17 February 2020
Home / Articole (page 32)

Articole

Din seria “ștampilă pe timbru”: cum îți ia statul despăgubire la amendă pentru ca paznicii drumurilor să te țină înzăpezit

Azi când am ajuns acasă am descoperit două scrisori care mă înștiințau că în luna iulie am fost surprins circulând fără rovinietă pe DN 1, drept pentru care am primit amendă contravențională cumulată de 250 de lei. Citind mai atent înștiințarea de plată aflu că mai trebuie să plătesc CNADNR și despăgubire (????), probabil pentru că le-am produs gropi pe șosele. Cu alte cuvinte, statul m-a decapitalizat cu circa 500 de lei, bani pe care trebuie să-i plătesc mâine, altfel pierderea ajunge la 800 de lei. Și cine-știe, între timp poate mai apare vreo despăgubire la despăgubire. Încercați să găsiți logica? Este una singură. Este în natura statului să confiște cât mai mult din avuția privată, pe motivul complet pueril că ne livrează “bunuri publice”. Normal, nu se face să ne ia banii pur și simplu; ne ia spunându-ne că ne dă ceva în schimb – șosele, să zicem. Ziceți …

Citeşte în continuare

Întreprinderea socialistă de jandarmi vs. huliganii

Și iată eficiența statului la nivelul maxim! O demonstrație a, să zicem, 2000 de persoane, este perturbată de, să zicem 100 de huligani. Abia rezistând, se înțelege, în fața noianului de jandarmi bine organizați și inteligent conduși, aceștia vandalizează un bulevard întreg și pun un foc de tabără pe șosea. După care, definitiv nimiciți de forțele de securitate, se dispersează în Centrul Istoric care devine pagubă colaterală. Stau și mă gândesc: cred că dacă însumăm paznicii magazinelor de pe lângă Cocor deschise în timpul zilei adunăm un număr mai mare decât huliganii care au demonstrat acum nu că “Buturuga mică răstoarnă carul mare”, ci că inițiativa privată a unei cete de anarhiști ridiculizează plutoanele de jandarmi special echipați și instruiți și plătiți de stat. Nimic nu s-a schimbat de-a lungul timpului. Ba nu, greșesc! Întreprinderea de poliție este acum dotată cu ultimele gadgeturi – văd că fiecare jandarm are aparat …

Citeşte în continuare

Anticipările raționale și inconsistența dinamică a protestului social actual

Pentru economiști ca noi! Autorul este Marian Rada, nu-l cunosc dar comentariul lui de pe Facebook mi se pare că surprinde motivul pentru care protestele sociale actuale sunt totuși limitate: Alta Revolutie? Alti revolutionari cu indemnizatii, terenuri, spatii comerciale, scutiri de taxe si plimbari gratuite cu CFR-ul? Nu, mersi, mi-ajung astia care sunt deja…

Citeşte în continuare

Cine îl votează pe Ron Paul

În New Hampshire, ca și în Iowa, Ron Paul a ieșit pe locul 2 în cursa pentru nominalizarea candidatului republican la Casa Alba. A strâns 26% față de favoritul electoratului, Mitt Romney, care a luat 36%. Interesant este acest sondaj realizat de Fox News printre votanți, care arată cine în votează pe Ron Paul. – Ron Paul conduce detașat în preferințele tinerilor (până în 29 de ani; și este la egalitate cu Romney în vederile electorilor până în 39 de ani). – e asemenea, este alesul preferat al celor cu venituri mici (sub 50000 dolari pe an). – este favoritul celor cu vederi de stânga(!!!) și al celor care nu împărtășesc o religie – este preferat în principal pentru poziția sa doctrinară și trăsăturile morale

