19 November 2018
Știri pe scurt
Home / Articole

Articole

Distribuția avuției nu este o problemă în sine

“Cum se împarte avuția în societate?” – e o întrebare care preocupă multă lume. Și răspunsul inevitabil este că se împarte prost, că deși în medie o ducem din ce în ce mai bine, în particular foarte mulți oameni sunt la fel de săraci ca acum 30 de ani. Deci avem o problemă cu împărțeala. Deci ar trebui să facă statul ceva, dom’le, să ia de ăia care au mult și să le dea celor care au puțin. Astfel încât împărțirea să fie mai echitabilă. Problema este că cei care își pun problema asta judecă împărțirea avuției ca un fenomen de sine stătător, independent de contextul economic și instituțional. Cum ar veni, toți muncim cât putem, dar unii se aleg cu mult și altora le revine puțin; prea puțin. Acești analiști cred că distribuția avuției e ca distribuția la mașină: dacă nu funcționează corespunzător, schimb-o, dă-o dreaq… 😀 Aaa, că mașina ar …

Citeşte în continuare

Test de economie: 10 întrebări scurte

Crezi că salariile sunt mici fiindcă patronii sunt calici? Oare guvernul ar trebui să ieftinească chiriile? Consideri că nu e normal ca România să importe roșii din Spania și mere din Polonia? Ar fi bine dacă statul ar garanta fiecăruia un loc de muncă? Ai învățat că criza este un fenomen negativ ce afectează economia? Crezi că guvernul trebuie/poate să crească salariile? Economia ajunge ciclic în criză din cauză că oamenii se comportă din când în când irațional? Ai impresia că socialismul e o idee bună care a fost aplicată greșit? Ești de părere că României i-ar fi util un deficit bugetar mai mare, din moment ce nici Franța nu respectă regulile astea de la Bruxelles? Vrei ca BNR să ieftinească creditul și să scadă dobânzile, ca să se poată face investiții? În acest caz, ai absolută nevoie să înțelegi legile economiei. Vino la Academia Privată să descoperi știința economică. …

Citeşte în continuare

David Friedman și analiza economică a dreptului

Orice regulă are două scopuri. Prima este de stabili pedeapsa pentru cei care o încalcă. Astfel, se poate emite o lege împotriva depășirii vitezei, care prevede că un șofer prins cu mai mult de cincizeci și cinci de mile pe oră pe Autostrada Dan Ryan trebuie să plătească cincizeci de dolari în contul orașului Chicago. Privită în acest fel, legea privind limitarea vitezei instituie pur și simplu o modalitate de a genera venituri și o amendă de depășire a vitezei; este un fel de impozitare. Dar nu acesta este motivul principal pentru care avem legi care interzic viteza. Scopul lor primordial nu este impozitarea șoferilor vitezomani, ci acela de a preveni conducerea mașinii cu viteză. Adoptăm astfel de legi deoarece credem că șoferul este mai puțin probabil să conducă rapid dacă el știe că, drept consecință, va fi amendat. Analiza economică a dreptului studiază normele legale din acest punct de …

Citeşte în continuare

Cei doi elefanți macroeconomici: deficitul bugetar și deficitul de cont curent

Statul român a încheiat anul 2017 cu cel mai mare deficit bugetar (raportat la PIB) de după criză. Datele provin de la Ministerul de finanțe, pentru fiecare an, și fiți atenți că ele au suferit ajustări ulterioare în varianta Eurostat. De exemplu, Eurostat trece în dreptul României un deficit de 3% din PIB pe anul 2016, nu de 2,41% așa cum a spus guvernul la acel moment. În ciuda unei creșteri foarte puternice a PIB, execuția bugetară este surprinzător de slabă. Colectarea impozitelor este sub nivelul prevăzut inițial în legea bugetului, cu excepția contribuțiilor de asigurări și a impozitului pe salarii – ceea ce este perfect explicabil având în vedere creșterea salariilor bugetarilor cu 22%. Veniturile fiscale sunt sub planificarea bugetară. Ele au crescut cu 2,8%, mai puțin chiar decât rata inflației de 3,3%! În termeni reali, statul a colectat mai puține impozite în 2017 decât în 2016. Paradoxal, cum …

