17 February 2020
Home / Articole (page 9)

Articole

Stat vs. piață: ghici cine îți fură 99.9% din valoare?

Prețul computerelor s-a prăbușit de la fabricarea primului PC până în prezent. În aproximativ 3 decenii calculatoarele au ajuns să coste o fracție nesemnificativă din cât trebuia sa plătești inițial pentru a avea unul. Se cheamă deflație? Oho, și încă cum! De cum am văzut poza asta mi-am amintit de alt grafic, cel despre pierderea valorii dolarului (și al banilor de hârtie în general). De la începutul secolului XX (mai exact de la înființarea băncii centrale) până în prezent dolarul și-a pierdut 99,9% din valoare, exact ca și computerele. Și asta nu este cea mai drastică inflație din istorie. Marca germană și-a pierdut 99,9% din valoare în șase ani, între 1918 și 1924, evenimentul fiind considerat azi drept cea mai celebră hiperinflație din istorie. Dar nici aceasta nu a fost cea mai rapidă. În anul 2007 dolarul zimbabwean și-a pierdut 99,9% din valoare grație politicii inepte a dictatorului Mugabe. Vă …

Citeşte în continuare

Miliția alimentară

Citiți întâi acest fragment, orice legătură cu stabilirea de cote privind desfacerea produselor în hipermarketuri este absolut întâmplătoare… “Chiar în faţa casei, dădu peste o tânără femeie cu trei copii mici, care se ţineau în braţe şi plângeau. “Scuzaţi-mă,” spuse Jonathan cu blândeţe. “Ce se întâmplă?” Femeia privi în sus şi strigă printre suspine, “E vorba de soţul meu. Oh, soţul meu,” se văită ea. “Ştiam că într-o zi se va ajunge aici. A fost arestat,” suspină ea, “de Poliţia Alimentară!” “Îmi pare foarte rău să aud asta, doamnă. Ăă, aţi spus “Poliţia Alimentară”? întrebă Jonathan, mângâind pe cap cu simpatie pe unul dintre copilaşi. “De ce l-au arestat?” Femeia strânse din dinţi, încercând să-şi stăpânească lacrimile. Apoi spuse cu obidă, “Crima lui era – păi, producea prea multă hrană!” Jonathan era şocat. Insula asta era într-adevăr un loc tare ciudat! “E o crimă să produci prea multă hrană?” Femeia …

Citeşte în continuare

Reforma administrației a la Cioloș: ori politizare, ori ca până acum!

Credeți că este posibil așa ceva? Da, este posibil. Orice este posibil, inclusiv să propui o așa-zisă reformă a administrației publice, fără nici o strategie sau viziune și care de fapt vizează politizarea ei. Planul de reformă propus de guvernul Cioloș vizează – cu voia dvs. ultima pe listă – “separarea palierului politic de palierul administrativ, al funcționarilor publici. Se propun spre discuție 3 scenarii: Scenariul A – extinderea funcțiilor politice la nivelul prefecților și sub-prefecților Scenariul B – extinderea funcțiilor politice la nivelul prefecților, sub-prefecților, directorilor de deconcentrate, secretari generali și adjuncți, directori generali” și, în caz că astea nu sună suficient de prost “Scenariul C – aplicarea modelului de reformă din 2004-2006 în litera și spiritul lui original.” Guvernul admite că scenariile A și B au printre dezavantaje – cu voia dvs. ultimul pe listă – “critici din partea societății civile”, în vreme ce Scenariul C “nu a …