Citeşte în continuare

Înțeleg sensul cartelului, dar nu și al politicii anti-cartel

Spune președintele Consiliului Concurenței, referindu-se la amenda aplicată companiilor petroliere pentru faptul că sa-u înțeles să retragă simultan de pe piață benzina EcoPremium: Noi nu impunem companiilor un anumit comportament in acest caz. Nu negam dreptul fiecarei companii in parte de a decide sa vanda sau nu un produs. Nu eliminarea in sine este problemea, incalcarea este faptul ca au facut o intelegere pentru retragerea produsului, ca au actionat concertat. Pentru o ședință socratică, recomand următoarea temă de discuție: ce se întâmplă dacă un număr de companii dintr-o industrie/economie decid coordonat să-și închidă afacerile și să se retragă de pe piață – adică să-și retragă de la vânzare toate produsele? Vor fi penalizate pentru practici anticoncurențiale?! Se va aplica amenda maximă, dat fiind că fapta e mai gravă decat dacă decid retragerea unui singur produs?! În rest, nu văd noima multor argumente pro și contra deciziei de azi. De pildă, …

Citeşte în continuare

Ministerul Dezvoltării, Poiana Brașov și bunurile complementare

Strategii de la Ministerul Dezvoltării mai au de studiat. Mai precis, măcar un singur concept: bunuri complementare. Și ca să nu las ministeriabilii în ceață, definiția este cu lux de detalii pe wikipedia; studenții o învață în anul I. Pe scurt, bunurile complementare se utilizează împreună, în producție sau în consum. Conceptul are o lungă istorie, legată mai ales de economia dezvoltării. Ce vreau să zic este că, dintre toți ministeriabii, poate cei de la Dezvoltare ar trebui să învețe primii cum e cu bunurile complementare. Dar aici nu le mai dau ponturi, să citească singuri. Altminteri risipesc banii națiunii pe proiecte de desene animate. Cel mai recent exemplu este investiția făcută în extinderea domeniului schiabil din Poiana Brașov. Ce spunea ministrul în decembrie la inaugurare: În acest moment Poiana Braşov poate concura cu orice staţiune europeană şi sunt convinsă că turiştii vor prefera să economisească preţul unui bilet de …

Citeşte în continuare

Consumerismul nu merge acolo unde este o tradiție: studiu de caz – McDonald’s

Pont lewrockwell.com. McDonald’s și-a închis toate restaurantele din Bolivia, din lipsă de clienți. Încă de acum un deceniu, se pare. The documentary includes interviews with cooks, sociologists, nutritionists and educators who all seem to agree, Bolivians are not against hamburgers per sé, just against ‘fast food,’ a concept widely unaccepted in the Bolivian community. Fast-food represents the complete opposite of what Bolivians consider a meal should be. To be a good meal, food has to have be prepared with love, dedication, certain hygiene standards and proper cook time. de aici Recunosc, din când în când mi se face poftă de Big Mac. Dar e clar că doar cei care nu sunt integrați (la modul real) într-o tradiție și cultură culinară – și deci nu sunt preocupați de un răspuns la întrebarea “Ce este mâncarea bună?” – pot să frecventeze fast-food-urile. Ați înțeles unde bat. Ruperea de tradiție echivalează cu pierderea …

Citeşte în continuare

Vânzările de apartamente și dobânzile

Din știrile dimineții, aflăm că au început să-și găsească clienți apartamentele din complexul Asmita Gardens. Administratorul (judiciar, că constructorul a dat faliment) ne spune care este rețeta succesului, în opinia lui: O companie românească va cumpăra trei locuinţe, iar cealalta va fi achiziţionată de o persoană care nu este figură publică la valoarea de 1.200 de euro/mp plus TVA. Nu ştiu ce doreşte compania să facă cu cele trei apartamente, dar cred că a considerat că este o investiţie mai bună dacă închiriază locuinţele decât randamentele la un depozit bancar. Nu știu cât ar putea fi chiria. Dar dacă rentează în continuare să iei bani de bancă cu împrumut ca să cumperi o locuință pe care să o închiriezi mai apoi, adică dacă este subvenționată în continuare (monetar) construcția de locuințe, e un semn rău.

Citeşte în continuare

Ar trebui să se împrumute statul direct de la cetățeni?

