25 May 2019
Home / Finanțe-Bănci (page 3)

Finanțe-Bănci

Surplusul bugetar pe primele 10 luni și… “creșterea economică”

Da, lucrurile sunt un pic diferite față de cum am spus inițial. Cheltuielile publice nu au crescut masiv înainte de alegeri, ceea ce înseamnă că tăierile de investiții operate pe tot parcursul anului au avut alt resort decât acela de a asigura un buffer pentru banii de campanie. Probabil funcționarilor publici chiar le este frică să mai semneze ceva, DNA-ul plutește peste toți. În fine, din reducerea cheltuielilor bugetul s-a păstrat pe excedent. Cheltuielile au crescut cu 0,7% în termeni nominali, dar în termeni reali și mai ales în raport cu PIB-ul prognozat ele au scăzut cu 1,3 p.p față de aceeași perioadă a anului trecut. Dar partea de venituri continuă să rămână cea mai interesantă. Aici vedem perpetuarea trendului observat încă din prima parte a anului. Încasările din TVA au crescut doar cu 0,6%, adică nu doar că nu țin pasul cu creșterea prognozată a PIB, dar chiar au …

Citeşte în continuare

O oportunitate de aur pentru Elveția

Referendumul pentru Inițiativa privind Aurul din Elveția va avea loc pe 30 noiembrie. Inițiativa presupune următoarele: (1) Băncii Naționale a Elveției (SNB) îi va fi interzis să vândă aur din rezerva pe care o deține; (2) Aurul din rezervele SNB trebuie stocat în Elveția și (3) SNB trebuie să își țină cel puțin 20% din active în aur (”regula celor 20%”). Bilanțul SNB arată în prezent active de 522.3 miliarde de franci elvețieni (CHF), cu depozitele de aur și veniturile din tranzacții cu aur totalizând 39.4 miliarde CHF. Astfel, ponderea aurului în activele Băncii este de 7.5%, mult mai puțin decât cere Inițiativa. Dacă referendumul va avea succes, adica dacă Inițiativa va fi adoptată, SNB va trebui să-și mărească deținerile de aur raportat la totalul activelor. Acest lucru poate fi realizat în două moduri: Dacă bilanțul SNB rămâne la fel de umflat în prezent (datorită cumpărărilor de valută din ultimii …

Citeşte în continuare

De ce nu cresc investițiile dacă scade dobânda, Mitică?

ZF scrie despre “Efectul contradictoriu al scăderii dobânzilor: clienţii cu bani economisesc mai mult, nu caută alternative”. Aparent este un puzzle, într-adevăr. De ce dacă dobânda a scăzut atât de mult oamenii nu fug de cash, de ce oare nu încep să investească? Nu-și dau seama că nu câștigă nimic dacă țin banii în depozite bancare, sunt chiar atât de idioți? Ba mai mult, cu cât dobânzile sunt mai mici cu atât ei economisesc mai mult, de parcă au înnebunit cu totul! Și situația asta nu e valabilă doar în România, ci în foarte multe alte țări unde investițiile și creditarea au înghețat chiar dacă randamentul real al depozitului bancar a ajuns la zero. De fapt gândim problema în termeni greșiți și de asta nu o înțelegem. Noi suntem tributari modului keynesian de gândire, care spune că rata dobânzii este prețul banilor, “the reward for parting with liquidity”. De fapt …

Citeşte în continuare

Japonia: cu socialiști la cârmă, bursa este deconectată de economie

Indicele Nikkei a trecut bine pragul 17 000, atingând astfel cel mai ridicat nivel din anul 2007. De notat că bursa a luat o turnură concavă, s-a prăbușit în ultimii ani după care și-a revenit strict datorită politicii inflaționiste a băncii centrale. Și cum o ilustrație simplă face cât o mie de cuvinte (nimeni nu are chef de prea multă teorie), priviți cum a evoluat în același interval de timp PIB: exact invers, convex cum ar veni. Poanta este: pe măsură ce se tipăresc bani, crește inflația la bursă și, cum spuneam prin liceu, se umflă biscuții-n investitori. Nu m-ar mira ca pe fondul deprecierii yenului PIB-ul Japoniei exprimat în dolari să ajungă la nivelul mizerabil de acum 7 ani, dar finanțiștii să scoată profituri grase, că așa merge treaba dacă la cârmă se află geniile socialist-keynesiene.

