22 February 2020
Home / Articole (page 39)

Articole

Eurobondurile româneşti copiază succesul celor greceşti: investitorii internaţionali se năpustesc să ne crediteze

Emisiunea de obligaţiuni (1 miliard de euro) lansată recent de ministerul finanţelor pe piaţa internaţională a fost supra-subscrisă de 4 ori, la un randament de circa 5,2%. Este aparent paradoxal. De ce s-ar năpusti grupurile financiare să crediteze un stat cu deficit bugetar cronic, în criză economică şi în cvasi-imposibilitatea de a-şi achita obligaţiile financiare curente – rambursarea de TVA, plata salariilor? De ce ar fi cineva încântat să investească într-un stat unde, pentru prima oară în istorie, FMI a făcut rabat de la regula care îl împiedica să crediteze direct guvernul, asigurând bani pentru plata pensiilor? Cazul României chiar nu mai este atât de strident după ce piaţa financiară s-a repezit să cumpere obligaţiunile emise de Grecia (emisiunea a fost supra-subscrisă de 3 ori în câteva ore) – un stat aproape eşuat, a cărui solvabilitate atârnă în bună măsură de compromisul pe care este dispusă să îl îndure Germania …

Citeşte în continuare

Câti restanţieri vor mai avea instituţiile de credit?

Din ultimele date publicate de BNR reiese că procentul celor care nu îşi plătesc ratele la creditele contractate continuă să crească. Într-o singură lună restanţierii băncilor au crescut cu 2 puncte procentuale, de la 20% la sfărşitul lui 2009 la 22% la sfârşitul lunii ianuarie. Dar cel mai „bine” stau IFN-urile, ai căror clienţi sunt restanţieri în proporţie de 35%; din aceştia, 4% au ajuns restanţieri doar în luna ianuarie. Conform unei ştiri publicate astăzi, volumul creditelor neperformante ale IFN-urilor era de doar 7% la sfârşitul lui 2008, ajungând la 33% la sârşitul anului 2009. Fulminant.

Citeşte în continuare

Dormiţi liniştiţi. Guvernul proiectează un FNI

Se pare că guvernul va lansa ofensiva de primăvară împotriva crizei, trimiţând în prima linie o găselniţă de ultimă oră: Fondul Naţional de Investiţii. Acest fond va valorifica participaţiile minoritare ale statului în diverse companii folosind banii pentru a subvenţiona diferite proiecte de “investiţii”. Bună treabă. Se pare că guvernul păşeşte tot mai încrezător pe drumul scoaterii unor cheltuieli în afara bilanţului (bugetului); la prima încercare a scos subvenţiile din domeniul energiei, prin constituirea celor doi mamuţi energetici, Electra şi Energetica; la a doua încercare se pare că vrea să scoată cheltuielile pentru autostrăzi. Teoretic, bugetul de stat va fi mai curat şi mai uscat, numai bun pentru a îndeplini condiţionalităţile FMI. Dacă autorităţile vor găsi o metodă de a externaliza şi cheltuielile cu pensiile atunci va fi minunat, probabil că vom fi mai disciplinaţi bugetar decât Germania. Dincolo de ingineriile contabile mai mult sau mai puţin evidente realitatea rămâne …

Citeşte în continuare

Grecia ar putea adopta modelul islandez

Islandezii au votat în cadrul referendumului de duminică împotriva planului prin care guvernul le garantează creditorilor privaţi englezi şi olandezi recuperarea banilor pe care i-au depus la Caritasul băncilor islandeze – un fleac, 45% din PIB-ul de anul trecut. Sunt convins că grecii, deja supăraţi pe concetăţenii moguli care şi-au mutat banii în locuri mai sigure, ar ştampila şi ei aprobator dacă ar fi chemaţi să voteze suspendarea plăţilor aferente datoriei externe. Caz în care mai mulţi creditori francezi (73 de miliarde de euro), unii creditori elveţieni (59 de miliarde) şi câţiva creditori nemţi (39 de miliarde) nu ar fi prea încântaţi. Lobby-ul instituţiilor creditoare va fi probabil suficient de puternic pentru a determina salvarea Greciei. Pentru că altminteri Occidentul ar avea faliţii lui, care ar geme după bail-out. Deşi, în această situaţie, popoarele francez, elveţian şi german ar putea vota ca islandezii. Nu-i aşa că democraţia este sublimă? Pentru …