Citeşte în continuare

Scandalul Panama Papers: 5 întrebări fatale pentru revoltații justițiari

1. Să ceri desființarea paradisurilor fiscale pe motiv că acolo își ascund banii toți teroriștii și corupții lumii este o impresionantă dovadă de îngustime intelectuală. Jurisdicțiile care oferă confidențialitate și taxe mici sunt un instrument folosit atât de oameni onești, care au ajuns la capătul răbdării cu povara fiscală din țările de origine, cât și de infractori. Exact ca și cartelele telefonice. Exact ca și automobilele sau locuințele. Deci, ce mai urmează acum? După ce legiferăm cumpărarea de cartele telefonice doar cu buletinul, după ce vor fi înseriați toți cei care își deschid conturi în Panama, se va cere oare interzicerea mașinilor, pe motiv că tâlharii fug mai repede de la locul faptei? Se va institui obligativitatea înregistrării tuturor chiriașilor și vizitatorilor sau chiar interzicerea locuințelor private – oamenii urmând să primească repartiție la bloc, ca pe vremea lui Ceaușescu – doar fiindcă infractorii se ascund inevitabil în locuințe? Ați văzut …

Citeşte în continuare

Politici monetare “neconvenționale”?

Ieri am participat la dezbaterea “Politici monetare neconvenționale”, organizată de Institutul European din România (unde m-am bucurat să o reîntâlnesc pe fosta mea profesoară, doamna Gabriela Drăgan). A fost o ocazie de a recepta pe viu opiniile coparticipanților: Daniel Dăianu (care a prezidat întâlnirea), Aura Socol, Andrei Mocearov, Valentin Lazea, Lucian Croitoru, Florin Cîțu, Aurelian Dochia, Florian Neagu. Iată ce am avut de spus:   Este impropriu să numim actuala practica actuală a băncilor centrale drept politică monetară neconvențională. Această politică este de fapt cât se poate de convențională, pentru că băncile centrale nu fac decât ce au fost obișnuite să facă de când autoritatea politică a preluat controlul asupra producției de bani: să mărească numărul banilor. Singura diferență între practica actuală și cea din trecut ține de instrumentele prin care  se realizează politica monetară. Politica monetară neconvențională a devenit realitate încă de la sfârșitul anilor 90, când Japonia a …

Citeşte în continuare

Free Market Road Show 2016

Va avea loc luni, începând cu ora 14, detalii aici. Tema primului panel este Death and Taxes și participanții nu vor rata să discute despre paradisurile fiscale și armonizarea fiscală impusă de la Bruxelles. Al doilea panel este despre Jobs, entrepreneurship, sharing economy  and the European Demos. De la ora 18, al treilea panel – care îl va avea drept principal vorbitor pe Florin Cîțu – va trata (în limba română) subiecte de interes din domeniul financiar-bancar, din perspectiva pieței libere. Se anunță o după-amiază și o seară pline de economie, idei și voie bună! Toți cei interesați sunt bineveniți.  

Citeşte în continuare

Scandalul Panama Papers: transparența e picantă, dar nu e o valoare în sine

Nu am nici o îndoială că majoritatea lumii se uită la dezvăluirile din Panama Papers cu aceeași satisfacție cu care privește emisiunile TV nocturne în care detalii picante din viața diverselor starlete devine common knowledge. La fel cum nu am nici o îndoială că acesta este doar cel mai recent episod din atacul concertat dus de guverne împotriva paradisurilor fiscale, adică împotriva concurenței fiscale. Marcate de deficitele bugetare cronice și de datoriile astronomice, ele sunt pur și simplu disperate după banii contribuabililor. Toată ideea de uniune fiscală, de armonizare a legislației fiscale, are un singur sens: eliminarea găurilor din gardul lagărului fiscal astfel încât resursele populației să fie mai ușor controlate. Păi ce valoare credeți că mai are legislația bail-in (recent votată și în România), prin care deponenții băncilor pot fi transformați peste noapte în acționari (adică își pot pierde banii) prin simpla decizie discreționară a statului, dacă marii deponenți …

Citeşte în continuare

Tesla tocmai a pus mâna pe vreo 300 milioane cash. Este Elon Musk vizionar ca Ceaușescu?