Presa a discutat recent posibilitatea ca ministerul finanțelor să emită obligațiuni către persoanele fizice. De ce? Este criză, băncile și investitorii străini au acumulat destule titluri de trezorerie până acum și cer randamente mari. Pe lângă unii economiști citați în articolul către care am trimis link, Ionuț Dumitru spune și el că este o idee bună. Hai să vedem. Personal, această “democratizare” a îndatorării statului îmi sună prost – și nu doar din cauză că “democratizarea” îmi sună în general prost de la o vreme. Îmi este clar că, după cum este pusă problema, statul caută creditori săraci cu duhul. Căci băncile și marii investitori (străini) sunt cumpărători “sofisticați”, care înțeleg riscul afacerii și, în consecință, tocmai de aceea cer randamente mari; pe când populația s-ar putea repezi să cumpere, fără să se gândească mai atent, dat fiind că randamentul plasamentelor alternative (depozitele bancare) este mai redus. Măsura mi se …

Citeşte în continuare

De câte poduri e nevoie pentru a construi o autostradă?

Cum vă ziceam, m-am întors recent din Cehia. Autostrada Bratislava-Praga străbate o porțiune de podiș, presărată cu dealuri. Relieful îmi pare oarecum similar cu cel din Transilvania. Nu-mi aduc însă aminte ca în Cehia să fie trecut cu mașina pe poduri precum cele desenate de proiectanții autostrăzii Transilvania: Între timp descopăr că problema podurilor create din pix a fost deja reclamată: Potrivit unui mail anonim, semnat de “biroul neoficial de presa al CNADNR”, constructia viaductul de la Suplacu de Barcau va “pagubi” bugetul statului cu 100 de milioane de euro in plus fata de costurile estimate in proiectul initial. Viaductul traverseaza zona vestica a cimpului petrolier de la Suplacu de Barcau, care este unul din zacamintele importante pentru compania care il detine, OMV Petrom, avind o productie de petrol de aproximativ 1.000 de tone/zi, potrivit unor surse. Initial, traseul autostrazii ocolea zona cu probleme, insa ulterior statul, respectiv Compania Nationala …

Citeşte în continuare

Jurnal de criză: ce guvern va face primul cea mai mare inflație?

“Încă o victorie ca asta și suntem pierduți”… caracterizează perfect “succesurile” politice euroatlantice în combaterea crizei (acordul istoric de a salva PIIGS și creșterea datoriei SUA). Căderile bursiere și creșterea premiului de risc al marilor datornici ai Europei au devenit fapte banale. Geniile politice din UE nici măcar nu au reușit să potolească panica, din contră, prin promisiunea de a gira datorii nesustenabile au indus mai multă incertitudine pe piețe. Cum era de așteptat, nici înțelegerea Obama – Congres privind creșterea plafonului datoriei nu a fost percepută favorabil. Contrar interpretării unor analiști, înțelegerea nu prevede nimic în schimbul creșterii îndatorării. Promisiunile privind austeritatea bugetară viitoare nu mai păcălesc pe nimeni, nu înseamnă absolut nimic. Deci Obama a obținut ce a vrut – ceea ce este exact invers față de ce sperau oamenii raționali să se întâmple. (Majoritatea republicanilor au marșat la intenția lui Obama, deoarece sunt prea strâns dependenți de …

Citeşte în continuare

Deficitul bugetar: mai 2011

După impozitul pe venit colectat, mai mic cu 1,2% față de perioada 1 ianuarie-31 mai 2010, se poate spune că suntem încă în recesiune. Bugetul se echilibrează prin creșterea sumelor stoarse indirect de la contribuabili (TVA). În bună măsură, nu este adevărat că am dus o politică de austeritate bugetară, deoarece dinamica reducerii cheltuielilor este mult inferioară dinamicii creșterii veniturilor (-3,4% față de +10,1%). În loc ca “omul gras (statul) din spatele omului slab (mediul privat)” să țină dietă, el a impus încă o tură de austeritate pentru toți românii – fie ei net contribuabili sau net asistați. Sunt curios cum o să arate graficul prin toamnă, când va avea ceva mai mult sens să raportăm dinamica bugetară la perioada anterioară. Până atunci încă comparăm mere cu pere: nu uitați, reducerea salariilor bugetarilor a survenit abia vara trecută.

Citeşte în continuare