17 February 2020
Home / Articole (page 21)

Articole

Frăția BNR – ANAF, cash-ul din economie și penalizarea economisirii

Masa monetara si dobanda

Numerarul în circulație a ajuns la un nivel istoric. Românii și agenții economici păstrează în buzunare, respectiv în casierii, circa 41,3 mld. lei, adică peste 9 mld. euro. Ascensiunea cash-ului a fost pusă în directă legătură cu dezvoltarea economiei subterane – cel care a scris mult pe această temă fiind Ionuț Bălan, iar astăzi ZF are azi un articol care reflectă aceeași perspectivă. Pe acest blog am arătat de ce teoria fiscală a creșterii volumului de bani gheață (“lumea plătește cash pentru a evita plata taxelor”) este insuficientă pentru a explica dinamica numerarului de la începutul crizei până în prezent. Și, cu cât trece timpul, cu atât vedem că explicația cea mai plauzibilă trebuie căutată în altă parte. Fie și pentru faptul că economia subterană s-a stabilizat, după expansiunea pe care a cunoscut-o în timpul crizei, o dată cu creșterea fiscalității. Explicația complementară pe care am propus-o ține de teoria …

Citeşte în continuare

Ne duce deflația la pierzanie?

„Asocierea aproape reflexă între deflație și scăderea economică este ușor explicabilă. Ea este înrădăcinată în ideea că deflația semnalează un deficit de cerere agregată, care provoacă scăderea prețurilor, a veniturilor și a producției. Dar deflația poate, de asemenea, să fie rezultatul unei creșteri a ofertei. Exemplele includ îmbunătățirea productivității, intensificarea competiției pe piață sau ieftinirea și creșterea abundenței resurselor, precum forță de muncă sau petrol. Deflația determinată de ofertă înseamnă scăderea prețurilor dar creșterea veniturilor și a producției.” (sursa) Să adăugăm, conform Școlii Austriece: deflația ar mai putea rezulta din corectarea bulelor speculative sistemice și a clusterelor de erori la nivel societal, ceea ce iarăși este un lucru bun, fiindcă doar nu o să continuăm la infinit să risipim resurse în proiecte de investiții lipsite de fezabilitate, așa cum s-a întâmplat pe timpul lui Ceaușescu sau recent, în anii euforici 2004-2008. Dar, în fine, poate că temerea indusă de analiștii …

Citeşte în continuare

De ce nu mai avem parte de creșterea economică de odinioară ?

Datoria tarilor lumii

Poate această poză să ofere o explicație… “Nu doar că datoria guvernelor se situează la un nivel fără precedent pe timp de pace, dar datoria guvernelor ne oferă doar o imagine parțială a stării finanțelor publice. Privită în izolare, ea poate să ne inducă în eroare. Astăzi, riscurile la adresa finanțelor publice sunt semnificative… ele sunt cauzate de creșterea economică lentă și rata scăzută a inflației în zona euro și în Japonia.” Well, poate că creșterea economică lentă este de fapt ea însăși cauzată de noianul datoriilor, acumulate atât de sectorul public cât și de cel privat, datorii care retează motivația oamenilor de a-și asuma noi investiții. În ultimele decenii omenirea nu s-a aflat într-un al treilea război mondial, dar practic s-a dus un război global împotriva capitalismului, a liberei inițiative și a responsabilității individuale. În acest război s-au promovat: eutanasia rentierului (prin dobânzile artificial de mici datorită politicii monetare expansioniste); …

Citeşte în continuare

De ce producția de bani înrăutățește inegalitatea veniturilor

Productia de bani si inegalitatea

Punctul de la care trebuie să pornim o analiză serioasă asupra acestui subiect este faptul că tipărirea banilor nu aduce schimbări uniforme și simultane. Orice creștere a ofertei de monedă tinde să atragă după sine un nivel mai ridicat al prețurilor, dar prețul fiecărui bun în parte se schimbă într-un moment diferit și într-o măsură diferită (efectul Cantillon). În consecință, tipărirea de monedă crează câștigători și pierzători. Câștigătorii sunt cei care folosesc primii noii bani, deoarece la acest moment prețurile altor bunuri sunt încă relativ scăzute. Datorită acestor cheltuieli, prețurile și veniturile cresc treptat și astfel noii bani se răspândesc în economie. Pierzătorii acestui proces sunt cei care se bucură ultimii de creșterea venitului. Aceasta deoarece ei oricum trebuie să plătească prețurile mai mari create de cheltuielile crescute ale celor ce au folosit mai devreme noua cantitate de monedă. Efectul distributiv este independent de răspunsul la întrebarile ”chiar se cheltuiesc …

