18 September 2019
Home / Finanțe-Bănci (page 5)

Finanțe-Bănci

Tu cu cine faci banking? Cu nepricepuții…

Blogu’ lui Bălan aduce o observație foarte interesantă în legătură cu dinamica creditului bancar din România: prea mulți bani s-au dus în creditarea populației, în loc ca bancherii să se concentreze pe creditarea companiilor. “E limpede ca bancile romanesti au gresit secventa economica si au dovedit ca n-au gandire strategica. De ce trebuiau acordate credite corporate, si nu de retail? Pentru ca un agent economic genereaza un raport venituri/costuri mai bun decat o persoana fizica. El abordeaza o gama mai larga de operatiuni. De regula, spre retail te indrepti atunci cand nu mai ai posibilitate de crestere pe corporate, si nu era cazul Romaniei. Bancile de la noi puteau sa finanteze companii si implicit sa ia o doza mai mica de risc. Dar au preferat sa se “incarce” cu mult personal, in situatia in care numarul angajatilor a crescut cu 45% in intervalul 2004 – 2008.” Băncile au adoptat un …

Citeşte în continuare

Valentin Lazea se răzgândește! “Deflația este un mijloc de autoreglare a economiei”

Nu, nu visez, este oficial: “Se spune că pericolul scăderii generalizate a preţurilor (deflaţiei) trebuie combătut cu orice mijloace, inclusiv printr-o reducere a dobânzilor de politică monetară, care să inducă un pic (sau un pic mai multă) inflaţie. Trebuie însă lămurit faptul că deflaţia nu este nici pe departe monstrul cu şapte capete care ne este înfăţişat de către reprezentanţii mainstream-ului economic. În primul rând, deflaţia constituie un mijloc, verificat timp de sute de ani, a autoreglării unei economii de piaţă. A bloca manifestarea deflaţiei înseamnă a văduvi economia de un instrument de autoreglare. În al doilea rând, deflaţia constituie un instrument de redistribuţie, între diverse categorii de cetăţeni în cadrul aceleiaşi economii… Acest proces de redistribuire, care generează câştigători şi perdanţi, este similar oricărui alt proces de redistribuire din economie şi nu ar trebui împiedicat de factori externi, politici. Însă, aşa cum se întâmplă în practică, lobby-ul celor care pot să piardă de …

Citeşte în continuare

Bulgaria: sistemul bancar fragil ca o schema piramidală

Luarea cu asalt de către populație a unor din cele mai importante bănci, eveniment cauzat se pare de distribuirea unor SMS-uri către clienții băncilor prin care aceștia erau îndemnați să se grăbească ca să nu le-o ia cineva înainte, arată nu faptul că la baza problemei se află un act criminal, ci altceva. Mă rog, arată și ce spune guvernul bulgar, dar are și o altă implicație; are un sens economic. Economic vorbind, avem încă o dată dovada faptului că sistemul bancar funcționează pe principiul piramidei, fiind astfel diferit de oricare alt sector economic. Mai cunoscut sub numele de “principiul rezervei fracționare”, principiul îți spune că pentru o sumă de bani introdusă în bănci, se generează un multiplu de depozite. Aceasta deoarece doar o parte din respectivii bani sunt păstrați ca “rezerve” (în România 12%), adică sunt de fapt ținuți la dispoziția clientului, așa cum prevede logica dreptului de care …

Citeşte în continuare

BIS: piețele financiare sunt vrăjite de politica monetară

Raportul anual al Băncii Reglementelor Internaționale este un duș rece pentru naivii care cred în povestea cu recuperarea economică rapidă din unele țări dezvoltate sau în “creșterea credibilității” economiilor de rangul doi. “În ansamblu, este greu să nu-ți dai seama de lipsa legăturii dintre euforia de pe piețele financiare și evoluțiile economice fundamentale de pe glob” Creșterea cotațiilor bursiere nu este justificată de îmbunătățirea perspectivelor economice, ci de influxul de bani care a afectat sistemul financiar după ce băncile centrale au pus în aplicare o politică a banilor ieftini căreia cu greu îi poți găsi precedent în istorie.   În atenția consilierilor primului-ministru Ponta, am impresia că e vorba și de România mai jos: “Goana după randament s-a dus în bondurile suverane europene mai riscante, obligațiuni corporative de joasă calitate și datorii în economiile emergente… Debitorii suverani de la periferia zonei euro au avut mult de câștigat de pe urma …