Citeşte în continuare

Declarația 600: hoții și smintiții din Ministerul de finanțe

În anul 2018 Ministerul de finanțe îmi va fura pur și simplu suma de 8000 de lei. A căpiat de tot Codul fiscal introducând printre altele obligativitatea ca toți cetățenii care au avut venituri din activități independente ce au depășit 22800 de lei anul trecut să depună la fisc Declarația 600 și să plătească începând cu acest an din mână, CAS și CASS în cuantum de minim 665 lei/lună, adică 7980 lei pe an. Nu discut acum rațiunile invocate pentru comasarea contribuțiilor sociale, schimbarea cotelor de impozitare și a regimului de reținere/plată a acestor contribuții în cazul celor care obțin venituri din drepturi de autor, chirii etc. Nimic nu a fost făcut cu respectul bunului simț, al principiului elementar de a ușura viața cetățenilor: totul a fost întreprins forțat. Vrei – nu vrei, statul te ia de mână și te trece strada. Cazul meu personal (Bogdan Glăvan) și al altora …

Citeşte în continuare

Ce se va întâmpla cu Bitcoin?

Păi, ce să se întâmple. Înțeleg că se va termina de fabricat în anul 2033, când cantitatea de bitcoin va ajunge la 21 de milioane. Dar ce se va întâmpla cu valoarea sa? Aici povestea e mai complicată. Vedeți, bitcoin nu e o monedă. Moneda este un mijloc de plată general acceptat. Monedă, adică mijloc de plată general acceptat, nu poate ajunge decât un bun a cărui valoare este relativ stabilă , sau cel puțin, foarte predictibilă, și îndeplinește alte câteva calități. Ca principiu, nici un bun nu ajunge monedă dacă nu are o valoare intrinsecă. Banii de hârtie neconvertibili pe care îi folosim de aproape un secol sunt bani doar fiindcă statul te obligă să-i folosești, altminteri nu i-ar folosi nimeni. Tot statul îți cere să-ți plătești impozitele în ei – și le crează astfel o utilitate. Dar bitcoin? Bitcoin nu are o valoare intrinsecă, valoarea lui se poate …

Citeşte în continuare

Cum a făcut Senatul dobânda mai mică decât a făcut-o Ceaușescu

România este zona crepusculară, aici se petrec tot timpul lucruri stranii. Cum ar fi modificarea, săptămâna aceasta, în cadrul Comisiei de Buget și Finanțe din Senat, a prevederii legale (OG 13/2011) care reglementează dobânda legală. Ce este dobânda legală? Dobânda legală este acea dobândă care se aplică contractelor de împrumut în care părțile nu au stipulat ceva concret – ele au căzut de acord că trebuie plătită o dobândă dar nu au fixat-o. Și atunci dobânda este cea precizată de lege. Ei bine, dobânda legală este fixată la nivelul dobânzii de politică monetară a BNR, în prezent 1,75%. În aproape toate contractele de împrumut părțile convin însă asupra unei dobânzi. Aceasta, prețul creditului se numește dobândă convențională (fiindcă este convenită) remuneratorie (fiindcă remunerează capitalul). Să zicem, 10% pe an. În afară de dobânda remuneratorie părțile decid, de asemenea, și dobânda penalizatoare (care este, deci, tot convențională) – acea dobândă datorată …

Citeşte în continuare

Dar fără stat, cine ar construi tramvaie?

