22 September 2020
Home / Articole (page 19)

Articole

BNR nu lasă leul liber să se aprecieze. Accelerează boom-ul?

Este cât se poate de clar și de oficial: BNR nu dorește aprecierea leului. Cu alte cuvinte, ca să o spunem răspicat și pentru cei mai surzi dintre analiști, BNR nu lasă piața valutară liberă să funcționeze. Exact așa a procedat și în anii de boom economic. E bine să insistăm pe acest subiect pentru a nu auzi mai târziu remarci de genul “Dar noi nu am făcut nimic, cursul leului este liber” etc. etc. De ce există tendința de apreciere a leului? Deoarece restul lumii, în special Europa, tipărește bani într-o veselie, iar dobânzile au devenit ridicol de mici la toate principalele monede internaționale. Efectul? Un tsunami de lichidități care pleacă de la principalele bănci centrale ale lumii, afectează economiile acestora și se revarsă și asupra piețelor emergente. Fenomenul ne afectează cu o oarecare întârziere, nu uitați că, ultima dată, pe noi ne-aprins febra boom-ului speculativ taman când Fed …

Citeşte în continuare

Cum s-a reflectat în prețuri reducerea TVA din 2006 în Ungaria?

“De la 1 ianuarie 2006 TVA s-a redus de la 25% la 20%. Printre produsele afectate, cele alimentare și energia nereglementată au avut cea mai mare pondere, dar scăderea a afectat de asemenea numeroase servicii și produse din alte categorii… Este ușor să calculăm că un transfer imediat și complet al reducerii TVA în prețuri ar fi însemnat ieftinirea produselor cu 4% (120/125-1). Magazinele au redus prețurile bunurilor în cauză doar cu o pătrime din dimensiunea scăderii TVA… Prețul serviciilor, de exemplu, nu a scăzut deloc. Cea mai mare scădere s-a observat în ceea ce privește bunurile durabile, chiar dacă și în acest caz reducerea de preț a fost mai mică de 2%. Dintr-o perspectivă de marketing, dacă magazinele doresc să-și sporească cota de piață, atunci poate fi rentabil pentru ele să scadă prețurile înainte de reducerea TVA. De fapt, unele lanțuri de magazine, în special cele care vând electronice, …

Citeşte în continuare

Abolirea familiei ar duce la diminuarea inegalității sociale?!

De ce este așa de importantă familia? Deoarece contează cei 7 ani de acasă. Contează cum ești crescut și educat. Contează dacă ai parte de iubire în primii ani de viață, contează modelele de adulți din jurul tău. Caracterul se formează la o vârstă fragedă și exact atunci contează cum ești tratat. Spune un filosof: Am studiat mult problema mobilității sociale iar dovezile sunt copleșitoare: motivul pentru care copiii urmează trasee diferite în viață ține de ce ce întâmplă în cadrul familiei… Dovezile arată că diferența dintre copiii cărora li se citesc povești la culcare și cei care nu au parte de așa ceva – diferența în șansele cu care pleacă la drum în viață – este mai mare decât diferența dintre copiii care merg la școli de elită și restul.” Vedeți, deci, cât de importantă este familia? Mai importantă decât educația gratis, decât toate subvențiile date de stat, decât …

Citeşte în continuare

Mirel Palada contra Bogdan Glăvan contra lui însuși pe problema TVA

Mirel Palada a compus un foarte ofensiv articol la adresa câtorva critici ai guvernului Ponta în chestiunea reducerii TVA, menționându-mă printre ei. Din păcate, cel puțin în ceea ce mă privește, greșește radical. Mi se pare extrem de surprinzător să văd cum poziția mea referitoare la TVA este complet răstălmăcită sau falsificată și sunt acuzat de manipularea opiniei publice prin ascunderea adevărului despre efectele economice ale iminentei relaxări fiscale. Pe scurt, Mirel Palada afirmă despre mine că: sunt împotriva scăderii TVA și consider că guvernul comite astfel o eroare; încerc să conving lumea că prețurile alimentelor nu vor scădea și doar marii comercianți vor avea de câștigat; am această atitudine din oportunism politic. În cele ce urmează voi prezenta cititorilor poziția mea, așa cum am susținut-o constant în ultimele săptămâni, urmând ca aceștia să decidă care dintre noi – eu sau contraopinentul meu – se află în eroare. Voi recurge …