Citeşte în continuare

Marea Britanie plătește o datorie publică din timpul Primului Război Mondial

Acest caz este elocvent despre ce inseamna datoriile guvernamentale, adică împrumuturile publice, adică investițiile făcute azi cu banii dvs. de pensii. Citim în Quartz: Zilele trecute, UK a anunțat că va înapoia 218 milioane de lire din cele 2 miliarde reprezentând datoria care a apărut în urma războiului. Obligațiunile Naționale de Război au fost emise către public în 1917 cu scopul de a sprijini eforturile statului, acestea fiind promovate prin campanii de publicitate patriotică și o rată a dobânzii atractivă de 5%. Aproximativ 3 milioane de britanici au cumpărat datoria și astfel publicul a putut ajuta la crearea Obligațiunilor Naționale de Război. 10 ani mai târziu, obligațiunile au fost refinanțate de Winston Churchill prim Împrumuturi Consolidate cu 4% rată a dobânzii. Confruntându-se cu provocările financiare ale Marii Depresiuni, cancelarul Neville Chamberlain a folosit din nou patriotismul pentru a trasnforma unele dintre aceste titluri de credit în obligațiuni permanente, ceea ce …

Citeşte în continuare

Modelul Venezuela la scară globală: banca Japoniei accelerează tiparnița de bani

Ce vă spuneam, că principalele bănci centrale ale lumii fac cu rândul la tiparniță?! Că o mână spală pe alta, cum ar veni, și ambele fac frecție la buzunarul băieților deștepți? Că motivul pentru care americanii se ceartă cu nemții este acela că Germania îi pune bețe în roate lui Super Mario care vrea să crească bilanțul ECB (adică să tipărească) 1 trilion de euro? Iată, imediat ce americanii au încetat QE3, Banca Japoniei a decis, pe neprevăzute, să-și accelereze propriul program de emisiune monetară, de la 60-70 trilioane yeni /an la 80 trilioane. Efectul? Urcă bursa pân’la cer. Bunica avea o vorbă: nu-i mult până departe. Japonia ia calea Venezuelei. Regimul socialist din Venezuela a tipărit atât de mulți bani încât bursa a crescut cu 450% doar în 2013, stabilind de altfel recordul mondial la creșteri bursiere. Și iată cum își explica un om de rând fenomenul: “Creșterea bursei …

Citeşte în continuare

Ce face BCR cu banii dvs? Investiții imobiliare

După ce timp de 5 ani rata creditelor neperformante a urcat vertiginos, până la nivelul maxim 30% din portofoliu atins în primăvară, BCR (considerată “Banca anului” în anii de boom economic) s-a decis în sfârșit să ia taurul de coarne și să-și facă curățenie în ogradă. Conform situației financiare la 9 luni, rata creditelor neperformante la BCR scade destul de accentuat, fiind după primele 9 luni la nivelul de 26,5%, în pofida diminuării generale a portofoliului de credite cauzată de rambursări, scoateri din evidenţă şi vânzari de portofolii selecţionate de credite neperformante. Banca și-a propus să reducă stocul de credite neperformante, în prezent în valoare de 9,7 mld. lei, ci 25% până la sfârșitul anului. Rămâne de văzut dacă va și reuși. Ce face acum BCR cu banii dumneavoastră? Îi duce în împrumuturi ipotecare, care au crescut cu aproape 400% (!), investițiile imobiliare (9,1 mld. lei) reprezentând acum peste jumătate …

Citeşte în continuare

SUA au tipărit bani în folosul băncilor europene. Este rândul ECB?

