19 September 2020
Home / Articole (page 16)

Articole

Rețeta dezvoltării în socialism și în capitalism

Ministrul finanțelor ar vrea un deficit bugetar mai mare: „De ce să fim noi campioni la austeritate când alţii cheltuiesc şi astfel se dezvoltă?“ – se întreabă el. Normal că, cu asemenea presupoziții despre lume și viață, nu-i pasă dacă scăderea de impozite provoacă mărirea deficitului, nici dacă acest rezultat este accentuat de creșterea cheltuielilor bugetare. Cosmin Marinescu i-a oferit o replică de manual: Guvernul Ponta, chiar și atunci când adoptă măsuri liberale – iar scăderea taxelor este o măsură liberală, punct – operează cu presupoziții socialiste. “Duhul” cu care guvernul reduce impozitele nu este unul sfânt – axat pe ideea de muncă, sacrificiu și economisire – ci unul corupt, bazat pe traiul de azi pe mâine, pe principiul „După noi, potopul”, pe gratificarea nevoilor imediate (“Trăiește clipa!”). Am creat poza de mai jos plecând de la ilustrațiile unui articol publicat pe Contributors, în ideea de a sugera vizual această diferență …

Citeşte în continuare

Scrisoare deschisa: Scăderea poverii fiscale nu trebuie ratată!

Scăderea poverii fiscale nu trebuie ratată! Prioritizați scăderea cheltuielilor bugetare!   În atenția             Domnului Klaus Werner Iohannis, Președintele României            Domnului Călin Popescu-Tăriceanu, Președintele Senatului            Domnului Victor-Viorel Ponta, Prim-Ministru            Tuturor liderilor partidelor politice,   Având în vedere cererea de reexaminare asupra legii Codului fiscal trimisă de Președintele României, aducem în atenția opiniei publice următoarele:   Suntem un grup de cadre didactice, economiști, antreprenori și manageri preocupați de politicile publice care afectează climatul de afaceri și bunăstarea populației. Urmărind anumite luări de poziție din ultima perioadă cu privire la Codul fiscal, dorim să atragem atenția asupra faptului că, în opinia noastră, oportunitatea politică a scăderii poverii fiscale generată odată cu elaborarea legii referitoare la Codul fiscal se constituie într-o șansă ce nu trebuie ratată. Înțelegem îngrijorările celor care îndeamnă la abordări …

Citeşte în continuare

Cine trebuie să fie sustenabil, statul sau societatea?

Nu discut aici imperfecțiunile Codului fiscal, sunt fără număr și, în general, sunt… moștenire istorică. Ideea este însă că ne aflăm pentru prima dată, cel puțin după introducerea cotei unice, în pragul unei scăderi majore de fiscalitate. Aceasta este trăsătura definitorie a Codului fiscal. Așa stând lucrurile, deloc surprinzător, criticii Codului fiscal afirmă că impactul acestuia asupra finanțelor publice este negativ, mărind deficitul bugetar. Că România nu-și poate permite o scădere atât de abruptă de taxe, altminteri riscând să ajungă în situația Greciei. În fața acestei opinii, întrebarea scurtă care se pune este: care România? România în sensul de statul român sau România în sensul de societate? Pentru că cele două lucruri sunt diferite. Statul nu se confundă cu societatea. De la Weber și de la alți gânditori știm că statul este “organizația mijloacelor politice” de alocare a resurselor. Statul este format din exponenții instituțiilor care preiau o parte din …

Citeşte în continuare

Este cazul să crească salariile bugetarilor?

Întoarcerea Codului fiscal la Parlament are drept motiv și faptul că Guvernul Ponta se află în faza de declanșare a unor măsuri de creștere a cheltuielilor publice care amenință să dea peste cap bunul mers al economiei. Astăzi ne referim la creșterea salariilor. Aparent, bugetarii au fost Cenușăreasa perioadei post-criză. Din 2008 până în prezent salariul mediu brut pe economie a crescut cu 52%. Statistica arată însă că în domeniul bugetar salariile au avut o evoluție mult mai lentă. Personalul din învățământ, de pildă, a câștigat în luna mai din 2015 mai puțini bani decât în ianuarie 2008, în vreme ce salariile din administrația publică au sporit cu 6%. Mai mult decât atât, așa cum arată detaliat Lucian Croitoru, salariile reale din domeniul bugetar, inclusiv cele din administrația publică se situează sub nivelul atins în 2008; practic, creșterea prețurilor a fost mai rapidă decât creșterea salariilor (cum ziceam, în învățământ …

Citeşte în continuare

“Banii stau în loc să fie puși la treabă”? Nici vorbă!