Citeşte în continuare

Complotul din spatele salariului minim. Chiar a existat un plan al albilor de a-i extermina pe afro-americani

Salariul minim-inginerie sociala

În ”Scrisoare din închisoarea Birmingham”, Martin Luther King Jr. identifică guvernul ca fiind principalul inamic al drepturilor și demnității negrilor. El fusese încarcerat pentru că a participat la o manifestație de protest care nu a primit aprobarea autorităților. King se referă, în special, la nedreptățile comise de poliție și judecători. Și a inspirat o mișcare care a adus în atenția publicului brutalitatea statului, a bătăilor cu furtunuri de pompieri sau bâte și a închisorilor. Mai puțin evident a fost însă rolul unor măsuri – forme ale coerciției adânc înrădăcinate în legea și istoria Statelor Unite – care aveau ca scop tot subjugarea oamenilor și care erau servite publicului pe post de politici fundamentate științific. Gândiți-vă la salariul minim. Cât de mare este legătură dintre acesta și rasism? Mult mai mare decât ar crede majoritatea oamenilor. Dacă analizăm cu atenție originile sale, vedem că salariul minim a fost creat inițial ca …

Citeşte în continuare

Este la ofertă: 10 ani fără taxe!

Capitalismul e superb. În capitalism fiecare dintre noi este ținut să respecte nevoile și dorințele celorlalți, ba chiar să vină în întâmpinarea lor dacă vrea să facă un ban. Și pentru că antreprenorii sunt conectați la preferințele cumpărătorilor, piața îți livrează exact ce vrei: vrei pantofi? – îți dă pantofi; vrei mașini? – îți dă mașini. Ei bine, de ceva timp încoace comercianții s-au prins care este cea mai mare dorință a românilor. Una care chiar animă pe toată lumea, indiferent de statutul sau apartenența la un grup social. De la studenți până la pensionari, de instalatori până la contabili, toată lumea își dorește cu ardoare să scape de taxe. Sau să scadă taxele. Birurile sunt atât de mari în România încât această atitudine nici nu este de mirare. Iar dintre toate birurile impuse de baronii guvernamentali, cel mai urât – impozitul de care toată lumea s-a săturat până în …

Citeşte în continuare

Epurarea capitalismului românesc – un lucru prost ??

Epurarea mediului de afaceri

Mircea Coșea declară iar ZF titrează: “Pe de-o parte, este bine că s-au identificat problemele şi că au fost pedepsiţi cei care au încălcat legea, însă pe de altă parte există şi un aspect negativ: deciziile justiţiei au atacat businessul antreprenorial românesc. Pentru mine, businessul are rolul de a crea locuri de muncă şi reprezintă o firavă dezvoltare a capitalismului românesc. Fără a-i apăra în vreun fel pe cei care au greşit, cred că trebuie să existe un program pentru salvarea mediului economic antreprenorial românesc. Arestările din ultima perioada au făcut să dispară de tot capitalismul românesc din anumite sectoare economice, cum este domeniul lucrărilor de construcţii de autostrăzi. Justiţia a avut intenţii bune, dar nu repară ce a greşit Nelu Iordache, de exemplu, în aşa fel încât businessul acestuia să funcţioneze în folosul ţării. Ce se întâmplă cu perspectiva locului de muncă pentru miile de angajaţi din aceste companii, …