Citeşte în continuare

Cum a distrus ajutorul extern Nepalul, înaintea cutremurului

Privim cu toții la tragedia din Nepal. Dar dincolo de experiența fizică și psihică traumatizantă provocată de cutremurul uriaș, Nepalul suferă de o problemă de o problemă încă și mai gravă, care persistă de decenii și care îl ține în starea de subdezvoltare. Despre această problemă nimeni nu scoate un cuvânt. Să fie ea oare atât de greu de detectat sau suntem noi atât de orbiți ideologic încât nu o vedem? Problema se cheamă absența libertății economice și asistența externă masivă. Aveți cumva impresia că Nepalul este o economie firească, de piață? Nici vorbă. De decenii economia se situează la granița dintre “reprimată” și “în general lipsită de libertate”, iar distanța față de media globală a crescut în ultimii ani. Poate asta explică lipsa investitorilor străini, nu-i așa? Investițiile străine reprezintă 0,1% din PIB – da, am scris corect. Mă gândesc că ceea ce-i reține pe investitori să vină în …

Citeşte în continuare

Ultima veste de pe frontul anti-euro: “e greu să stabilim cursul”

Pentru voi aceia care credeați că, în general, România este o economie de piață și, în particular, valoarea leului este stabilită pe piață, în funcție de cerere și de ofertă, următoarea afirmație rostită ieri de guvernatorul BNR ar putea să vă dezamăgească: “Reaşezarea raporturilor dintre principalele valute ale lumii, care are loc inclusiv pe fondul recentei relaxări cantitative recent adoptate de BCE, complică indentificarea cursului de echilibru al leului la care ar trebui să se realizeze intrarea în ERM II şi ulterior adoptarea euro.” Acum, noi știm că euro este o instituție politică, născută din nevoia de centralizare economică și monetară pe continent. Și nu am avut nici o îndoială că piața valutară din România este atent regizată de banca centrală, prin politica monetară. Dar cum să spui că aderarea la zona euro nu este o idee bună în prezent fiindcă comitetul central al planificării monetare are dificultăți în a …

Citeşte în continuare

Educația – un motiv ridicol pentru amânarea adoptării euro

De câte facultăți ai nevoie ca să intri în zona euro? Cât de educați trebuie să fim, vreau să întreb? Pentru că se pare că trebuie să fim foarte educați, altminteri, așa needucați cum suntem ni se potrivește la perfecție moneda noastră națională, leul. Cine zice asta? Domnul Valentin Lazea de la BNR: „Educația ar trebui să reprezinte piatra de temelie pentru dezvoltarea României, în perspectiva aderării la zona euro, pentru că nu poți adera la euro cu oameni care nu înțeleg ce citesc.” Mărturisesc că nu îmi este clar de ce este nevoie ca oamenii să știe să citească pentru a putea folosi o monedă. Hai, treacă-meargă, m-aș gândi că e bine să știi să citești înainte să mergi la  hipermarket să cumperi cașcaval, că poate cumperi naiba un cașcaval expirat; măcar să te uiți pe etichetă să vezi când expiră, ca să nu te îmbolnăvești. Dar cu banii? La …

Citeşte în continuare

De ce se scumpesc produsele în hipermarketuri înainte de scăderea TVA

Primul-ministru a amenințat în repetate rânduri că Miliția prețurilor a.k.a. Consiliul Concurenței va veghea la ieftinirea alimentelor după ce va fi implementată scăderea TVA: “O scădere atât de mare a TVA este imposibil să nu se vadă în preţ. Vom fi foarte atenţi după 1 iunie” Am explicat care sunt efectele scăderii TVA la alimente – în bună măsură scăderea prețurilor. Dar insistența cu care premierul vrea să vadă această ieftinire – și care demonstrează tocmai populismul și disperarea politică ce stau la baza luării acestei măsuri – merită un răspuns “în formă continuată”. Ideea de bază este că nivelul general al prețurilor nu depinde în mod direct de politica fiscală sau de impozite, ci de relația dintre cererea și oferta de bani. Hai să luăm un scenariu un pic mai tare decât cel amintit mai sus și să presupunem că TVA scade de tot (la zero) la toate produsele. Păi, cu …

