25 May 2019
Home / Finanțe-Bănci (page 4)

Finanțe-Bănci

Clar, BNR a salvat “economia” urcându-se în pat cu guvernul

Raportul asupra Stabilității Financiare publicat de BNR ne permite sa facem graficul de mai jos: Care arată că reducerea sumei de bani pe care băncile o aveau blocată la BNR a coincis cu creșterea sumei de bani pe care băncile au pus-o la dispoziția guvernului. Mai exact, ca pondere în portofoliu, din 2008 până în prezent creanțele băncilor asupra BNR au coborât de la 21,8% la 9,6%; în același interval, creanțele asupra guvernului au urcat de la 5% la 20,2%. Observați nu doar că scăderea pasivelor BNR față de sistemul bancar (cu 12,2 p.p) explică 80% din întreaga creștere a expunerii acestuia față de guvern (cu 15,2 p.p.), ci și evoluția corelată a celor două agregate statistice: abruptă în anul 2009, apoi din ce în ce mai lentă până în prezent. La suprafață, creșterea creditului guvernamental a fost considerată un pumn în nas livrat sectorului privat, deoarece creditul privat a …

Citeşte în continuare

Bursele au pierdut tot ce au câștigat în 2014

Bursele au înregistrat ieri corecții importante: Grecia -6,5%, Italia -4,4%, Spania -3,6%, Portugalia -3,2%. European Stoxx 600 Index (care reprezintă un eșantion de companii din 18 state europene) a pierdut peste 11% față de nivelul maxim atins luna trecută. Ziua de ieri a continuat de fapt o proces de corecție, cel mai important din 2012 încoace, așa cum se poate vedea pe grafic. Această prăvălire ar putea fi ușor asociată cu starea economiei europene, care zbate să iasă din a treia recesiune post-criză. Problema este însă că bursa americană se simte la fel de prost, deși economia SUA nu este în recesiune: Indicele S&P 500 înregistrează cea mai importantă scădere din 2011, ștergând pentru moment toate câștigurile înregistrate în acest an. De ce scad bursele deși evoluțiile economice sunt divergente? Deoarece, așa cum v-am spus,  bursele sunt decuplate de economia reală. Ele au urcat datorită faptului că  fluviul de bani …

Citeşte în continuare

Aurul şi noua ordine mondială

În timp ce Occidentul mizează pe moneda fiat şi dispreţul faţă de aur este la un maxim istoric, statele emergente din Est manifestă o cerere pentru aur din ce în ce mai mare, atât din partea populației cât și a autorităților politice. Peste 70% din cererea de aur provine din pieţele emergente, China şi India având 62% din cererea totală pe anul trecut. Conform unui raport extrem de interesant, dacă calculăm cererea de aur pe cap de locuitor, atunci observăm că clasamentul este dominat de ţările asiatice și de câteva mari economii în dezvoltare. În China, de exemplu, cererea de aur ca mijloc de investiţie este deosebit de importantă. Principalul motiv este dat de teama devalorizării economisirilor, lucru de înţeles dacă ne uităm la controlul represiv asupra aspectelor financiare şi la ratele de dobandă real negative din ultimii ani. Pe piaţa asiatică cererea de aur va fi influenţată pe termen …

Citeşte în continuare

Ce aveți cu CAR-ul Bisericii netoților?

În presă a fost criticată recent ideea anumitor Mitropolii de a-și înființa CAR. Și, profitând de incultura generală, anumiți “făcători de opinie” îndeamnă lumea să opună orice formă de comerț Bisericii. Să ne înțelegem, ce este un CAR? O formă nițel mai sofisticată a roții care se practica în întreprinderi pe timpul comunismului și care pe alocuri se mai întâlnește și azi. Roata este o schemă de într-ajutorare, la care oamenii iau parte voluntar. Fiecare cotizează cu o parte din salariu, urmând ca la un moment dat să aibă dreptul să împrumute de la cazanul comun astfel creat o sumă echivalentă cu câteva salarii. După care pune la loc „banii de roată” și altuia îi vine rândul să beneficieze de dreptul de a trage o tranșă consistentă. Pe vremea când părinții mei lucrau (azi sunt pensionari), „făceai o roată” și îți puteai cumpăra frigider sau mobilă. Roata are efectele economice …