Citeşte în continuare

De ce a obținut BNR pierderi? Pentru că face negustorie

Motivele pierderilor suferite de BNR în 2013 sunt explicate în Raportul anual: “Din perspectivă statică, pierderea înregistrată de banca centrală în anul 2013 a fost determinată, în proporţie de 79 la sută de diferenţele nefavorabile din reevaluarea la 31 decembrie 2013 a poziţiilor valutare în USD şi JPY. Din perspectivă dinamică, trecerea de la profit în anul 2012 la pierdere în anul 2013 s-a datorat în mare măsură scăderii semnificative a profitului obţinut din activitatea de administrare a activelor şi pasivelor în valută, şi anume de la 1 734,3 milioane lei la 330,9 milioane lei. Această evoluţie a fost determinată de tendinţa generalizată de reducere a ratelor dobânzilor pe plan mondial către niveluri apropiate de zero. În acest climat investiţional, managementul rezervei valutare a permis totuşi obţinerea unor randamente financiare superioare celor aferente portofoliilor de referinţă, atât pentru EUR, cât şi pentru USD, asigurând totodată respectarea criteriilor privind siguranţa şi …

Citeşte în continuare

Pariați pe boom! Avertisment pentru o politică monetară sadică

„Şi acum se vorbeşte de acelaşi lucru cu aceste dobânzii scăzute, bătând spre zero. Ecuaţia este simplă. Dacă omul care pune bani deoparte vrea să fie avantajat cel puţin cu o dobândă mică, dar real pozitivă, acum vede că este penalizat (…) cu dobândă real negativă. Şi unde se poate duce cu economisirea? O plasează în ceva care îi dă sentimentul că îi creşte valoarea. Dar sentimentul acesta se schimbă. Creşte până la un punct şi apoi începe să scadă. Care este punctul în orice speculaţie? Povestea aceea veche cu hainele împăratului…până când unul strigă ‘împăratul este gol”. (sursa) Dacă guvernatorul BNR și-a exprimat temerea că am putea intra într-un nou ciclu boom-bust, atunci eu vă zic să lăsați în pace statisticile, să nu mai pierdeți timpul reflectând, ci să pariați direct pe boom. Realitatea este cam așa. În lumea dezvoltată, “civilizată” așa cum o știți, s-a dezlegat cățeaua inflației și …

Citeşte în continuare

Ce inginerii financiare a mai făcut Belgia? China știe…, ne spune SUA

În caz că vă întrebați ce inginerii financiare fac guvernele, avem până una alta răspunsul la un mister care implică o țară mai puțin democratică: China. Conform Geo-Graphics, un blog asociat cu Council of Foreign Relations, adică cu una din cele mai omnisciente surse din lume, China se află în spatele misterioasei achiziții de obligațiuni guvernamentale americane contabilizată în dreptul Belgiei. În primul trimestru, micuțul stat european Belgia a ajuns al treilea deținător de bonduri de trezorerie americane, după China și Japonia. Și toată lumea s-a întrebat oare pentru cine servește Belgia de paravan. Răspunsul este: pentru China. Oficial, China a renunțat la politica yuan-ului slab pentru a nu-i supăra pe americani. Neoficial, China este într-o mare găleată iar politicienii săi caută fel de fel de mijloace pentru a masca criza imobiliară și putregaiul ascuns prin bănci. În acest sens, vor și ei ca orice politruci să “stimuleze” economia. Și …