Citeşte în continuare

România funcționează cu taxe letale

Taxe letale

Sunt convins că spotul publicitar al ANAF a fost realizat astfel cu intenție. Gândiți-vă de câte ori și de câți oameni a fost văzut și revăzut înainte de a fi transmis beneficiarului (ANAF). Mi se pare imposibil ca cineva, măcar o persoană să nu fi sesizat problema. Bine, nu știu dacă persoanele in charge de la ANAF au această capacitate, dar cei de la Godmother Advertising Agency? Oricum, rezultatul final este epic și ilustrativ pentru funcționarea fondurilor europene, care doar în mod excepțional pot produce ceva bun. Fiindcă așa înțeleg că a fost finanțată campania în valoare de sute de mii de euro. Acum să trecem la lucruri mai serioase. Fix cu un an în urmă, când ministerul de finanțe era condus de eminenta autoare a unor rețete de sinucidere economică asistată, vă spuneam că ANAF se transformă în lagăr de reeducare fiscală și încercam să întrezăresc ce urmează să se …

Citeşte în continuare

Statul – de trei ori cel mai mare angajator din România

Numărul de bugetari este de aproape 1,2 milioane persoane, adică un sfert din forța de muncă, ceea ce înseamnă că statul este cel mai mare angajator din România, jucătorul în stare să influențeze sensibil piața muncii. Dar asta nu este tot. Statul mai deține diverse firme (ai căror salariați nu sunt bugetari), precum cele din domeniul energiei sau al căilor ferate. INS aprecia că în anul 2011, ponderea salariaților din sectorul integral privat a fost de 66,2%, ceea ce înseamnă că salariații plătiți într-un fel sau altul din banii contribuabililor (bugetari + angajații companiilor de stat) reprezintă o treime din piața muncii… căreia deja putem să-i punem ghilimele. Și acum, atenție! Grație intervenției birocraților de la Bruxelles, statul va ajunge de trei ori cel mai mare angajator din economie. 5 miliarde de euro urmează să fie cheltuite pentru a instrui forța de muncă, pentru a angaja salariați în întreprinderi nou …

Citeşte în continuare

Jumătate din UE și toți membri ASEAN au intrat în versiunea chineză a Băncii Mondiale

Chinezii au pus la cale o alternativă la Banca Mondială, numită Asian Infrastructure Investment Bank (AIIB). Au invitat pe toată lumea să intre, cu excepția Taiwanului (asta dacă nu își schimbă numele!) și, ei bine, cam toată lumea a intrat, cu excepția celor care au înființat Banca Mondială și a altor câteva state nesemnificative. Nu că ne-ar interesa în mod deosebit, dar așa, ca fapt divers, România ce mai așteaptă? Probabil OK-ul de la americani, ca și cu intrarea în zona euro. Cum de le-a dat chinezilor prin cap să înființeze această bancă? Spuneam acum doi ani: China este la rândul ei disperată să găsească o utilitate sumelor imense de bani pe care le deține, bani care altminteri se depreciază grație politicii inflaționste a SUA. Confruntându-se cu un evident fenomen de supra-investiții în propria economie, China caută acum să câștige fructifice acești bani în restul lumii și orice randament mai …