Citeşte în continuare

Programul Primul job – o frecție socialistă la problema angajării tinerilor

Statul va lansa programul “Primul loc de muncă”, prin care va crea în birocrația guvernamentală posturi speciale pentru tineri și, se speră, ulterior va subvenționa salariile celor care își iau prima slujbă în sectorul privat. Celor care cred că programul va avea efecte benefice în economie, să le amintim următoarele: Statul are trei metode prin care poate plăti salarii: Confiscând direct resursele cetățenilor prin impozite; Confiscând indirect resursele cetățenilor prin inflație (tipărind bani); Împrumutându-se, convingând creditorii că în viitor va fi în stare să ramburseze suma primită prin una din cele două metode de mai sus. Acum, guvernul face mare caz de faptul că primește finanțare nerambursabilă de la UE pentru acest program și că astfel, vezi Doamne, programul nu ne costă nimic! Ideea este o păcăleală tipic de alba-neagra: în vreme ce te ține cu ochii în stânga, guvernul te decapitalizează prin dreapta. Concret, politicienii vor ca tu, cititorule, …

Citeşte în continuare

7 motive pentru un impozit pe profit zero

Bugetul ar colecta mai puțin cu 12 miliarde de lei, dar o  parte din această sumă e compensată de impozitul pe dividende suplimentar încasat, de creșterea activității economice și de creșterea numărului de locuri de muncă. Mai mult, se poate elimina subvenționarea CAS-urilor pentru crearea de locuri de muncă, scutirea impozitului pe profit fiind mai eficientă. De asemenea, din combaterea evaziunii pe TVA se poate compensa substanțial din impozitul pe profit neîncasat. Iată șapte motive care justifică pe deplin neimpozitarea profitului: 1. De natură etică – dacă un întreprinzător pierde bani, statul îi dă 16% din pierdere? Nu, îi dă doar posibilitatea să-ți deducă pierderea din eventualele câștiguri viitoare. Dacă nu câștigă, marchează pierderea. 2. Eficiența utilizării banilor – un întreprinzător va investi mai bine banii săi decât statul. 3. Atragerea de investiții – e limpede că neimpozitarea profitului ar fi un bun motiv ca unii investitori să vină în …

Citeşte în continuare

Impozitarea: vă rugăm să ne-o tăiați / producem mai mult decât furați!

Campania anticorupție a DNA, un fel de lovitură Pinochet de catifea (fiindcă bandiții nu sunt trași în țeapă în Piața Victoriei, ci trimiși câțiva ani la închisoare, să se răcorească) are reverberații interesante în economie. Una din consecințele sale este că funcționarii publici au adoptat modelul generalului Stănculescu din timpul Revoluției și își cam pun mâna în ghips atunci când vine vorba să semneze cheltuieli, achiziții, investiții. Dat fiind că Securitatea urmărește pe toată lumea, iar Securitatea lucrează de vreun an împotriva corupției, nimeni nu mai dă în brânci să cheltuiască banul public. Și uite așa, din cauza durerii provocate de DNA + datorită binecunoscutelor decizii politice, deficitul bugetar a scăzut abrupt. Anul trecut, după primele 11 luni bugetul era echilibrat și ar fi rămas așa dacă, pe ultima sută de metri guvernul nu ar fi luat măsuri controversate de sporire a cheltuielilor, translatând niște obligații de plată din viitor …

Citeşte în continuare

Către o autentică politică liberală

Ce este o politică liberală? Toată lumea umblă cu liberalismul în gură. Și e firesc, fiindcă liberal sună bine. Chiar și socialiștii, de decenii, într-o anumită parte a lumii, se numesc tot liberali. Noul ministru de finanțe al Greciei este considerat marxist-libertarian – probabil cel mai nou brand liberal care există! Totuși, cu cât eticheta de liberal s-a răspândit mai mult, cu cât a crescut numărul partidelor care și-au agățat în denumire termenul liberal, cu atât politicile liberale s-au dărăpănat, cu atât am avut parte de mai puțin liberalism. În legătură cu acest lucru, îmi amintesc un episod petrecut în timpul facultății, când la o sesiune de comunicări științifice, intrând în dialog cu un ministru al reformei sau al privatizării (care, recent, m-a catalogat drept “trădător de neam și țară”), i-am spus: „Domnule ministru, eu am o optică mai liberală.” La care el a replicat: „Dar și eu sunt liberal!” …