Citeşte în continuare

Cazi puiule, cazi! Bursa din Dubai pe tobogan

Bursa din Dubai, paradisul construcțiilor faraonice de pe planetă, a căzut azi cu 8%, pierzând astfel 27% față de maximul înregistrat în luna mai. Panica a izbucnit după ce acțiunile Arabtec, cel mai mare constructor și cea mai tranzacționată companie, s-au prăbușit pentru a treia zi consecutiv cu limita maximă, pierzându-și astfel 53% din valoare. din lipsă de cumpărători, investitorii care dețineau acțiuni Arabtec în portofoliu au fost nevoiți să răspundă apelului în marjă vânzând alte titluri și de aici contagiunea și colapsul general. Aparent nu există factori fundamentali pentru această situație, adică nimic nu s-a înrăutățit atât de mult încât să impună o ajustare de asemenea dimensiuni a pieței. Picajul reflectă astfel fragilitatea castelului de nisip încă numit bursă, hrănit din pariuri speculative, achiziții fictive și bani inventați. Ca să punem lucrurile în context, bursa din Dubai a crescut mai mult decât dublu în 2013 și anul acesta era …

Citeşte în continuare

Norvegia face rost de bani de pensii de la… Romgaz!

Ha, ha! Cum pensiile norvegienilor sunt în pericol din cauza dobânzilor zero sau negative la titlurile financiare considerate sigure, băieții au zis că n-ar strica să dea o tură prin zona subprime, să vadă, poate or găsi rost de ceva profit pe acolo. Așadar, “Fondul de pensii suveran al Norvegiei, cel mai mare fond suveran din lume, cu active de 608 miliarde de euro la finalul anului 2013, îşi va lărgi universul de investiţii prin includerea pieţelor frontieră şi va adăuga noi valute în portofoliu pentru a obţine randamente mai mari… La finalul anului 2013, fondul de pensii suveran al Norvegiei avea investiţii de 51 milioane de euro pe bursa de la Bucureşti, de 25 de ori mai mari decât în 2012, după ce fondul şi-a crescut expunerea pe acţiunile Petrom, BRD, Banca Transilvania, Transelectrica şi Transgaz, şi a cumpărat acţiuni la Romgaz şi Nuclearelectrica.” Cum vă ziceam , mama …

Citeşte în continuare

Bancherii spun lucruri trăsnite

Dacă vreți să vă distrați mai tare decât la Improvshow, vă recomand să mergeți la conferințele bancherilor. Îmi aduc și acum aminte de una, la care am asistat acum muuulți ani, cred că prin 2009, când România abia ieșise din zodia predicțiilor optimiste de genul “Ne așteaptă încă 7 ani de creștere economică“. Lângă Radu Ghețea, la conferință s-a nimerit să asiste și să se așeze un profesor american, abia sosit în țară. Acesta a ascultat cu interes expunerea, după care a remarcat ca pe drumul de la aeroportul Otopeni la hotel a văzut mai multe afișe cu terenuri de vânzare și clădiri în construcție. Și a adăugat că, probabil, ne confruntăm și noi, “ca și ei”, cu falimente imobiliare și cu probleme în sectorul bancar. Uitându-se spre Radu Ghețea, a întrebat: “Nu-i așa?”. La care replica a venit prompt: Radu Ghețea s-a uitat înspre ceilalți bancheri care stăteau lângă …

Citeşte în continuare

Socialismul monetar (rata reală a dobânzii negativă) explicat într-un minut

Dacă mergeți la cea mai mare bancă din România (ca să fie exemplul reprezentativ) să deschideți un depozit la termen în euro, atunci veți primi o dobândă între 1-1,5% pe an, în funcție de durata acestuia. Vă rog să țineți cont de faptul că la retragerea de numerar aveți de suportat un comision de 0,5% și că trebuie să dați statului 16% din dobânda câștigată. În prezent rata inflației în zona euro este de 0,5%. Situația este și mai proastă dacă aveți de gând să deschideți un depozit pe termen mai mic de un an – atunci e bine să știți că veți recupera mai puțini bani decât ați depus. Așa cum am explicat în Goana după dobândă negativă în epoca raționalității descrescânde, vremurile sunt cu adevărat triste pentru oamenii normali care vor să pună un ban deoparte. Ciocu’ mic, că acum sunt la putere “băieții deștepți”, care trăiesc fix …

