8 April 2020
Home / Articole (page 36)

Articole

Calcule rapide și o nelămurire

În caz că nu v-ați gândit la acest lucru, ar fi bine să mă ascultați: creșterea impozitelor și a inflației. Reducerea ajutorului de șomaj cu 15% este probabil gândită pentru a compensa creșterea asistenței sociale antrenată de concedierea a 250 000 de bugetari. Deci, net vorbind, nimic nu se schimbă aici. Prin concedierea acestor oameni se obține probabil și reducerea fondului de salarii cu 25%: există 1 milion de bugetari, deci dacă dai afară un sfert atunci reduci cu un sfert cheltuielile. Cum guvernul alocă aproape o treime din buget pentru plata salariilor, scapă de grija a 3% din PIB Prin reducerea pensiilor cu 15% guvernul “economisește” circa 1,8% din PIB, pentru că chetuielile cu pensiile reprezintă aproximativ o treime din buget, adică vreo 12% din PIB. Deci, aproape 5 procente. Dacă socotim că deficitul prognozat este 8% din PIB, măsurile luate ne vor lăsa tot cu deficit bugetar. Cu …

Citeşte în continuare

Când contabilii conduc economia

Preconizatele măsuri negociate cu FMI – TVA de 22%, creșterea impozitelor pe proprietăți, concedierea a 250 000 de bugetari plus concediu forțat timp de 20 de zile – sunt măsuri birocratice care nu au nicio legătură cu economia, ci cu contabilitatea bugetară. România se află în criză și are nevoie de un program de relansare economică, însă în locul lui ni se pregătește un program de redresare a bilanțului contabil al guvernului. Pe toate canalele mediatice ni se spune că avem de ales între creșterea birurilor și concedieri discreționare. Complet fals. Avem de ales între a continua actualul model de dezvoltare centrat pe stat și înlocuirea lui cu unul centrat pe proprietatea privată și libera inițiativă. Creșterea taxelor nu va face decât să cotinue actualul model de dezvoltare, cel care ne-a adus în marasmul actual; va lovi puternic în înclinația pentru economisire (de ce ar mai strânge cineva bani ca …

Citeşte în continuare

Uraa, am tintit corect deficitul bugetar! Dar solutia?

Comisia europeana prognozeaza un deficit bugetar de 8% in acest an, adica aproape identic cu cel de anul trecut. Si, colac peste pupaza, anticipeaza ca anul viitor, in 2011, vom fi tot pe acolo, adica vom avea un deficit de 7,4% din PIB. Aceasta prognoza ma bucura, pentru ca inseamna ca predictiile mele nu au fost pe aratura. Va amintesc, luna trecuta am spus ca trendul indica un deficit bugetar de 12%, iar dupa ce am vazut datele pe primul trimestru (in martie guvernul a facut un pic de economie, nesustenabila desigur) am spus 7,5%. Bineinteles, nu putem face extrapolari folosind drept reper experienta anului trecut. Adica nu este stiintific. Insa nu este nimic stiintific aici, indiferent cum am lua-o (misiunea stiintei economice nu este sa faca predictii cantitative). Cristian Orgonas a calculat ca prin cresterea vehiculata a TVA si a impozitului pe venit, s-ar obtine cresterea incasarilor bugetare cu …

Citeşte în continuare

BNR are restanţă la Macroeconomie

BNR a redus rata dobânzii la 6,25%, aşa cum toată lumea se aştepta. Să ne uităm în motivarea deciziei; care este principalul factor avut în vedere de autoritatea monetară? „Se constată persistenţa deficitului de cerere agregată.” Aha, despre asta e vorba. În acest caz oficialii BNR au o problemă. Dacă reuşesc să îmi explice cum poate avea o economie deficit de cerere agregată şi inflaţie în acelaşi timp, mă angajez să le trimit câte o ciocolată la fiecare. Pentru cei mai neştiutori dintre voi, conceptul de cerere agregată este legat de teoria keynesiană a crizei (pe care eu nu o creditez deloc, dar nu despre asta e vorba acum). După Keynes, criza se produce atunci când cererea agregată scade sub oferta agregată, antrenând – într-o lume marcată de rigiditatea preţurilor – scăderea vânzărilor companiilor şi creşterea şomajului. Ideea e simplă: dacă oamenii nu cumpără atunci firmele nu au cui să …