Citeşte în continuare

Boom-ul actual într-o poză: industria bunurilor de capital la cote istorice înainte de prăbușire

Suntem în plin boom economic. Emisiunea monetară și reducerea artificială a ratelor dobânzilor provoacă distorsiuni în structura producției, stimulând investițiile dincolo de nivelul care este sustenabil (profitabil) într-o economie liberă, supusă doar voinței suverane a consumatorilor. Priviți cum ciclul economic este practic exprimat prin avântul și ulterior prăbușirea producției în acele sectoare, sau stadii ale producției care se ocupă cu fabricarea de bunuri de capital sau de bunuri durabile. Lucrurile se întâmplă exact cum au explicat și au prezis economiștii Școlii Austriece. Scăderea ratei dobânzii nu are un efect omogen asupra tuturor piețelor, bunurilor, activelor. Din contră, bunurile de capital sunt avantajate în comparație cu bunurile de consum; bunurile durabile sunt avantajate în fața bunurilor non-durabile. De ce? Deoarece tipărirea de bani nu se răspândește uniform în economie, nu afectează în egală măsură toate sectoarele, din contră. Haideți să ne gândim. Dacă statul ar tipări bani și i-ar arunca din …

Citeşte în continuare

Cât de sigur și sănătos este sistemul bancar românesc?

Dacă nu aveți rău de înălțime, atunci priviți graficul următor extras din ultima prezentare a prim-viceguvernatorului Florin Georgescu. Așa cum am spus de ani de zile, România are una din cele mai înalte rate ale creditelor neperformante din Europa, și continuă să rămână în top la 6 ani de la criză și după schimbarea metodologiei de calcul în luna mai.   Ce notă dați supraveghetorilor sistemului bancar românesc, dacă acesta a ajuns să acumuleze atâtea putregaiuri? Sau, ca să mergem la concret, întreabă Florin Cîțu: “Oare astazi sistemul bancar este reglementat/supravegheat de aceeasi experti care au produs clasicele hit-uri: Bancorex,BankCoop, Banca Internaţională a Religiilor, Banca Turco-Română, Banca Dacia-Felix, Banca Comercială Unirea, Banca Română de Scont, Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi Banca Columna, to be continued?” Yep. Și nu doar asta. Băncile sunt conduse de același gen de economiști (sau chiar de aceleași persoane) care au împins la deal bolovanul …

Citeşte în continuare

Promoția sezonului! Depozit cu dobândă zero!

Pentru toți amatorii de reduceri, iată o ocazie pe care nu o puteți rata… nici dacă vreți, nici dacă nu vă interesează, grație zerourilor cu burți care gestionează politica monetară globală. Via Sovereign Man.   Deocamdată oferta nu este disponibilă la ghișeele băncilor din România, dar putem miza că acest lucru s-ar putea întâmpla în curând, dar neapărat după ce guvernatorul BNR își va exprima din nou îngrijorarea că dobânzile mici descurajează economisirea… după ce BNR va mai reduce o tură rata dobânzii – pentru că, vorba aceea, “nu putem rămâne deconectați de restul lumii.” Inutil să mai amintesc, dobânzi nominale zero înseamnă dobânzi reale negative, adică impozitarea economisirii. Faptul că am pomenit cuvântul “impozitare” v-a declanșat un beculeț? Ei, dar chiar și abstracție făcând de acest cuvânt, dobânzile negative înseamnă încurajarea consumului în dauna economisirii. Adică a supra-consumului. Și deși unii se fac că nu înțeleg, sunt tare curios …