Citeşte în continuare

Irlanda vrea să fie Spania: randamentul bond-urilor identic cu cel al SUA

Dansul continuă în această circotecă a.k.a sistem financiar global, cu randamentele obligațiunilor pe 10 ani emise de Irlanda ajungând la 2,6%, adică la nivelul titlurilor de trezorerie americane. Și abia ce vă spuneam de Spania și de Italia, două state eșuate cu datoria până la nori și cu șomajul în stratosferă, care și ele au prins deja din urmă (sau sunt pe cale să o facă) SUA. În acest context nu m-ar mira dacă după alegerile de la finalul anului și “credibilitatea” României va ajunge egală cu a SUA. Ceea ce ar îngropa definitiv – în ochii oricărui intelectual, desigur – impresia că guvernul Ponta nu și-a dorit o apropiere de America și ar pune pe butuci propaganda “dreptei” din România, altminteri incapabilă de realizarea unui lucru concret care să aducă bunăstare cetățenilor. Sunt gata să pun pariu că, pe urmă, când balonul speculativ se va sparge și băncile vor …

Citeşte în continuare

Clasa muncitoare, ferește-te! BCE insistă să te țină în sărăcie

Banca Centrală Europeană a redus rata dobânzii pentru creditele acordate băncilor la 0,15%, iar rata dobânzii la depozitele constituie de bănci la -0,1%. Ducerea dobânzilor în teritoriu negativ este o politică pe placul sistemului financiar – dovadă că bursa germană a urcat imediat la nivel record, dar cu implicații nefericite pentru marea majoritate a populației, care își vede erodate economiile puse la păstrare în bănci. Politica banilor ieftini subvenționează practic creditarea, dar succesul său este nesigur în contextul actual. Însă chiar dacă așa stau lucrurile, atunci deznodământul nu poate fi decât nociv pentru societate. Aceasta deoarece creează un conflict și o prăpastie între cei care economisesc – să-i numim clasa muncitoare, și cei care investesc – să-i numim oligarhia financiară și industrială. Creditarea, dacă se va relansa, nu va avea nici un fundament real. Vorbim practic de un credit fictiv, atât timp cât preferințele publicului nu justifică această îndatorare. Cu …

Citeşte în continuare

LOL, guvernul Spaniei se împrumută mai ieftin decât cel al SUA

Ieri v-am zis că guvernul României nu are nici un merit pentru faptul că se împrumută la dobânzi din ce în ce mai mici, evoluția este globală și cauzată de marile bănci centrale ale lumii care “bagă bani” cu nemiluita în sistemul financiar. Doar așa este posibil ca o țară precum Italia, a cărei datorie publică crește de la an la an, să găsească creditori dispuși să o finanțeze din ce în ce mai ieftin. Astăzi, așa cum ne informează Soberlook, avem cazul Spaniei, unde randamentele obligațiunilor pe 5 ani au scăzut sub cele ale SUA. Cum este posibil? Simplu, băncile centrale practic subvenționează riscul. Dacă dobânda devine real-negativă, atunci ce este bine să faci? Să cauți cele mai riscante alternative de investiție, acolo de unde mai poți ciupi încă ceva profit. Iar randamentele reale ale bondurilor americane sunt deja real-negative sau se apropie.   Politica senilă a Fed și …

Citeşte în continuare

Vinovatul pentru polarizarea socială? Sistemul financiar modern

Mă reîntorc la Piketty și la cartea lui despre cum acumularea de capital duce la sporirea diferențelor de avuție în societate. Câțiva autori francezi au produs un studiu care arată o dată în plus cât de greșită este analiza lui Piketty. Acesta măsoară evoluția capitalului prin prețurile de piață, dar noi știm că valoarea de piață a proprietăților imobiliare, de exemplu, a fost sporită artificial prin expansiunea creditului din ultimele decenii. Dar asta nu înseamnă că proprietarii de locuințe au devenit automat mai bogați, trebuie să vedem cât câștigă ei din chirii. La limită, dacă nu câștigi din chirie înseamnă că de fapt casa nu este un bun de capital, ci un bun de consum. Ei bine, studiul de care vorbesc a confirmat ceea ce bunul simț ne spunea deja, anume că dacă ținem cont de randamentul capitalului, acesta nu a crescut aproape deloc, ba în unele țări chiar a …

Citeşte în continuare