Citeşte în continuare

Cine conduce Chile şi cine conduce România: scurtă comparaţie

Vă interesează din cine este compus guvernul (de dreapta) din Chile? Cred că veţi avea parte de o mică surpriză. Cabinetul chilian cuprinde 6 economişti cu studii la universităţi de prim-rang din SUA. Majoritatea miniştrilor au fost colegi, studenţi sau profesori la Universidad Catolica. Pentru a vă înlătura temerea că este o simplă întâmplare, am decis să vă prezint şi cabinetul anterior celui condus în prezent de Sebastian Pinera, adică guvernul (de stânga) prezidat de Michelle Bachelet Jeria. Pentru o comparaţie facilă, am ales ca lângă fiecare ministru din cabinetul chilian să-l pun pe omologul său din România; cv-urile miniştrilor români sunt pe site-ul guvernului, pentru cine mai este curios. Comparaţia este pe alocuri foarte haioasă, dar vă las să descoperiţi singuri şi să comentaţi, dacă simţiţi nevoia. Era să uit! Chile ocupă locul 10 în clasamentul libertăţii economice în lume (România e de parte în urmă, pe locul 63), …

Citeşte în continuare

Cunoaşte Europa o recesiune în V sau W?

PIB a crescut în zona euro cu doar 0,1% în ultimul trimestru din 2009, în ciuda previziunilor optimiste care indicau o creştere de 0,3%. Întrebarea este în ce măsură Europa va ieşi din recesiune în anul 2010 dat fiind că multe guverne vor trebui să strângă cureaua, diminuând cheltuielile publice – un element cheie al compoziţiei PIB. Sau nu o vor face?

Citeşte în continuare

Ura! Un nou împrumut de la FMI, o nouă centură de siguranţă

După o lungă aşteptare, după suspansul în care ne-au ţinut oficalităţile care acum 2-3 luni anunţau că este posibil să nu mai avem nevoie de ultimele tranşe din împrumutul de 20 de miliarde de euro (Ha, ha, ha!), iată, s-a produs inevitabilul: preşedintele a anunţat astăzi că este posibil să mai contractăm un împrumut de la FMI. Cred că putem traduce liniştiţi exprimarea „este posibil” cu „este inevitabil”, mai ales dacă ne amintim că, înainte de contractarea actualului împrumut, s-a repetat insistent că nu avem nevoie de el. Până la urmă, am avut nevoie de ditamai centura de siguranţă de 20 de miliarde de euro (15% din PIB, practic jumătate din bugetul statului). Cum se va chema viitorul împrumut? Dependenţă preventivă de asistenţa externă? Din stat asistenţial România este pe punctul de a ajunge stat asistat. Încă un alt stat eşuat nu ar mira pe nimeni. Butonul de panică a …

Citeşte în continuare

Atenţie, se instalează creşterea economică!

Guvernatorul Băncii Naţionale a anunţat astăzi că efectele unor „abordări serioase, precum acordul cu FMI” s-au făcut simţite şi economia României revine pe creştere economică. Astfel, cursul de schimb s-a stabilizat iar dobânda s-a înjumătăţit. Bun. Las deoparte faptul că nu-mi amintesc să-l fi auzit vreodată pe guvernator avertizând că mergem într-o direcţie greşită – motiv suficient pentru a intra în gardă ori de câte ori spune că mergem într-o direcţie bună. Este adevărat că rata dobânzii a scăzut. Este adevărat că leul are o tendinţă de apreciere. Este adevărat că declinul economic s-a diminuat şi odată cu primăvara este posibil să vedem revenirea sezonului de creştere economică. So what? În absenţa unor reforme clare, nu facem decât să revenim la contextul economic din anii 2004-2007, când rata dobânzii scădea, cursul de schimb se aprecia şi PIB-ul urca. Nu despre asta este vorba, am uitat ceva? Ah, am uitat că …

Citeşte în continuare

Premieră mondială: cartelul taximetriei este acuzat că scade preţurile!

Principiul fundamental al economiei de piaţă este respectarea proprietăţii private, a libertăţii fiecăruia de a face orice doreşte în limitele proprietăţii pe care o deţine. Funcţionarea pieţei nu presupune agitarea bâtelor pentru descurajarea competiţiei, din contră. Din această perspectivă, cartelizarea nu reprezintă doar reprezintă un fenomen benign, ci este o expresie a libertăţii de asociere, ea însăşi reflectare a dreptului de proprietate privată. Adesea însă cartelizarea este promovată prin mijloace violente şi când se întâmplă acest lucru ea intră în flagrantă contradicţie cu regulile economiei de piaţă. Un exemplu l-a constituit cartelul taximetriştilor. Cartelizarea piaţei taximetriei din Bucureşti nu constituie o noutate. Acum câteva luni taximetriştii bucureşteni demonstrau împotriva concurenţei exercitate de taximetriştii din Ilfov, cerând prohibirea acestora. Această pretenţie este clar un abuz. La fel ca şi violenţele taximetriştilor din Braşov de acum cîţiva ani. Prin acţiunile lui, cartelul taximetriei a reuşit să devină impopular. Atât de impopular încât, …