Citeşte în continuare

“Salvarea” de criză aduce sărăcie

Un studiu recent al băncii centrale americane confirmă că polarizarea socială a crescut în ultimii ani: “Deși performanța economică de ansamblu s-a îmbunătățit substanțial… efectul asupra veniturilor familiilor a fost neuniform. Între 2010 și 2013 venitul mediu familial a crescut cu 4% în termeni reali, dar venitul median a scăzut cu 5%, susținând fenomenul de creștere a concentrării veniturilor care a survenit în această perioadă. O parte din creșterea diferită a veniturilor reflectă revenirea la trendul anterior crizei, după îngustarea distribuției veniturilor produsă între 2007 și 2010, când scăderea veniturilor mari determinate de criza financiară a redus venitul mediu familial mai mult decât venitul median.” Lucrurile stau cam la fel dacă ne uităm la evoluția averii.  De ce evoluează invers veniturile bogaților și ale săracilor? Deoarece crizele reprezintă momente de revenire la normalitate, după delirul economic provocat de expansiunea creditului în timpul boom-ului când, cu banii ieftini scoși la imprimantă …

Citeşte în continuare

Super Mario revine, derapajul monetar-financiar global continuă

Destul e destul. BCE a decis că viața e insuportabilă, așa nu se mai poate – să tipărească americanii mai mulți bani decât europenii. După cum se vede din principalii producători de bani din lume, Fed și BCE au mers oarecum în tandem de la începutul crizei până aproape de 2013. De atunci însă împrumuturile BCE către băncile private salvate de la faliment au început să fie returnate, ceea ce a făcut ca bilanțul său contabil să scadă; în schimb, Fed și-a continuat achizițiile de obligațiuni de stat și și-a mărit în continuare activele, injectând bani în sistemul financiar. Rezultatul? Așa cum v-am spus ultim a oară în „Pariați pe boom! Avertisment pentru o politică monetară sadică” expansiunea monetară post-criză a creat un boom artificial la bursă. Asta în lipsa curajului investitorilor de a face ceva productiv, în economia reală – ceea ce este de înțeles având în vedere povara …

Citeşte în continuare

Este Ucraina pe marginea hiperinflației?

Ucraina riscă să repete experiența Serbiei din anii ’90. Conflictul militar din estul țării a slăbit considerabil încrederea publicului în moneda națională, cu efecte puternice asupra valorii acesteia. Valoarea externă a hrivnei s-a dus pe tobogan, deprecierea atingând 75% în ultimul an. Valoarea internă a hrivnei – cea care rezultă din raporturile cu mărfurile și serviciile consumate de populație – este în scădere rapidă, dovadă rata inflației. Ucraina a trecut de la câțiva ani de stabilitate a prețurilor sau chiar de la o ușoară deflație în 2013, datorită recoltei agricole excepționale, la o inflație galopantă în acest an. Deocamdată banca centrală a dus o politică prudentă și nu a dat drumul tiparniței de bani semnificativ mai mult decât a făcut-o în anii trecuți. Așadar slăbirea valorii hrivnei se datorează în principal scăderii masive a cererii de bani ca urmare a anticipărilor inflaționiste. Amintirea anului 1995, când ritmul creșterii prețurilor depășea …

Citeşte în continuare

Rata restanțelor bancare scade cu repeziciune

Anul 2014 este categoric diferit față de toți ceilalți ani de la criză încoace. Dar nu pentru economie, ci pentru sistemul bancar, unde rata restanțelor la credite scade vertiginos. În cazul creditelor în lei această îmbunătățire vine (1) din stabilizarea și mai apoi reducerea ușoară a valorii restanțelor, dar mai cu seamă din (2) reluarea creditării, care a crescut de la începutul anului cu aproximativ 7%. La fel se întâmplă și pe celălalt segment al creditării, anume creditele în valută. Aici volumul restanțelor scade foarte rapid, de la 20 mild. lei la începutul anului ajungând în luna iulie la 16,7 mld. lei, evoluție care însă se suprapune peste scăderea volumului total al creditului: de la 134 mld. lei în ianuarie, la 124 mld. lei în iulie. Rata restanțelor la creditele în valută este în prezent de 13%. Până una-alta, băncile par mai interesate să își facă curățenie în propria ogradă …