Citeşte în continuare

Secera şi ciocanul pe Acropole

De aici. Există ceva mai ridicol de atât? Socialismul nu poate salva Grecia de la faliment şi, as a matter of fact, socialismul este exersat as we speak. Mă gândesc că este greu să asociezi socializarea pierderilor cu principiile liberale ale economiei de piaţă. Pierderile sunt pierderi; dacă le suportă întreaga naţiune nu înseamnă că ele dispar, ci doar că… fiecare sărăceşte câte puţin. Principiul marxist “De la fiecare după puteri fiecăruia după nevoi” este aplicat de la începutul crizei încoace; adică de la populaţie pentru bancheri şi birocraţi… fără număr; prin impozite şi emisiune monetară fiecare este pus să plătească oalele sparte de un grup privilegiat.

Citeşte în continuare

Comisia europeană face miliţie cu agenţiile de rating

Comisia europeană a avertizat agenţiile de rating să aibă grijă ce calificative acordă statelor pentru că le va inspecta calculele. Michel Barnier, comisarul pe servicii financiare a afirmat: „trebuie să analizăm impactul rating-urilor asupra sistemului financiar şi economiei în ansamblu… Puterea acestor agenţii este considerabilă, nu doar în relaţie cu firmele dar chiar şi cu statele. De aceea le-am cerut să manifeste responsabilitate… Dacă ne uităm la Grecia, de exemplu, am fost surprins de deteriorarea rapidă a rating-ului.” Domnul Barnier este surprins pe banii contribuabililor. Dacă domnia sa speculează că agenţiile de rating au greşit şi că de fapt Grecia este Eldorado-ul Europei, atunci ar face bine să dea un semn pieţelor, investindu-şi jumătate din salariul anual pe bursa de la Atena. Sau cer prea mult de la un om pragmatic moral? P.S. Infectious Greed ne oferă evoluţia CDS-urilor înainte de bail-out-ul Greciei. Arată ca un stop cardiac. Ceea ce …

Citeşte în continuare

În SUA inegalitatea socială este la fel de mare ca în anii ’20

De la Jesse’s Café Américain. Autorul comentează: There is some good reason to think that government tax and fiscal policies, as well as the monopolistic makeup and subsidized growth of the Banking sector facilitates this wealth transfer and concentration, which has a highly negative impact on real economic growth. Un lucru este cert. După cinci decenii de creştere neîntreruptă a cheltuielilor publice, a educaţiei gratis şi a statului asistenţial, am ajuns „tot acolo”, matematic vorbind. Polarizarea socială este astăzi în SUA la fel de mare pe cât era înaintea Marii Depresiuni. Cu uriaşa diferenţă, calitativ vorbind, că baronii de azi nu sunt ca baronii de atunci. „Regele asfaltului” de astăzi are puţină legătură cu marii industriaşi de la începutul secolului. Îi desparte o epocă întreagă – la belle epoque a corupţiei şi rent-seeking-ului. În vreme ce la începutul secolului puteai urca în ierarhia socială prin talent antreprenorial, multă sârguinţă, disciplină …