Citeşte în continuare

Cum calculează statul randamentul autostrăzilor

Nu e banc. Statul o face cu modele. Cel mai mare este Modelul Național, care estimează numărul de călători sau de tone marfă transportate, distribuția pasagerilor între zone, rutele alese ș.a., în fine, o chestie atât de rafinată și precisă încât, suntem asigurați, “Modelul este foarte complex – rulările complete pentru cei trei ani de prognoză (2020, 2030 și 2040) durează aproximativ 30 de ore” Uau! Asta marketing frate! Mai bine vindeau modelul… să facă și indienii sau ugandezii autostrăzi deștepte, eficiente și prietenoase cu mediul ca ale noastre! Dar vedeți bine că scopul lor este să vândă de fapt autostrăzile… publicului gură-cască. Și stați așa, că explicațiile continuă să curgă… ia priviți aici ce deștept e modelul, cum vede el lucrurile în ansamblu și în profunzime și nu-i scapă absolut nimic: “O îmbunătățire adusă infrastructurii rutiere sau timpului de parcurs și frecvenței trenurilor din sistemul feroviar va produce o …

Citeşte în continuare

“Salvarea” Ucrainei – încă un faliment suveran plănuit cu grijă

Ucraina urmează să fie îndatorată, pardon, salvată cu 40 mld. dolari. Ca să își “stabilizeze” economia, cum zic tehnocrații – știți, economia aceea făcută țăndări de corupție și de război. Cum zice doamna Lagarde nu le zice nimeni, deci să o cităm: “Este un program ambițios; este un program dur; și nu e lipsit de riscuri. Dar este totuși un program realist a cărui implementare poate reprezenta un punct de cotitură pentru Ucraina.” Și ca să vedeți cât de “realist” este, priviți graficele de mai jos. Primul arată evoluția datoriei Ucrainei raportată la PIB, așa cum o vede FMI. Al doilea ține cont de faptul că moneda națională a Ucrainei, hrivna, s-a dus considerabil pe tobogan de când “specialiștii” FMI au analizat situația: dacă prognoza Fondului pe 2015 se bazează pe un curs de schimb de 13 hrivne pentru 1 dolar, cursul de schimb actual este de 28 hrivne/1 dolar; …

Citeşte în continuare

Pacea s-a semnat. Cind urmeaza razboiul?

“Democratia inseamna doi lupi si o oaie votind ce sa manince la prinz. Libertatea este o oaie bine inarmata contestind votul” (Benjamin Franklin) Dupa citatul de mai sus, Romania se incadreaza foarte bine la categoria “banana country”, dar nu despre asta vreau sa scriu azi, ci mai degraba despre cum am ajuns aici. Pe 11 februarie s-a “semnat” la Minsk un (nou) acord de pace intre fortele guvernamentale ucrainene si rebelii prorusi, tratat nasit de Germania si Franta. Am pus ghilimele pentru ca acordul respectiv nu este semnat nici macar de nume din esalonul doi din tarile respective, atit de serios a fost luat in considerare. Si asa cum stim cu totii, acordul a fost incalcat imediat, fiecare parte acuzind-o pe cealalta. Ce se intimpla acum in Ucraina, e o consecinta directa a faptelor lor, mai exact ale liderilor ucraineni. In 1991, odata cu prabusirea fostei URSS, Ucraina s-a trezit …

Citeşte în continuare

Sectorul privat a fost muls și în 2014: cu 1,4% din PIB

Ionuț Bălan ne reamintește un lucru pe care apologeții guvernării Ponta îl trec cu vederea: sectorul privat a strâns cureaua și în 2014. Este simplu, am spus de nenumărate ori: dacă statul are deficit, atunci el trebuie să și-l acopere fie prin stoarcerea de resurse a sectorului privat fie prin atragerea de resurse din străinătate. Poanta este că din străinătate nu am prea atras bani, în ciuda bla-bla-ului oficial cu îmbunătățirea credibilității României etc. etc. Astfel că populația și firmele au suportat deficitul bugetar, fiind nevoite să-și restrângă cheltuielile. În consecință, dacă vrem să punem o etichetă situației de anul trecut, atunci aceasta ar trebui să fie “austeritate”. Simplu. Iar dacă nu mă credeți, atunci să ne reamintim ce zicea fostul ministru al bugetului Liviu Voinea (în februarie anul trecut) referitor la 2013: “După cum se vede, anul trecut am încheiat cu un deficit de cont curent de 1% din PIB …

Citeşte în continuare