Ca să înțelegeți de ce numeroși economiști se fac trompeta administrației americane și solicită UE, în special Băncii Centrale Europene, să adopte programe de stimulare a economiei, este important să vă aruncați privirea pe acest grafic care arată compoziția masei monetare (în sens restrâns) gestionată de Fed, banca centrală americană. Se vede limpede în folosul cui a functionat tiparnita de bani americana. În folosul băncilor străine. Știți care bănci străine? Astea care au trecut cel mai recent test de stres. Acum înțelegeți de ce insistă americanii să se facă cu rândul la tiparniță: întâi noi, apoi voi. Acum că SUA au încheiat QE3, este rândul rândul europenilor să apese pe buton. Ideea este că, într-un sistem monetar-financiar globalizat – cineva trebuie să tipărească, altfel piața bursieră se scufundă și ajungem de unde am plecat. Mai rămâne de văzut dacă Germania va rezista în opoziție. A propos: înțelegeți de ce SUA …

Citeşte în continuare

Ba își revine, ba nu își revine! Creditul privat în stagnare (ne)controlată?

În așteptarea datelor statistice care să confirme stagnarea economică a României în 2014, să ne amintim predicțiile guvernatorului BNR de-a lungul anilor: “Este o perioada de reasezare, creditarea se va relua, ca au bani si vor avea bani, dar nu va fi ca inainte” (15 mai 2009) Poate că era prea devreme pentru o predicție corectă, abia se uscase cerneala pe afirmația că ne așteaptă încă 7 ani de creștere economică. Dar un an mai târziu era cazul ca băncile să reia creditarea, în fond, cât pot ele trăi bine-mersi din dobânzile cu care au împrumutat statul?! Deci… “Procesul de creditare va fi reluat” (5 februarie 2010) Tot e prea devreme. În sfârșit, cineva la BNR realizează că ceva e putred în sistemul bancar: “Gradul de indatorare a populatiei a ajuns la saturare, creditarea nu mai poate avansa rapid” (10.02.2011) Deși strict ad literam explicația e problematică, România are un …

Citeşte în continuare

Testul de stres – un simplu machiaj aplicat băncilor din zona euro

Analiza ”completă” a stării băncilor din zona euro – multa așteptata analiză a calității activelor (AQR) băncilor din zona euro făcută de BCE și cele mai recente teste de rezistență făcute de Autoritatea Bancară Europeană (ABE) – arată că băncile din zona euro au suferit o scădere a capitalului de doar 24.6 miliarde de euro până la finalul lui 2013 și de doar 9.5 miliarde de euro până la acest moment. Aceste afirmații sunt supra-optimiste. Studiile independente, ca cel al profesorului Viral Acharya de la Stern School of Business din cadrul New York University și al lui Sascha Steffen de la European School of Management and Technology, dau cifre mult mai mari decât cele oficiale. Pe toată perioada crizei, BCE nu a reușit să acționeze independent de băncile zonei euro, mai ales față de cele aflate în țări cu o mare influență politică, precum Germania, în timp ce testele precedente …

Citeşte în continuare

Oficial ECB: politica monetară expansionistă adâncește inegalitatea economică

În atenția celor care le pasă de adâncirea polarizării sociale. Politica monetară, adică manipularea banilor și a creditului, are efecte redistribuționiste,  nedeosebindu-se din acest punct de vedere de politica fiscală. Ambele politici urmăresc colectarea de resurse de la Ion și subvenționarea lui Gheorghe, doar că în vreme ce prin impozitare acest lucru este realizat pe față, transparent, prin modificarea arbitrară a masei monetare și, implicit, a puterii de cumpărare a unității monetare, transferul de avuție este camuflat. Pentru cei care se fac că nu înțeleg, intră în scenă Yves Mersch, membru în board-ul Băncii Centrale Europene: În general, inegalitatea este de interes pentru băncile centrale deoarece politica monetară, în sine, are consecințele sale de redistribuire care influențează mecanismul de transmisie monetară. De exemplu, impactul modificării ratelor dobânzilor asupra consumului unei gospodării depinde de poziția financiară a acelei gospodării – daca aceasta este creditor/debitor net și dacă ratele dobânzilor aplicate activelor …