Citeşte în continuare

Mizeria economismului

Este aproape o certitudine că FMI şi guvernul discută creşterea fiscalităţii. Unii ar vrea mai degrabă creşterea cotei unice la 20% şi a TVA la 25%, alţii ar vrea impozitarea progresivă cu 25% a veniturilor peste 4000 de lei ş.a.m.d. Magnitudinea ajustării fiscale – uriaşă, în opinia mea – arată elocvent cât de proastă este situaţia finanţelor publice: foarte, foarte proastă. Măsurile proiectate sunt anti-economice, în sensul că subminează prosperitatea românilor. Într-o lume normală, aceste măsuri ar fi măturate de opinia publică cât ai clipi din ochi. În secolul al XXI-lea însă, sănătatea statului este mai presus de prosperitatea naţiunii. Toate politicile sunt înfăptuite având în vedere creşterea puterii statului, a Leviathanului, de parcă din puterea statului ar decurge bunăstarea indivizilor, nu invers! Creşterea fiscalităţii poate duce la echilibrarea temporară a bugetului. Mai rău este că creşterea birurilor şi sărăcirea masivă a populaţiei este considerată soluţia pentru ieşirea din criză. …

Citeşte în continuare

FMI, ai probleme?

Discuţiile dintre delegaţia FMI şi guvernul român sunt un pic… înţepătoare. Dacă ministrul de finanţe Sebastian Vlădescu a ajuns să ne asigure că acordul cu FMI nu va eşua, atunci înseamnă că este într-adevar cazul să ne punem probleme. Bine, personal nu cred că acordul de împrumut este în pericol, însa este clar că această rundă de discuţii cu Fondul este poate cea mai dură din cele câte au fost de la semnarea acordului. Pe de o parte, FMI ţine cu dinţii de deficitul bugetar. Este o poziţie nesustenabilă. Fondul însuşi a revizuit în jos prognoza de creştere economică, de două ori. Acum vorbeşte de creştere zero, însă acesta este scenariul optimist! Urmarea firească ar fi creşterea ţintei de deficit bugetar. Pe de altă parte, guvernul se laudă că a îndeplinit pe primul trimestru ţinta convenită cu FMI. Este fals. Cash vorbind, diferenţa dintre veniturile şi cheltuielile bugetare este de …

Citeşte în continuare

Datoria publică din ţările dezvoltate în următoarele decenii

Stephen Cecchetti şi încă doi colegi de la Bank of International Settlements (deci nu e vorba de un grup privat) au produs un studiu foarte bun asupra dinamicii datoriei publice din ţările dezvoltate în următoarele 2-3 decenii, ca urmare a crizei actuale dar mai ales a nesustenabilităţii sistemelor publice de pensii. Să le dăm cuvântul (sublinierile îmi aparţin): According to the OECD, total industrialised country public sector debt is now expected to exceed 100% of GDP in 2011 – something that has never happened before in peacetime. Today, interest rates are exceptionally low and the growth outlook for advanced economies is modest at best. This leads us to conclude that the question is when markets will start putting pressure on governments, not if. Overall fiscal balances have been deteriorating sharply – by 20–30 percentage points of GDP in just three years. And, unless action is taken almost immediately, there is …

Citeşte în continuare

Deficit bugetar compromis?

După primul trimestru deficitul bugetar este de circa 8,2 miliarde lei, în vreme ce anul trecut se cifra la 7,9 miliarde lei. Deci anul acesta este mai mare cu 3,7%. Conform datelor provizorii, reprezintă 1,5% din PIB. Anul trecut deficitul realizat pe primul trimestru a reprezentat cam o cincime din deficitul total la sfârşitul anului. Nu ştiu în ce măsură este rezonabil să presupunem că la sfârşitul lui 2010 vom avea 1,5 x 5 = 7,5% din PIB deficit bugetar, dar în condiţiile în care FMI se gândeşte să modifice prognoza creşterii PIB la 0% (după ce au mai redus-o o dată de la 1,3 la 0,8), cifra pare verosimilă. În fond, în ciuda pretenţiilor că suntem cu deficitul conform planului, planul se schimbă pe lună ce trece, în rău, astfel încât este ridicol să aplaudăm cifrele anunţate de guvern. Nu mai pun la socoteală faptul că cifrele respectivă reflectă …