Citeşte în continuare

Ura! Impozitarea bacșișului va afecta cei mai prost plătiți salariați

Ura! Legiferarea bacșișului și impozitarea acestuia cu 16% va adânci polarizarea socială – să ne bucurăm fiindcă, vorba Victoriei Stoiciu, noi oricum nu vrem să încurajăm joburile prost plătite în țara asta! În caz că nu știați, așa au arătat salariile nete plătite în luna februarie în România: angajații din industria tutunului s numără printre cei mai bine plătiți români, câștigând în medie 5151 lei, adică de circa 3 ori mai mult decât salariul mediu net pe economie (1731 lei); salariații din petrol și gaze țin și ei aproape, cu un salariu mediu de 4159 lei; în ciuda reputației lor, bancherii câștigă în medie mai puțin decât ați crede, doar 3783 lei, adica 218% din salariul mediu pe economie; angajații din agricultură și silvicultură încasează 1328 lei, adică 77% din salariul mediu național; cu voia dumneavoastră, “roiul” de ospătari și alți angajați din hoteluri și restaurante au un salariu mediu …

Citeşte în continuare

Cât mai avem până la prohibiția numerarului, cine o dorește și pentru ce?

Zilele trecute s-a discutat intens pe tema interzicerii folosirii numerarului pentru tranzacții mai mari de 50 000 lei (practic, dacă vrei să-ți cumperi o casă sau o mașină mai scumpă, vei fi nevoit să ai banii într-un cont bancar). Anul trecut am explicat în detaliu de ce o astfel de măsură este profund nocivă pentru bunăstarea pe termen lung a societății și de ce argumentele guvernului – culminând cu opinia Ioanei Petrescu, care afirma că plățile cu cardul trebuie încurajate fiindcă așa scrie într-un studiu al… Visa (!?) – sunt putrede complet. Revin asupra subiectului insistând asupra manierei în care consider că trebuie abordat, dacă ne dorim cu adevărat să-l înțelegem. Consider că orice măsură politică a guvernului trebuie văzută la fel ca orice activitate privată: îndreptată către obținerea unui profit. Acesta este modul economic de gândire. Pentru a înțelege de ce adoptă statul o măsură sau alta, trebuie să …

Citeşte în continuare

Nu criza, ci boom-ul socialist duce la polarizare socială: cazul Greciei

Sintagma „Înapoi în viitor” capătă o conotație specială când vorbim despre Grecia și, curând, am impresia că și despre alte țări. Graficul de mai jos arată evoluția veniturilor reale după impozitare ale grecilor, pe clase de venituri, în ultimele patru decenii. În prima decilă, veniturile reale înregistrat cea mai mare scădere în ultimii ani, cei mai bogați 10% dintre greci câștigând în prezent doar 60% din banii pe care îi obțineau înainte de criză. În ultima decilă, veniturile au scăzut cel mai puțin, cei mai săraci 10% dintre greci câștigând astăzi circa 70% din veniturile pe care le obțineau la apogeul boom-ului economic. Venitul median se cifrează aproape de nivelul atins în 1985, când a apărut în cinematografe filmul „Back to the future”, pe care cititorii trecuți de prima tinerețe s-ar putea să și-l amintească cu plăcere. Înainte ca hipsterii anti-capitalism și socialiștii plătiți de Soros să geamă de durere …

Citeşte în continuare

Economia are nevoie de creșterea salariilor? Nici vorbă!

Cristian Hostiuc afirmă în ZF că “România are mai multă nevoie de creşterea salariilor decât de scăderea TVA”, deoarece doar creșterea salariilor ar rezolva adecvat problema cererii interne, în absența căreia economia suferă. Cred că domnul Hostiuc este pe o direcție greșită și oferă un exemplu clasic de analiză care pune căruța înaintea boilor: pentru a crește, economia nu are nevoie de salarii mai mari, ci de producție mai multă. Salariile nu reprezintă un factor de producție, ci recompensa unui factor de producție – factorul muncă; cu alte cuvinte, salariile reprezintă o parte a producției (restul revenind proprietarilor celorlalți factori de producție). Creșterea salariilor reale nu se poate realiza decât prin creșterea cantității de bunuri și servicii oferite pe piață. La rândul său, creșterea producției are la bază în principal creșterea cantității de capital investit/lucrător, capitalul fiind factorul de producție cel mai important în economia contemporană – așa cum în …

Citeşte în continuare