Ceea ce este foarte important având în vedere că firma nu generează profit. Circa 250 000 de precomenzi (lumea a trebuit să plătească 1000 de dolari) au fost înregistrate în primele 24 de ore de la lansarea modelului Tesla 3 – prima mașină de masă produsă de Elon Musk. Teoretic acest model ar trebui să ducă producția la un nivel care să exploateze extrem de necesarele economii de scară, în absența cărora costurile de producție sunt mai mari decât veniturile realizate din vânzarea mașinilor. De fapt Tesla se zbate între viață și moarte de când se știe. În 2013 a fost aproape de faliment, cât pe ce să fie vândută companiei Google. Ce a ținut-o în viață până acum au fost două lucruri: subvențiile guvernamentale, estimate prin vara anului trecut la un total de 5 miliarde dolari (aici aveți câteva detalii) politica banilor ieftini a băncii centrale americane, care stimulează …

Citeşte în continuare

În loc să subvenționăm județul Teleorman, nu mai bine îl facem paradis fiscal?

Ce este adevărat la nivel de individ, este adevărat și la nivel de județ. Mai exact, România are județe net plătitoare la bugetul central și județe subvenționate. 25 din județele României primesc de la bugetul de stat mai mulți bani decât sumele încasate din taxe – vezi lista detaliată pe Curs de guvernare. Între ele, se disting Teleorman,Călărași și Mehedinți, unde raportul dintre banii primiți de la București și banii colectați depășește cifra 2. De exemplu, Teleorman a încasat taxe în valoare de 243 mil. lei, dar a primit de la București 579 mil. lei (reprezentând cote din TVA și impozitul pe venit). Și uite așa descoperim avantajele descentralizării fiscale, ca în Elveția. În loc să cheltuim bani cu birocrația locală pentru a colecta niște taxe care oricum reprezintă mai puțin de jumătate din banii pe care ulterior Teleorman îi primește de la bugetul de stat, nu mai bine tăiem …

Citeşte în continuare

Sunt țările libere un magnet pentru teroriști? Nici vorbă

Circulă ideea că atacurile teroriste din Europa erau cumva inevitabile, având în vedere “libertatea” de aici. Un cunoscut comentator public spunea aseară că “Libertatea conduce la zone vulnerabile. Supravegherea este obligatorie.” Aceasta pare a fi o opinie cvasi-generală, susținută în mass-media. Efectul inevitabil în plan politic al acestei perspective este întărirea rolului statului, reducerea spațiului pentru viața privată. Deși foarte rentabilă pentru serviciile secrete și pentru puterea politică în general, ideea este greșită. Este suficient să ne uităm în istorie și să vedem că terorismul nu a apărut și nu s-a dezvoltat în vreo țară liberă, ci în regiuni sau în epoci marcate de alocarea politică a resurselor, de instituții extractive (ca să folosesc exprimarea din “De ce eșuează națiunile” a lui Acemoglu), de inevitabile tensiuni sociale. Anul trecut explicam în detaliu: Terorismul, ca specie de crimă, este inerent legat de stat. La origine o crimă a statului împotriva cetățenilor, …

Citeşte în continuare

Darea în plată. Cum să operezi cu drujba un sistem putred

Ieri a avut loc ceea ce un participant a numit singura dezbatere reală la care am participat pe tema dării în plată. Economiștii din mediul academic care au luat loc la discuții au criticat în unanimitate legea dării în plată, însă au făcut acest lucru punctând problemele fundamentale ale sistemului bancar – probleme pe care legea nu le rezolvă (pe unele le poate chiar accentua) – ceea ce necesită într-adevăr o revizuire de fond a modului și contextului în care operează băncile, altminteri problemele economice și morale generate de acesta vor continua. Principalele idei: 1. Ce sistem bancar este acela care funcționează într-o societate analfabetă financiar? Doar 16% din cetateni se informeaza zilnic despre subiecte economice. Gradul de alfabetizare financiara si economica este foarte redus. Probabil in 2007 era si mai redus. Și atunci se aplică zicala “chiorul este rege în țara orbilor”, normal că sistemul bancar profită de pe …

Citeşte în continuare

Pentru ce nu face guvernul bine cu adevărat săracilor?

