte ţări” Genial. Nu pentru ideea …

Citeşte în continuare

Cămătarii subprime – vor stimula oare ei economia?!

Cămătăria este o afacere ca oricare alta. Câtă vreme nu se bazează pe exercitarea violenței, creditul între persoane private reprezintă o activitate respectabilă. E suficient de fapt să priviți declarațiile de avere ale diverșilor oameni politici, veți vedea cum își justifică achizițiile imobiliare prin contractarea de împrumuturi private (de la mamă la fiu, de la mătușă la nepot, de la coleg la prieten). Asta este, uneori creditul privat este mai rentabil decât creditul bancar – mai ales în acele cazuri unde credibilitatea poate fi evaluată corect doar de anumite persoane iar dorința de intimitate (inclusiv pentru a ascunde ilegalități) este foarte mare. Vestea săptămânii vine din SUA, unde se pare că există 100000 de cămătari privați care au trecut la următorul nivel al jocului: se oferă să-i împrumute pe cei care nu au de niciunele, adică oferă credite subprime. Și atenție, nu din banii lor, ținuți la saltea – precum …

Citeşte în continuare

De data asta e mai mare: o nouă criză ne paște de la Vest

Epidemia de euforie care a cuprins piețele financiare, ilustrată recent de IPO-ul Twitter la americani dar și de Romgaz la noi, reprezintă un avertisment. Atunci când investitorii dau buluc să cumpere acțiuni la companii al căror viitor este incert sau ale căror profituri sunt sublime dar lipsesc cu desăvârșire, atunci când investitorii calculați sunt scoși de pe piață de maniacii al căror unic ghid de alegere a investiției optime este… you either believe it or you don’t, este clar că trebuie să fii cu ochii în patru. Privirea trebuie ațintită asupra economiei americane, deși nici alte părți ale globului (de exemplu, China) nu trebuie scăpate din vedere. Aparent, economia SUA și-a reluat creșterea susținută, rata șomajului scade, iar perspectivele sunt roz. Așa cum se știe însă, statistica este precum bikini: ascunde esențialul. Creșterea economică poate fi sănătoasă sau nesustenabilă. Dacă știi să faci diferența dintre una și alta se cheamă …

Citeşte în continuare

Confesiunile unui bancher despre toxicitatea QE

Andrew Huszar, care a fost director la Morgan Stanley și a fost transferat la Fed pentru a implementa injecțiile de lichiditate, publică un articol de efect în WSJ. Andrew Huszar este omul cu cel mai înat rang care dezertează din banca centrală și mai ales din consensul interesat al analiștilor care sprijină politica Fed. Declarația lui echivalează cu dezertarea lui Pacepa pentru sistemul comunist din România. El zice că a fost naiv, că inițial a crezut că programul de relaxare cantitativă – adică pornirea tiparniței de bani și cumpărarea de către banca centrală a activelor băncilor, în valoare de trilioane – are drept scop bunăstarea oamenilor simpli. După care s-a prins că nu este așa. Am tradus un singur pasaj: În ciuda retoricii Fed, programul nu contribuia la relaxarea condițiilor de creditare pentru americanul de rând. Băncile emiteau din ce în ce mai puține credite. În plus, aceste credite nu …

Citeşte în continuare

Liberalizarea contabilității bancare – BNR ia în sfârșit cu asalt problema creditelor neperformante

BNR a publicat pe site un ordin de modificare a reglementărilor contabile care, în esență, deschide băncilor posibilitatea de a înregistra în contabilitate valoarea de piață a creanțelor – și nu valoarea nominală. Acest lucru este relevant mai cu seamă în cazul împrumuturilor neperformante, a căror valoare reală reprezintă în România o treime din valoarea nominală (estimarea Băncii Mondiale e probabil exagerată). Cum văd eu problema pe care BNR încearcă să o modereze și care este relevanța acestei modificări legislative? În primul rând, avem de-a face cu o problemă de contabilitate. Există o asimetrie între contabilitatea bancară și cea a unei firme obișnuite și, de asemenea, o diferență între legislația contabilă în general și corolariile contabile ale științei economice. Ca economist știu că orice bun economic are un preț, stabilit pe piață în funcție de cerere și de ofertă. Valoarea monetară reală a unui bun este imposibil de determinat altfel …

Citeşte în continuare

Respect: japonezii cred că dobânzile sunt mari și când sunt ZERO

Ceea ce este normal. Și eu, întotdeauna când mă duc la cumpărături cred că prețurile sunt “nesimțite”. Mi s-ar părea normal ca brânza să coste cel mult zero lei. Eventual să-mi dea și bani dacă mă decid să cumpăr, că doar sunt client. În ultima cercetare de piață derulată de Banca Japoniei, cetățenii au oferit următorul răspuns la întrebarea “Credeți că dobânzile sunt prea mari?” După cum se vede, procentul celor care cred că dobânzile sunt prea mari a crescut în acest an. Evident, cum de ar putea crede altceva. Priviți tabelul de mai jos cu ratele dobânzii la depozite practicate în acest moment în Japonia. Dobânda la credite e vreo 1.2%, îți iei un ipotecar cu dobândă variabilă de 0.7%. De-a dreptul uriașă, ziceți și voi.  Era să uit: rata inflației în Japonia este de 1,1%. Faceți calculele. [layout show=”1″]

