19 December 2018
Home / Articole (page 41)

Articole

Cum a evoluat datoria externă a României în ultimii 10 ani?

BNR a dat publicităţii ultimele date privind datoria externă. În acest an datoria privată, care reprezintă cea mai mare parte din datoria externă, a stagnat practic, în vreme ce datoria publică îşi continuă creşterea accelerată. Un alt mod de a spune că sectorul privat a depus ceva eforturi de ajustare în faţa crizei, în vreme ce statul nu. Deşi am putea interpreta şi în modul următor: o parte din datoria privată a devenit de facto publică, odată cu încheierea acordului de împrumut cu FMI.

Citeşte în continuare

Cum evoluează veniturile bugetare ale României faţă de media europeană

Am reprezentat grafic evoluţia veniturilor bugetare în Uniunea Europeană, zona euro şi România. Interesant este faptul că trendul încasărilor bugetare în România nu se sincronizează cu evoluţia veniturilor bugetare în celelalte state europene. Mai precis, în vreme ce media europeană creşte pe parcursul unui an calendaristic (încasările bugetare ating punctul de maxim în trimestrul IV), în România veniturile bugetare scad de-a lungul anului (ating punctul de minim în trimestrul IV). Nu reuşesc să găsesc răspunsul potrivit. Este oare atât de diferită maniera de colectare a impozitelor în România faţă de restul statelor europene? Este oare economia României atât de sezonieră, în sensul că PIB-ul se îngraşă înainte de Crăciun (ceea ce face ca impozitele plătite la stat la începutul anului următor să fie neobişnuit de mari), iar vara lumea stă picior peste picior la plajă (astfel încât impozitele plătite spre finalul anului scad)? De remarcat, de asemenea, fluctuaţia foarte mare …

Citeşte în continuare

Sunt primele 10 bănci din România “too big to fail”?

După cum a arătat istoria, băncile mari sunt sortite să supravieţuiască oricărei crize, în virtutea faptului că magnitudinea restructurării economice care ar urma potenţialului faliment al unei asemenea instituţii este prea mare pentru a fi acceptabil din punct de vedere politic. De aceea, practic, costurile implicite asociate cu funcţionarea marilor bănci sunt mult mai mari decât costurile lor explicite, punându-ne în faţa unei probleme tipice de externalitate negativă. Aceste costuri invizibile în timp de prosperitate devin evidente în vremuri de criză, când statul intervine pentru a ţine băncile în viaţă, preluând la datoria publică „activele toxice”. În prezent, unii economişti susţin limitarea prin lege a mărimii băncilor, tocmai pentru a rezolva externalitatea. În ceea ce mă priveşte nu sunt de acord cu această metodă. Situaţia too big to fail este o consecinţă a hazardului moral creat de stat care nu poate fi reparat tot de către stat. Rezultatele nocive ale …

Citeşte în continuare

Spuneţi “Da” rezultatelor votului în timp real

În luna iunie am scris o pledoarie în favoarea legalizării prezentării rezultatelor votului în timp real. La actualele alegeri, conform agenţiilor de sondaj, la ora 13, rezultatele sunt următoarele: INSOMAR: Geoană – 52,3% / Băsescu – 47,7% CCSB: Geoană – 53% / Băsescu – 47% CSOP: Geoană – 51% Băsescu – 49% Aceste cifre sunt larg mediatizate, de exemplu aici şi aici.

Citeşte în continuare

Prezenţa la vot: sunt alegătorii votanţi raţionali?

Până la ora 13 pretenţa la vot a fost sensibil mai mare decât în urmă cu două săptămâni: 24% înloc de 21%. În ciuda multor analişti, în ciuda opiniilor “de pe stradă” mediatizate de televiziune, alegătorii români merg la vot mai consistent decât data trecută. În opinia mea, acest lucru ilustrează raţionalitatea votantului. Votul din turul 2 contează mai mult decât votul din primul tur. În mare măsură, cei care se prezintă la vot în primul tur o fac degeaba: candidaţii de la locul doi în jos sunt eliminaţi din concurs. Aşa că beneficiul aşteptat de pe urma acţiunii de a vota este foarte mic, pentru multă lume. În consecinţă, mulţi fanatici se prezintă la vot în turul 1. Publicul ştie acest lucru. În schimb, la turul 2 sintagma “fiecare vot contează” are mai mult sens. Beneficiul asociat cu fiecare vot este mai mare (poate influenţa balanţa finală), în vreme …

Citeşte în continuare

Economia SUA îşi revine sau nu, depinde la ce ne uităm

Comenzile în industria din SUA au cotinuat să crească în luna octombrie, cu 0,6%, ceea ce pară să susţină optimismul oficialilor americani. Dacă privim însă dincolo de această cifră, nu prea sunt motive de bucurie. În primul rând, creşterea anunţată este mai mică decât cea raportată în septembrie – 0,6% faţă de 1,6% – ceea ce pare să sugereze încetinirea revirimentului. În al doilea rând, dacă ne uităm la componentele cererii industriale vedem că aceasta este alimentată exclusiv de cererea pentru produse petroliere şi alimentare (creştere cu 1,6%) care compensează scăderea comenzilor pentru echipamente şi bunuri durabile (scădere cu 0,6%). Practic, este vorba doar de creşterea pentru bunuri non-durabile, fenomen asociat mai degrabă cu creşterea consumului nu a investiţiilor sau, aşa cum remarcă şi alţi comentatori, cu cheltuielile speculative – determinate de scumpirea petrolului. Iar scumpirea petrolului nu anunţă neapărat reluarea creşterii economice ci, aşa cum ne-a învăţat istoria, lichiditatea …

Citeşte în continuare

Din ce se formează PIB în principalele economii ale lumii?

Structura PIB în Europa, SUA şi Japonia diferă. SUA conduce detaşat la capitolul “Consum”, element a cărui pondere în PIB depăşeşte cu 10 p.p. consumul următoarei clasate, Japonia. În mod aproape firesc, SUA este codaşă la capitolul “Investiţii”, care deţine o pondere în PIB mai redusă cu circa 5 p.p. în raport cu investiţiile celorlalte mari economii. Premiul pentru „Statul minimal” revine tot SUA, care este economia cu cele mai mici cheltuieli guvernamentale raportate la PIB. Atât în Europa, cât şi în Japonia sau SUA, comerţul exterior nu are nicio importanţă în calculul PIB, exporturile fiind sensibil egale cu importurile.

Citeşte în continuare