Citeşte în continuare

Cu fiecare nou test de stres, mai multe bănci pică

Testul de stres administrat de Banca Centrală Europeană unui număr de 150 de bănci este instructiv. Chiar dacă rezultatele lui nu duc în nici un caz la concluzia oficială, aceea că “această analiză de o profunzime fără precedent a situației celor mai importante bănci va spori încrederea publicului în sistemul bancar.” Din contră. Pe lângă faptul că am aflat două lucruri – (1) băncile italiene sunt ciuruite – 9 bănci din peninsulă nu au trecut testul și (2) volumul creditelor neperformante la nivelul întregului sistem este cu 136 mld. euro (18%) mai mare decât se credea, ajungând la 879 mld. euro sau 9% din PIB-ul zonei euro (coincidență, Mario Draghi vrea creșterea masei monetare cu 1 miliard) – am descoperit că numărul băncilor cu potențiale probleme este mai mare cu fiecare nou test administrat. Deci este cam ca la Bacalaureatul nostru, unde pe măsură ce se pun camere de supraveghere și apar …

Citeşte în continuare

Tun financiar în Bulgaria: doar 13% din creditele celei de-a patra bănci au garanții valide

Zice azi Banca Națională a Bulgariei, la prezentarea raportului de audit în cazul Corporate Bank (traducere Google), banca luată cu asalt de deponenți în urmă cu câteva luni: La 09.30.2014, valoarea totală a tuturor activelor Băncii s-au ridicat la 6662000000 Lev. Concluzia firmelor de audit este nevoie de depreciere a activelor băncii în suma totală de 4222000000 Lev. Informații detaliate despre bilanțul băncii și concluziile analizei și evaluării de active care pot fi vizualizate aici Pe baza bilanțului băncii și rezultatele analizei și evaluării principalele posturi din bilanț (inclusiv împrumuturi, investiții de portofoliu, titluri de valoare, alte bunuri, imobiliare) și garanții bancare emise de bancă pot trage următoarele concluzii: Conducerea Bancii nu a aderat la practici bancare prudente. După introducerea banca sub supraveghere specială stabilește mai multe neajunsuri admise înainte de al introduce în această stare: – În procesul de creditare nu are studii aprofundate de împrumut, nu există analize detaliate …

Citeşte în continuare

Erste Group: românii vor să economisească cumpărând bijuterii

Conform unui studiu privind comportamentul populației față de economisire, derulat în 6 țări est-europene și Austria, 81% dintre români consideră economisirea drept importantă și foarte importantă – ceea ce ne poziționează astfel pe locul al doilea în clasament, după Ungaria (87%). Valoric, românii economisesc puțin, în medie 41 de euro, doar sârbii punând deoparte mai puțini bani ca noi (35 euro). În realitate, având în vedere că oamenii economisesc mai mult dacă sunt mai bogați, ne situăm în trend. Austria are un PIB/loc. cu 30% mai mare decât media europeană, în vreme ce PIB/loc. în România reprezintă doar 54%. Având în vedere acest lucru, deci capacitatea limitată a românilor de a economisi, investițiile străine de capital sunt vitale pentru dezvoltarea țării. Din păcate știm cu toții că, în aceste vremuri tulburi, afectate de politicile monetare expansioniste, apetitul investitorilor pentru asumarea riscului este la un nivel scăzut și, în afară de …

Citeşte în continuare

Economisiți, dacă nu vreți să sărăciți

Sunteți la curent cu dezbaterea privind creșterea inegalității de avuție, nu? Pe parcursul ultimelor decenii bogații au devenit mult mai bogați în timp ce majoritatea cetățenilor abia a reușit să-și păstreze standardul de viață. Este valabil în SUA, în Europa, aproape oriunde. Una din cauzele acestei sărăciri relative a majorității este politica statelor, care prin emisiune monetară (impozitare ascunsă), bail-out-uri repetate, subvenții și privilegii au creat o prăpastie din ce în ce mai mare între puțini – clientela politico-corporatistă avantajată – și mulți (simpli angajați). Dar o altă cauză este comportamentul însuși al oamenilor, care s-au lăsat atrași într-o veritabilă cursă a cheltuielilor pe datorie, la capătul căreia, evident, nu poate fi decât sărăcia. Owen Zidar pune pe blog graficul următor, eu am adăugat cu roșu perioadele de recesiune.   După cum se vede, rata economisirii în State a scăzut constant din anii 80, singurele momente când acest trend a …

Citeşte în continuare