Sorin Pâslaru semnalează faptul că depozitele de peste 100 000 euro s-au majorat în ultimii ani, de la 3,7 mld. euro în anul 2013 la 4,8 mld. euro în prezent. Articolul său se încheie cu următoarea propoziție: “Cert este că banii stau în loc să fie puşi la treabă. Nu e bine.” Care este rostul banilor? Cum adică să fie puși la treabă? Banii îndeplinesc un rol important în economie, funcția lor de bază fiind aceea de mijloc de schimb (de intermediere a schimburilor). Cererea de bani apare din cauza incertitudinii inerente legate de schimburile viitoare în care ne angajăm. Gândiți-vă că am fi într-o situație de troc și am încerca să schimbăm mere pe pere. Am trăi cu nesiguranța faptului că putem găsi pe cineva care, acceptând merele noastre, să ne ofere la rândul săi perele pe care le dorim. Se cheamă dubla coincidență a nevoilor. Moneda îndepărtează această …

Citeşte în continuare

Se supraîncălzește economia din cauza reducerii taxelor? Nici vorbă!

După reacția de ieri a președintelui Iohannis, scăderea poverii fiscale prevăzută în Codul fiscal s-ar putea să fi devenit deja istorie. Opoziția la adresa noului Cod fiscal este generală – cu excepția guvernului, desigur. Bancherii, BNR, finanțatorii externi ai României și, iată, președintele,  s-au arătat îngrijorați că scăderea fiscalității (1) ar putea pune în pericol stabilitatea financiară a statului și (2) ar duce la supraîncălzirea economiei. 1. Ca să fim scrupuloși, nu scăderea fiscalității în sine periclitează finanțele publice, ci lipsa de corelare între veniturilor bugetare (obținute prin aplicarea birurilor) și cheltuielile publice. În ultima perioadă guvernul a anunțat/luat măsuri care într-adevăr, amenință să crească substanțial deficitul bugetar: pe de o parte, reducerea considerabilă a TVA, a impozitului pe dividende, eliminarea taxei pe capitalul imobiliar al companiilor (taxa pe stâlp) și a supra-accizei la carburanți și, pe de altă parte creșterea salariului minim, a alocațiilor pentru copii, a salariilor bugetarilor și …

Citeşte în continuare

De ce investiția publică în infrastructură este o risipă

Întreprinzătorii încearcă să se lanseze doar în proiecte ce par a fi profitabile, ceea ce înseamnă că ei se străduiesc să utilizeze mijloacele de producţie rare astfel încât să satisfacă, mai întâi, nevoile presante; nicio parte a factorilor de producţie nu va fi dedicată satisfacerii nevoilor mai puţin urgente atât timp cât cele intense nu au fost acoperite. Când guvernul intervine pentru a face posibil un proiect care nu înregistrează profituri ci pierderi, atunci nu se vorbeşte public decât de nevoia ce trebuie satisfăcută prin intervenţie; nu auzim nicio vorbă despre nevoile ce vor rămâne nesatisfăcute datorită faptului că guvernul deturnează mijloacele de producţie spre alte obiective. Nu se ţine cont de costurile acţiunii guvernamentale, ci doar de beneficiile sale. Economistului nu i se cere să spună oamenilor ce ar trebui să facă şi cum ar trebui să-şi utilizeze resursele, însă este de datoria sa să atragă atenţia publicului asupra …