Se întreabă sărmanul cetățean, care a fost spălat temeinic pe creier de propaganda socialistă, astfel încât să creadă că musai primăria sau altă autoritate trebuie să construiască și să opereze linii de tramvai, altminteri astea nu ar exista. Hai să facem o scurtă incursiune în istoria tramvaiului, înainte de a spune câteva lucruri despre București. Tramvaiul a apărut în prima parte a secolului al XIX-lea  din inițiativă privată și, în esență, era o trăsură mai mare trasă inițial de cai. Antreprenorii au observat că mersul pe șine reducea forța necesară tracțiunii, permițând cailor să transporte mai mulți pasageri (doi cai trăgeau un vagon de 60 de persoane). De asemenea, deplasarea pe șine sporea confortul pasagerilor. Prima linie de tramvai din lume s-a deschis în 1832 în New York. Cu un an înainte, guvernul a autorizat nou înființata New-York and Harlem Rail Road Company “să construiască una sau două linii de …

Citeşte în continuare

De ce au românii cele mai mici salarii din Europa de Est, Mitică?

Sunt două legi de fier ale salariilor. Prima este că salariul nu poate fi mai mare decât productivitatea muncii, fiindcă nici un angajator nu e prost să-i plătească cuiva mai mult decât valoarea serviciilor sale. Cu excepția statului, bineînțeles, care plătește salarii din pix, după criterii politice, că doar nu sunt banii lui. A doua este că nivelul salariilor dintr-o țară depinde de cantitatea de capital investită pe salariat (pentru că asta determină decisiv productivitatea muncii). De ce sunt salariile din România atât de mici? Deoarece în România nu s-a acumulat suficient capital. La capital productiv mă refer, nu la vrăjeli precum dungi pe asfalt, borduri atomice, pensiuni fără clienți construite din fonduri europene etc.; astea din urmă nu sunt bunuri de capital, ci cel mult niște bunuri de consum; de cele mai multe ori sunt rele publice, risipă pur și simplu. Acum, capitalul se putea constitui din două surse: …

Citeşte în continuare

De ce cresc dobânzile, Mitică?

Hai să fim serioși. Ne putem oare aștepta ca soarele să strălucească pe cer întruna, la infinit? Să nu mai vină niciun nor, să nu mai fie nici o ploaie? Nu se poate. Chiar dacă ne place soarele, dacă cerul nu ar fi din când în când acoperit de nori și dacă nu ar ploua, atunci nu am avea ce mânca. Deci nu se poate. Zilele senine și cele ploioase se succed în voia lor și e firesc să fie așa. De multă vreme rata dobânzii este mică. Artificial de mică. Fantastic de mică. Păgubitor de mică – pentru deponenți, pentru toți cei care economisesc și vor să acumuleze capital. Ne așteptam ca dobânda să fie zero la infinit? Nu se poate. Iată că a început să crească. Cineva m-a rugat ieri să explic de ce crește ROBOR, de ce toată presa este intrigată de acest fenomen și ce ar …

Citeşte în continuare

România scapă turma: cu biruri mari nu poți să recoltezi mulți bani la buget

Cu 31,7% din PIB adunați la buget România este țara cu cele mai mici venituri bugetare din UE – asta e o informație semnalată din nou de Curs de Guvernare și despre care au vorbit în repetate rânduri numeroși analiști (precum Ionuț Dumitru). În general, mesajul mai mult sau mai puțin explicit care însoțește această știre este acela că, din păcate, cu așa puțini bani statul nu are cum să construiască autostrăzi, școli și spitale. De parcă nu ar fi risipit sume enorme pe autostrăzi sau de parcă primăriile nu ar acorda milioane de euro pentru subvenționarea unor cluburi sportive sau circoteci în aer liber, fără sens într-o economie de piață și într-o societate săracă, ce încă nu și-a rezolvat nevoile elementare. Hei, conform studiului Paying Taxes 2017, biciul fiscal pus pe antreprenorii români este undeva la media europeană. Ceea ce oricum este absurd, dat fiind că pe o economie …

Citeşte în continuare

Creșterea salariului minim reduce inegalitatea?!