E o chestiune de bun-simț: când vrei să ajuți pe cineva, nu-i dai un pește, ci o undiță și îl înveți să pescuiască. Evident, pe baza ipotezei axiomatice că omul este liber să pescuiască, fiindcă altminteri nu-i va sluji cu nimic ce-l înveți. Aceasta ar fi una din ideile centrale ale excelentului comentariu scris de Vlad Topan pe marginea pachetului anti-sărăcie a guvernului Cioloș. Cea mai mare parte a măsurilor de substanță enumerate de guvern constau în acordarea de subvenții sau simple măsuri de asistență socială. Printre cele nu mai puțin de 47 de măsuri nu se regăsește scutirea de biruri – genul de politică la care te-ai gândi din prima dacă vrei să creezi stimulente sănătoase pentru muncă și creșterea productivității în mediul rural sau în grupurile sărace – ceea ce ilustrează excelent contradicția dintre propunerile statului și scopul său nemărturisit, acela de a colecta un procent tot mai …

Citeşte în continuare

De ce s-a răzgândit Liviu Voinea în privința programului Prima Casă?

Insist pe ideea că principala slăbiciune a atitudinii BNR în problema legii dării în plată provine din faptul că nu s-a mulțumit să reclame încălcarea principiilor de drept datorită retroactivității acesteia, ci a continuat să aducă zeci de argumente în defavoarea ei, dintre care 90% sunt eronate. Cantitatea nu poate învinge calitatea. Ultimul argument pe care l-am auzit este acela că în urma acestei legi prețurile activelor imobiliare vor scădea cu 10%, ceea ce va reduce averea fiecărei gospodării în medie cu 2000 de euro. Această idee se poate dovedi fără doar și poate adevărată, însă este un argument pueril și, cum spuneam ieri, o sfidare la adresa inteligenței. Și asta pentru că se referă la valoarea nominală a avuției publicului, în vreme ce bunăstarea se discută doar în termeni reali. Valoarea activelor imobiliare fluctuează tot timpul, din motive monetare: când politica monetară este relaxată și creditul se extinde atunci …

Citeşte în continuare

1 miliard pentru interceptări?

Suma vehiculată a reprezenta investiția SRI în aparatură tehnică de interceptare este absolut uriașă. Explică Dan Șelaru: “Cat comunica o persoana medie digital, deci posibil de interceptat, conform statisticilor: 12 SMS-uri, 31 de mail-uri, americanii vorbesc 6 minute pe zi, deci putem considera ca 30 de minute la romani e acoperitor. Avem deci 250 de milioane de SMS-uri, 700 de milioane de mail-uri si 10 milioane de ore de convorbire zilnic, totul pentru 20 de milioane de cetateni. Fara exagerare putem considera un SMS de 4 KB, un mail mediu de 1 MB, cu fisierele atasate, si 8 KB/secunda pentru o convorbire telefonica. In total 1 000 000 000 KB SMS-urile, 700 000 000 MB pentru mail-uri si 288 000 000 000 KB, in total 1 TB, 700 TB mail-urile, 288 TB telefonia, adica 1000 TB zilnic, x 200 USD x 365 = 75 000 000 USD anual, deci 75 …

Citeşte în continuare

Când FC Barcelona o încasează de la Juventus Colentina. Replică la Eugen Rădulescu

Pe teren parcă se luptă două echipe de fotbal: una supergalonată cu 11 vedete, dar complet deconectată și enervată de insistența adversarilor și cealaltă de semi-amatori care își joacă meciul vieții. Iar publicul ține categoric cu amatorii. Echipa asta de vedete nu reușește să dea gol și partida este pe cale să se termine cu o mare surpriză. Vedetele recurg la toate subterfugiile, joacă și cu mâna și cu piciorul, se tăvălesc pe iarbă la fiecare atingere cu adversarul pretinzând „Fault!”, îi au pe toți arbitrii de partea lor și totuși ratează toate ocaziile de a marca, inclusiv de la 11 metri, în vreme ce amatorii au înscris un gol incredibil de norocos și acum țin cu dinții de scor. Domnul Rădulescu face câteva driblinguri extraordinare și parcă-parcă ar convinge publicul să-și schimbe părerea, dar în obsesia de a înscrie golul egalării când, uite, suntem deja în prelungirile partidei, preia …

Citeşte în continuare