Citeşte în continuare

Acești comici vestiți ai finanțelor și experimentul Grecia

Decizia luată de Eurogrup în privința Greciei este cea mai proastă decizie posibilă. Pe de o parte sporește datoria Greciei, care va ajunge la 400 mild. euro, pe de altă parte nu creează premise pentru o creștere economică sănătoasă, urmând să sufoce mediul de afaceri prin noi creșteri de taxe și eventual, dacă mai trăiește, să-l înece prin injecții cu fonduri europene de 35 mild. euro. Ne aflăm într-un moment straniu. De la stânga la dreapta, nu văd nici un economist cât decât important care să aprecieze decizia de ieri. Nici măcar unul. Uitați ce zic Dani Rodrik (de stânga, Harvard University),   respectiv John Cochrane (de dreapta, University of Chicago): Decizia luată de politicieni, care nu face decât să prelungească boala Greciei, este pur politică, fără nici o legătură cu logica economică și cu bunul simț. În spatele ei se află atât debandada politică din UE (statele nu se …

Citeşte în continuare

Un program lejer de ieșire din criză pentru Grecia

1. Încetarea plăților în contul datoriei publice externe. Anul trecut Grecia a plătit dobânzi de 4,3% din PIB.Fără serviciul datoriei statul grec nu are deficit bugetar. Asta este, Germania și Franța și-au salvat bancherii printr-o inginerie financiară în urma căreia datoria Greciei a crescut, acum este timpul să le explice propriilor contribuabili că trebuie să suporte consecințele. 2. Folosirea banilor economisiți astfel (surplusul bugetar primar = 2,5% din PIB) pentru reduceri de impozite. Dacă este nevoie, propun ca Victor Ponta să meargă în transfer de know-how la Atena și să le arate grecilor cum se scad impozitele tăind inutilele investiții publice. 3. Ieșirea din zona euro și continuarea utilizării unilaterale a euro (precum se întâmplă în Muntenegru) sau, și mai bine, liberalizarea completă a regimului monetar: populația ar trebui să poată folosi orice monedă dorește, inclusiv euro. Acest regim concurențial ar împiedica guvernul să aibă deficite bugetare finanțate prin tipărire …

Citeşte în continuare

Uraa! China îi obligă pe salariații și directorii firmelor să cumpere acțiuni

Dacă-i ordin, cu plăcere! Autoritățile chineze au emis o circulară prin care cer companiilor listate la bursă să implementeze una din următoarele măsuri: acționarii principali să cumpere mai multe acțiuni; directorii, managerii și ceilalți membri ai conducerii să cumpere acțiuni să-i stimuleze pe pe angajați să cumpere acțiuni să introducă scheme prin care salariații să devină acționari (probabil prin remunerarea sub formă de acțiuni) Această circulară, alături de toatele celelalte măsuri luate de autoritățile chineze în ultimele două săptămâni: reducerea ratei dobânzii și a provizioanelor pe care băncile trebuie să le constituie atunci când creditează companii;  ridicarea plafonului în limita căruia fondurile de pensii pot investi în acțiuni; relaxarea regulilor privind tranzacționarea în marjă, adică cumpărarea de acțiuni pe datorie; injectarea de către Banca Chinei a 40 mld. dolari în bănci; injectarea unei sume neprecizate într-o agenție a statului care acordă credite brokerilor; interzicerea vânzării de acțiuni timp de 6 …

Citeşte în continuare

Are sens să plece Grecia?

Părerea mea este că tot poate să facă Grecia cu drahma este să creeze un sistem de monedă duală, ca în Venezuela sau Cuba ori, în cel mai bun caz, după modelul Argentinei, țări al căror sistem politic Grecia pare să îl admire și cărora s-ar putea să le semene, în curând, din punct de vedere al economiei. Dar dacă guvernul reintroduce drahma ca modalitate de plată a pensiilor, salariilor guvernamentale și ca monedă bancară, euro încă va circula în Grecia. 18% din PIB-ul Greciei este adus de turism. Această cifră ar putea fi subestimată – nu știu dacă ea include cheltuielile pe care le fac turiștii la restaurante, în magazine, pe transport sau în alte locuri care adună atât localnici, cât și turiști. Aceștia din urmă vor folosi euro, nu drahme. Astfel, hotelurile, stațiile de benzină, restaurantele, magazinele alimentare, cele de haine, liniile aeriene, companiile care închiriază automobile, etc. …

Citeşte în continuare

Cât de “nesimțite” sunt pensiile grecilor, la urma-urmei?