Citeşte în continuare

Dreptul de proprietate şi simţul estetic al legiuitorului

La ce este bună proprietatea privată? Pe scurt, să fie încălcată atunci când spun politicenii că merită. „La cererea industriei IT”, avem un proiect de lege adoptat de Senat care dă dreptul firmelor de comunicaţii să îşi mute cablurile de pe stâlpi sub pământ, intrând pe proprietatea privată. Un parlamentar „liberal” a motivat iniţiativa legislativă, afirmând în esenţă că firele întinse pe stâlpi… zgârie esteticul (vorba unui profesor hâtru din liceu). Şi cum cabliştii nu-şi pot muta echipamentele fără să intre pe pământul oamenilor, parlamentarul nostru a rezolvat problema. Nu, nu a decis că trebuie împuşcaţi proprietarii, ci doar că aceştia nu se pot opune băieţilor de la cablu. Nu ştiu dacă ar trebui să mă mire că esteticul a ajuns motiv de expropriere în interes public, în fond nimic nu limitează puterea discreţionară a birocraţiei politice de a face tot ce-i trece prin cap în numele interesului general. Dar …

Citeşte în continuare

Deflaţie monetară (update)

Mă credeţi sau nu, de la Revoluţie încoace producţia de bani a bătut record după record… până când a izbucnit criza în 2008. Luna martie a înregistrat o nouă scădere a M1, de 0,5%, aproape nesemnificativă, dar totuşi o scădere care face ca declinul total al ofertei de bani să fie de aproximativ 15 miliarde de lei, adică de circa 18%. Scăderea este datorată în întregime reducerii depozitelor overnight cu 25%.

Citeşte în continuare

Creditul guvernamental – martie 2010

Luna trecută soldul creditului guvernamental s-a oprit din creştere, să vedem pentru cât timp. Ieri guvernul s-a împrumutat cu aproape 1 miliard de lei la o rată a dobânzii de 5,74%. În condiţiile în care rata inflaţiei ţintită de BNR este de 4,5% (limita superioară, dar BNR nu s-a încadrat în marjă în ultimii ani) rezultă că povara reală a împrumutului este de doar 1%. Mă întreb însă cum este posibil acest lucru dacă costul asigurării creditului României pe plan internaţional (CDS), adică prima de risc (a doua componentă a ratei dobânzii, pe lângă premiul de inflaţie), se situează la 200 de puncte de bază. Eh, uite că se poate! Acum se vede ce distorsiuni produce politica expansionistă a BNR, în încercarea de a subvenţiona activitatea ineficientă a guvernului.

Citeşte în continuare

Soarta agriculturii în Prostoveneşti

La graniţa României ar trebui instalată o plăcuţă „Bine aţi venit în Prostoveneşti, ţara unde agricultura este încurajată prin impozite”. Bănuiesc că sunteţi la curent cu dezbaterea privind impunerea caselor de marcat la tarabele din piaţă. Nu îmi este clar dacă prin modificarea legislaţiei se realizează acest lucru sau nu (am văzut un reprezentant al guvernului negând că se va întâmpla aşa ceva), în schimb îmi este foarte clar că mulţi ar fi fericiţi să vadă negoţul cu ridichi şi pătrunjel fiscalizat. Totul se înscrie într-o filozofie mai generală, de impozitare a agriculturii (vă amintiţi sper, propunerea lui Sebastian Vlădescu de taxare a terenurilor-pârloagă). Am văzut cum cineva, probabil un reprezentant al grupurilor de interese din industria agro-alimentară, încerca din răsputeri să întoarcă pe dos raţionalitatea economică şi să convingă lumea că prin fiscalizarea comerţului din pieţe consumatorii vor avea de câştigat! Impozitul acţionează ca o barieră între producători şi …

Citeşte în continuare