Citeşte în continuare

O veste foarte proastă: echilibru bugetar în luna ianuarie

Ministerul de Finanţe a anunţat zilele trecute că bugetul a fost uşor excedentar în luna ianuarie, veniturile depăşind cheltuielile cu 15,3 mil. lei – un surplus de 0,03% din PIB. În opinia oficialităţilor, e o veste bună. De fapt, este o veste foarte proastă. Încasările bugetare urmează în mod tradiţional o evoluţie descendentă pe parcursul anului. Din acest punct de vedere România are o execuţie bugetară asimetrică faţă de media statelor europene, unde veniturile bugetare tind să crească pe parcursul anului. Ba mai mult, aşa cum arătam aici, discrepanţa dintre punctul de maxim şi cel de minim al încasărilor bugetare este considerabilă, atingând şi aproape 10% din PIB pe parcurusul unui an. România a avut deficit bugetar important şi atunci când în prima lună a anului înregistram un excedent de peste 2 miliarde de lei. Graficul de mai jos arată cum în ultimii ani deficitul bugetar ca pondere în PIB …

Citeşte în continuare

Ce a fost şi (mai ales) ce va fi euro?

Investitorul Dorin Ghidiu – un fel de Marc Faber sau Peter Schiff autohton, din câte am putut să-mi dau seama urmărindu-l 5 minute la Money Channel – susţine că euro va dispărea în 2015 şi se va reveni la monedele naţionale. O opinie similară şi argumentată aici. Opinii total opuse predicţiilor convenţionale, care vorbesc despre amânarea cu un an a extinderii zonei euro. Astfel, unii zic că România va adera la euro în 2015, exact când alţii spun că zona euro se va destrăma! Bun moment pentru a reflecta asupra acestei probleme. Am analizat unificarea monetară europeană aici. Astăzi vreau să vă îndrept atenţia asupra ultimului număr din Econ Journal Watch, o revistă ştiinţifică prestigioasă care publică de obicei dissenting views. Mai ales asupra articolului lui Roland Vaubel – uber-economist german, susţinător al producţiei concurenţiale de monedă şi încadrat, în general, în tabăra Public Choice School. Vaubel spune exact ce …

Citeşte în continuare

Piaţa imobiliară nu este aproape de echilibru

În acest articol am interpretat greşit opinia lui Cristian Orgonaş despre situaţia pieţei imobiliare. Îmi asum această eroare. Există două păreri. Prima (Cristian Orgonaş) spune că preţurile pieţei imobiliare au scăzut suficient pentru că, raportul preţ imobiliar/salariu mediu este aproape identic în România şi în Germania. A doua (Niels Schnecker) spune că piaţa imobiliară este blocată deoarece tergiversarea recunoaşterii erorilor speculative din trecut împiedică ajustarea preţurilor; preţurile sunt astfel susţinute artificial prin comportamentul băncilor, care ezită să înceapă procesul de lichidare a ipotecilor putrede; într-o situaţie normală, preţurile ar trebui să mai scadă cu 60%. În ceea ce mă priveşte susţin a doua opinie. Prima opinie are dezavantajul major că se bazează pe un principiu ce nu poate fi generalizat. Dacă nemţii cheltuiesc, de exemplu, 150 de salarii lunare pe o locuinţă nu înseamnă că este normal ca românii să facă la fel. Pentru că altminteri ar trebui să vedem …

Citeşte în continuare

Care sunt cele mai sărace şi cele mai bogate regiuni europene?

Conform datelor Eurostat, Bulgaria şi România au cele mai sărace regiuni din UE. Regiunea Nord-Est din România este a doua cea mai săracă regiune din Europa, cu un PIB/locuitor de 27% din media comunitară. În partea superioară a clasamentului se află regiuni din vestul Europei, în frunte cu Londra, unde PIB/locuitor este de 334% faţă de media europeană. De remarcat că Praga figurează printre cele mai bogate regiuni, cu un PIB/locuitor de 172% din medie, la mare distanţă de oraşe regiuni precum Koln (118%) sau Leipzig (88,6%). Bucureşti-Ilfov are un PIB de 92,2% din media europeană, adică aproape jumătate faţă de Praga. Dar, să ne consolăm cu faptul că după valoarea automobilelor care circulă pe străzile Bucureştiului capitala României pare mult mai bogată decât Praga! Graficul cuprinde cele mai sărace, respectiv cele mai bogate 20 de regiuni.

Citeşte în continuare

România – codaşa Europei la numărul de automobile înmatriculate în ianuarie

Datele publicate de European Automobile Manufacturer’s Association arată că în ultimele 12 luni înmatriculările de maşini au frânat puternic în România, în vreme ce în ansamblul Europei au crescut cu 13%. Acum, că vom plăti taxă de înmatriculare şi la automobilele cu o capacitate cilindrică de sub 1400 centimetri cubi, se anunţă perspective luminoase.

Citeşte în continuare