Circulă fel de fel de informații despre pensiile grecilor și raportul dintre acestea și pensiile nemților sau ale francezilor. Ca să lămurim lucrurile: Conform Eurostat, pensia medie totală în Grecia este de 882 euro/lună. Spre comparație, pensia medie totală este de 1576 euro pentru bărbați și 1302 pentru femei în partea de vest a Germaniei, respectiv 1303 (1219) în partea de est a Germaniei. În Spania, pensia medie este de 1021 euro/lună. Așadar, nici vorbă că pensionarii greci au aceleași venituri precum nemții. Dacă comparăm cu pensia unui bărbat din vestul Germaniei (deci luăm cel mai nefavorabil exemplu), rezultă că pensia medie a unui grec reprezintă doar 56% din aceasta. Pensia unui spaniol reprezintă 65% din pensia neamțului. Ca să punem lucrurile în perspectivă, este util să comparăm nivelul relativ al pensiilor cu PIB pe locuitor. Oare pensiile grecilor sau spaniolilor, așa mici cum sunt, se situează oare la un …

Citeşte în continuare

Grecii au fost diplomați: “Fuck the EU”

Până la urmă participanții la referendum au demonstrat că sunt urmașii destoinici ai vechilor filozofi greci și, prinzând sensul metafizic al întrebării “Calule, mănânci ovăz?”, pardon, “Sunteți de acord cu creșterea impozitelor și reducerea beneficiilor sociale?” au dat un răspuns demn de Victoria Nuland. Că veni vorba, este foarte posibil ca guvernul grec să fi fost consiliat în recentele sale eschive nu doar de trupa veselă a economiștilor inflaționiști (Paul Krugman, Jeffrey Sachs, Joseph Stiglitz, Thomas Piketty) apropiați administrației de la Washington și mogulilor opuși euro precum Soros, ci chiar de politieni americani. Clivajul dintre SUA și Europa în problema crizei din Grecia a devenit mai clar săptămâna trecută, o dată cu publicarea de către FMI (instituție controlată de interesele americane) a unui studiu care susține ștergerea datoriilor Greciei. Se pare că studiul a fost publicat în ciuda opoziției guvernelor europene. Ceea ce ne lasă cu impresia că Grecia ar …

Citeşte în continuare

Hipsteri contra pensionari: cine va înclina balanța la Greferendum?

Conform acestui sondaj de opinie, populația din Grecia este divizată echilibrat între “Da” și “Nu”. Egalitatea aproape perfectă între cei care dau dreptate guvernului și cei care aprobă planul Troicii este valabilă nu doar per total, ci și în funcție de educație, mediu de rezidență (urban-rural), ocupație (angajați la stat sau la privat). Un singur criteriu creează asimetrie: vârsta. La Greferendum tinerii votează covârșitor contra planului Troicii, în vreme ce pensionarii îl preferă. De ce adoptă tineretul (studios?) ideile socialiste, iar pensionarii viziunea conservatoare? De ce tocmai pensionarii, amenințați de austeritate cu reducerea pensiilor, sunt de acord totuși cu măsurile susținute de Occident? De ce tinerii – șomeri prin definiție (rata șomajului este de 51% în rândul celor sub 24 de ani, respectiv 35% în grupa de vârstă 25-34 ani) – simpatizează cu ideologia care distruge locuri de muncă? Deoarece pensionarii își dau probabil seama că pensiile lor sunt de …

Citeşte în continuare

La reducere, statul încasează mai multe impozite!

Deși în luna iunie peste o treime din produsele cumpărate de români au fost taxate cu TVA de 9% în loc de 24% și deși CAS a fost redus cu 5 p.p., recolta de taxe la buget merge peste așteptări și, mai cu seamă, peste producția de taxe înregistrată anul trecut. Din datele oferite de ANAF și ministerul finanțelor, situația încasărilor la buget pe primul semestru arată cam așa: Acesta este efectul creșterii economice și al terorii instituite de ANAF. Acum primești bon fiscal de la orice covrigărie sau șaormerie. Cum vă ziceam, dat fiind că industria alimentară este principalul evazionist al țării, scăderea TVA la alimente a fost, din acest punct de vedere, o măsură foarte oportună, deoarece a creat stimulentul potrivit pentru creșterea colectării. Câtă vreme guvernul folosește banii adunați pentru a reduce povara fiscală, lucrurile sunt în regulă. Chiar dacă scăderea CAS ar fi fost de preferat reducerii …

Citeşte în continuare