23 September 2019
Home / Agricultura

Agricultura

S-ar fi încadrat BNR în ținta de inflație fără un an agricol bun?

Prețurile de consum au crescut în medie cu 1,55% în anul 2013, însă această medie este rezultanta unor evoluții divergente la principalele categorii de produse. La produsele alimentare, care reprezintă o treime din coșul de consum, prețurile au scăzut cu 1,8%. Altfel spus, economia de piață și recolta agricolă excelentă au produs deflație, ieftinirea mărfurilor și creșterea bunăstării cumpărătorului. La mărfurile nealimentare, care reprezintă aproape jumătate din coșul de consum, prețurile au crescut în medie cu 3,62%. Dar atenție, la produsele controlate de stat sau al căror preț este masiv influențat de guvern, care reprezintă peste jumătate din această categorie, înregistrăm cele mai mari scumpiri – de-a dreptul uriașe în comparație cu rata generală a inflației: cel mai mult s-au scumpit gazele, cu 9,25%, prețul curentului electric a crescut cu 7,9%, iar cel al energiei termice – cu 1,33%. Țigările s-au scumpit și ele cu 8,66%, datorită creșterii accizelor. Serviciile dețin o pondere mica …

Citeşte în continuare

Banca Mondială: programele de ajutorare a debitorilor duc la hazard moral

Din Global Financial Development Report 2014. Printre lucrurile care mi-au atras atenția se află și acest grafic de la pagina 100. Este vorba de un studiu care a fost făcut în India pentru a măsura consecințele ștergerii de către guvern a datoriilor fermierilor în anul 2008. Magnitudinea acestui program a fost de 1,7% din PIB și a venit în ajutorarea a circa 40 de milioane de familii de țărani. Consecința? Hazard moral. Cine este asistat devine dependent de stat și acționează mizând pe faptul că statul o să îl scutească și în viitor de datorii. Ștergerea datoriilor nu face decât să îi stimuleze pe beneficiarii măsurii să se împrumute în mod nechibzuit în viitor, determinând creșterea împrumuturilor neperformante.  Văzând acest grafic îmi fuge mintea la bravele noastre companii de stat, cu catralioane de lei datorii, cu arierate, compensări și iertări fără număr. Istoria a demonstrat că degeaba a șters statul …

Citeşte în continuare

Păi se poate? Cum plătești o rată la bancă din subvenția la hectar

Cazul Ioana Băsescu. Avem în împrumut de 4,5 milioane lei, se asortează cu garanție ipotecară și se dă la servit cu subvenție la hectar. Primul care a spus asta a fost Lucian Davidescu, într-un excelent articol care critică decizia autorităților de a nu liberaliza piața pământului, condamnându-i astfel pe țărani la sărăcie: Creditul luat de însuşi preşedintele ţării, prin intermediul fiicei, de la o bancă de stat, cu derogare de la norme – exemplifică dureros de clar această tendinţă. E de ajuns să ai acces privilegiat la capital (câţi fermieri primesc credit de la bancă măcar de 10.000 de euro în loc de un milion?) şi apoi tot ce trebuie să faci e să iei cât mai multe hectare. Din subvenţie plăteşti ratele după care nu trebuie să faci prea mare profit: doar să stai peste zero. La salariile de mizerie din România, cuplate cu cele mai moderne şi eficiente …

Citeşte în continuare

Președintele-jucător (în agricultura de subzistență)

Ieri, președintele Băsescu a dezvăluit că este pasionat de creșterea legumelor: “Imi revendic dreptul de a fi un mic horticultor, de 3 ani nu am mai cumparat rosii, ardei, legume etc. Le cultiv in gradina.” El a spus acest lucru în contexul în care deplângea productivitatea redusă a agriculturii românești. Nu știu dacă cineva a sesizat paradoxul sau dacă toată audiența a priceput că și în acest caz se aplică principiul: “Nu fă ce face popa, fă ce zice popa!” N-am auzit pe nimeni sesizând faptul că, prin însuși propriul exemplu, președintele contrazicea teoria sa de fond, conform căreia statul trebuie să ajute agricultura și pe fermieri să obține randamente mai mari la hectar – ceea ce, după cum ne-au spus toți sponsorii politici ai agriculturii de la Revoluție încoace, se poate realiza doar prin comasarea fermelor pentru exploatarea economiilor de scară și prin investiții subvenționate în mecanizare și irigații. …

Citeşte în continuare