Citeşte în continuare

Cât de mari vor fi scumpirile? Liviu Voinea 2010 vs. Mugur Isărescu 2013

Ieri, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a estimat că creșterile de taxe vor avea un efect limitat asupra inflaţiei, de 0,2%. Ce părere aveți dacă punem această declarația față în față cu poziția exprimată de Liviu Voinea – actualul ministru al bugetului – în primăvara anului 2010? Este destul de amuzant, așa că redau in extenso: “Preşedintele Grupului de Economie Aplicată (GEA), Liviu Voinea, consideră că această creştere a preţului carburanţilor are un impact direct asupra inflaţiei, deoarece, dacă preţul carburantului ar creşte cu 10%, teroretic, şi rata anuală a inflaţiei ar creşte cu 0,6%.  “Mai este şi impactul indirect asupra economiei din cauză că toate produsele depind de costul transportului”, a adăugat Liviu Voinea. Preşedintele GEA a mai spus că această scumpire a carburanţilor are efect şi asupra veniturilor cetăţenilor, mai ales în condiţiile constrângerilor salariale actuale.” Și stați că nu e tot. Solicitați de Hotnews în anul 2011 să …

Citeşte în continuare

Cutiile de valori cu “rezerve fracționare”: câteva calcule pe marginea scandalului BCR Pitești

Numărul piteștenilor care au reclamat că le-au dispărut bani din casete de valori pe care le-au închiriat la BCR a ajuns la 10, suma totală pretinsă depășind 1,5 milioane euro. Să punem această cifră în perspectivă. Conform datelor BNR aferente lunii septembrie, în județul Argeș valoarea disponibilităților în valută (conturile curente) ale populației se ridică la circa 37 milioane euro (echivalent). Câte din aceste conturi sunt deschise la BCR? Nu știm exact, dar putem încerca o estimare ghidându-ne după cota de piață a băncilor. BCR are la nivel național o cotă de piață (după active) de 19%. Dacă operăm cu presupunerea adițională că disponibilitățile în valută și banii din casetele de valori sunt distribuite între bănci proporțional cu cota de piață a acestora, atunci înseamnă că în județul Argeș, la BCR, există depozite la vedere în valută în cuantum de 7 milioane euro. Acum, Piteștiul reprezintă doar o parte din …

Citeşte în continuare

NYSE: datoria în marjă la un nivel istoric. Se apropie criza?

Potrivit ultimelor informații de la NYSE, în septembrie valoarea datoriei în marjă acumulată de investitori a stabilit un nou nivel record istoric, de peste 400 miliarde dolari. Tranzacționarea în marjă reprezintă posibilitatea pe care o au investitorii de a cumpăra acțiuni fără să aibă bani în cont, pe baza unui împrumut acordat de broker. Cu cât optimismul (sau euforia speculativă) este mai mare, cu atât investitorii se expun mai mult. Istoria arată că creșterea datoriei în marjă este un bun indicator pentru crizele viitoare, deoarece fragilizează poziția și lichiditatea investitorilor care, în momentul schimbării trendului pieței și al opririi sau scăderii cotațiilor, vor fi nevoiți să vândă masiv pentru a-și acoperi datoria, ceea ce determină intrarea în picaj a bursei. Pe graficul de mai jos se observă că datoria în marjă este la un nivel foarte ridicat chiar și în termeni reali (deci ținând cont de deprecierea dolarului), ceea ce …

Citeşte în continuare

Erasure: noua politică FMI în privința falimentelor suverane

Așa cum vă spuneam în FMI studiază oportunitatea confiscării averilor; fiți cu ochii pe bănci!, vremurile se schimbă și am intrat în epoca în care statele nu vor mai fi salvate de la faliment atât de ușor ca până acum. Soluția implementată în Cipru ar putea deveni regulă de conduită de acum încolo în cazuri similare, iar cei care ar trebui să priceapă aluzia sunt deopotrivă economiile emergente și cele dezvoltate, unde povara datoriei publice nu va putea fi rostogolită la infinit. Iată că FMI a organizat un workshop pe această temă – cu participarea primului director adjunct David Lipton – și aflăm că creditorii privați vor fi puși să plătească pentru activele neperfomante și nu vor mai scăpa așa de ușor de consecințele propriilor investiții proaste. Experiența ante-Cipru, inclusiv din România, ne învățase că FMI intervine prompt și varsă căruța cu dolari sau euro în visteria băncii centrale din …

Citeşte în continuare

Averea reală a populației este sub nivelul din 2005. Un român are în medie 9000 de euro

În Raportul asupra stabilității financiare publicat ieri de BNR găsim evoluția averii populației din anul 2002 până în prezent. Aceasta a crescut cu circa 50 mld. lei anul trecut, dar tot se află la mare distanță de vârful atins în 2007 – aproape 1200 mld.lei. Dacă raportăm averea netă totală la numărul populației stabilit recent de INS (19,7 milioane persoane), descoperim că averea medie a unui român este de 40107 lei, adică de aproape 9000 de euro la cursul de schimb actual. Din aceasta, sub 3000 de euro reprezintă averea financiară (depozite bancare, acțiuni, ș.a.), iar circa 6000 euro reprezintă avere imobiliară. Aceste cifre sunt foarte apropiate de valorile indicate în studiul Credit Suisse Research Institute, care indica o avere medie de 13667 dolari anul trecut, respectiv 11191 dolari anul acesta. Avuția netă așa cum este prezentată de BNR este însă înșelătoare, deoarece este exprimată în lei. Inflația a erodat …

Citeşte în continuare