Valentin Lazea susține că inegalitatea din România poate fi combătută prin creșterea salariului minim. Ceea ce îmi aduce aminte de un paragraf scris într-un studiu al Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS), despre salariul minim: “Reiterăm ideea potrivit căreia distribuția totală a veniturilor nu se modifică semnificativ ca urmare a creșterii salariului minim și argumentăm acest lucru și prin faptul că ponderea veniturilor din salarii este foarte redusă în primele trei decile (sub 50%), chiar și în decilele 5 și 6 unde este concentrată masa cea mai mare a salariaților la nivelul salariului minim, ponderea veniturilor din salarii este sub 80%.” Deci, ca să fim scrupuloși, creșterea salariului minim duce într-adevăr la micșorarea discrepanțelor dintre salarii, dar nu a celor dintre venituri. Da, salariații (măcar cei care vor mai avea loc de muncă…) vor fi mai egali, însă pe ansamblu inegalitatea din România va …

Citeşte în continuare

De la starea vremii la starea finanțelor: politica duce la comportament de turmă

Statul este principala sursă de comportament de turmă. Turma are nevoie de un cioban, iar statul este cel mai mare cioban din economie, prin urmare deciziile sale au cel mai mare impact sistemic. Comportamentul de turmă este adesea considerat un eșec al pieței. Unii analiști cred că piața are momente de iraționalitate, când o masă mare de agenți economici (prost informați) se înghesuie fie să cumpere fie să vândă, provocând astfel dezechilibre bruște între cerere și ofertă și, mai rău, crize de proporții. Ideologii etatismului văd în stat elementul de echilibru, rezervorul de știință și competență, sursa de calmare a pieței și de prevenire a crizelor. O asemenea optică este obtuză. Instituțiile statului sunt capabile ele însele, tocmai datorită autorității de care dispun, să declanșeze mișcări de turmă impresionante. Și dat fiind că decidenții politici nu dispun de un avantaj comparativ în înțelegerea realității și anticiparea evenimentelor viitoare, statul-cioban poate …

Citeşte în continuare

Mai tare ca testul Pisa. Generația Gogâie și România viitorului

Subtitlul ar putea fi foarte lung. “De ce am scăpat în sfârșit de mitul națiunii cu oameni calificați, de ce productivitatea va crește lent, pensiile noastre sunt în pericol și până la sfârșitul vieții nu vom vedea convergența cu țările occidentale.” Sau ar putea fi “De ce Testul Pisa dă rezultate optimiste, în realitate lucrurile stau mai prost.” Aseară pe la 11 mă conversez pe Messenger cu un amic care lucrează în domeniul resurselor umane, care ținea neapărat să-mi povestească ultima experiență. Textul de mai jos este versiunea consolidată a mesajelor pe care mi le-a trimis. “Deschid job. 200 aplicanți. Teoretic wow. Jobul are în titlu salariul. Decid sa îi invit pe toți. Decid sa ii vad pe toți în ideea că poate unii au abilități speciale. Din 200 aplicanți 190 confirmă că vin. Clădire de birouri imensa. Le dau pe email și pe Whatsapp harta google maps și toate detaliile. …

Citeşte în continuare

Asaltul BNR asupra IFN (III): de ce sunt ignorate învățămintele economiei?

Unul din cele mai bune studii despre impactul plafonării ratelor dobânzii este acest volum de 432 de pagini, realizat la solicitarea Comisiei Europene. Nu pare să fi fost citit de autorii propunerii de restricționare a activității IFN. Care este principalul scop declarat al acestei reglementări inițiate de BNR? Micșorarea gradului de îndatorare al populației și reducerea riscului sistemic. Ei bine, iată ce spune studiul Comisiei Europene: “Conform analizei noastre este improbabil ca [ipoteza H2] plafonarea ratei dobânzii să ducă la scăderea creditului de consum. Segmentul de piață relevant pentru creditul cu dobânzi ridicate constituie doar o mică parte din piața creditului de consum. Nu există o legătură directă între plafonarea ratei dobânzii și nivelul supra-îndatorării [ipoteza H5]. În ceea ce privește [ipoteza H7] ideea că restricționarea ratei dobânzii va permite debitorilor riscanți să ia credite mai ieftine, aceasta pare greu de crezut. Prin contrast, [ipoteza H8] mai degrabă restricțiile vor …

Citeşte în continuare