Citeşte în continuare

O națiune care nu acumulează, carevasăzică nu are viitor

Mă reîntorc la cercetarea întreprinsă de Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar deoarece vreau să insist pe comportamentul de economisire al românilor și pe relația dintre economisire și creștere economică. Consider îngrijorător faptul că doar unul din cinci români economisește. Și mai rău, pentru aproape 80% din cetățeni piața de capital este o necunoscută. Mai mult, marea majoritate a celor care pun bani deoparte fac acest lucru nu fiindcă ar avea vreun plan de investiție sau măcar pentru că apreciază rentabilitatea economisirii, ci sunt mânați de nesiguranța viitorului. Jumătate dintre ei economisesc cash. Doar 3% economisesc pe un termen mai mare de un an. Și fiți siguri, nu este vorba în principal de o problemă de educație: nu există diferențe notabile între mediul rural și cel urban în ceea ce privește intenția de economisire; procentul celor care acumulează este identic. Principalele trei motive pentru care românii aleg să …

Citeşte în continuare

Zona euro alimentează divergența, nu convergența

Nu știu cum pot unii susține că unificarea monetară europeană reprezintă un factor care contribuie la omogenizarea spațiului economic european. Lucrurile ar fi stat așa dacă introducerea monedei euro ar fi fost rezultatul unui proces de piață. Dar nu a fost cazul. Am asistat nu la orice proces de unificare, ci la unul de centralizare monetară. Cu alte cuvinte, apariția euro este rezultatul unui proces pur politic, în care argumentele economice (false oricum) nu au avut decât rol de camuflaj științific. Iar politica presupune redistribuție. Orice acțiune politică nu face decât să mute resurse și avuție din buzunarul unora în buzunarul altora. Asta este tot ce știe și tot ce poate să facă statul – inclusiv o construcție supra-statală precum cea europeană. Doar naivii au putut să creadă că unificarea forțată a Europei va aduce avantaje pentru toți; era clar că acest proces nu va face decât să-i sărăcească pe …

Citeşte în continuare

Banca Japoniei deține jumătate din PIB, dar vrea mai mult

Politica monetară iresponsabilă continuă în Japonia. După ce că banca centrală a Japoniei a coborât rata dobânzii la zero de prin 1996, deci de aproape două decenii, iar de atunci încoace economia tot băltește și segmentul mai modest al societății este sărăcit de pierderea puterii de cumpărare, politicienii niponi fredonează același refren: Gimme some moa! Ministrul economiei a anunțat că, dacă creșterea prețurilor nu se accelerează, BoJ trebuie să mai printeze o tură.   După cum puteți vedea din graficul de mai sus, extras din ultimul raport al BIS, statul japonez a tipărit atât de mulți bani încât a cumpărat cu ei active care reprezintă jumătate din economie – față de 20% la începutul crizei financiare globale. Doar în ultimul an activul băncii centrale a crescut cu 15% din PIB. Mă întreb: oare au de gând să cumpere toată economia? Bun, cumpără active financiare, obligațiuni de stat – acestea sunt …

Citeşte în continuare

Cererea de credite încă inertă. Băncile se curăță lent de restanțieri

Dacă nu băgăm în seamă cele spuse de președintele Asociației Române a Băncilor, care “a dat exemplul CEC Bank, unde s-a inregistrat in primele patru luni un avans al creditarii pentru persoane fizice cu 15% ca numar si cu 56% ca volum fata de acelasi interval al anului trecut… Pe segmentul persoanelor juridice, volumul de creditare a avansat cu 22% in perioada mentionata.” pentru a ilustra reluarea creditării în România și preferăm să ne uităm la datele statistice raportate de BNR, vedem că situația este ușor diferită. Știm că volumul creditului a rămas practic constant – soldul creditului neguvernamental era la sfârșitul lunii mai de 216 945 mil. lei, în scădere față de 218 714 mil. lei în luna ianuarie. Dar putem să ne uităm și la interesul publicului pentru contractarea unui credit. Cum interesul poartă fesul, dacă publicul nu vrea să se îndatoreze este destul de limpede că băncile nu …

Citeşte în continuare